Results 1 to 1 of 1

Thread: Cicerone IONIŢOIU - RECHIZITORIU: Ţara măcelarită - Procesul comunismului (cap-XIII-)

  1. #1

    Exclamation Cicerone IONIŢOIU - RECHIZITORIU: Ţara măcelarită - Procesul comunismului (cap-XIII-)

    Cicerone IONIŢOIU - RECHIZITORIU: Ţara măcelarită - Procesul comunismului ( cap-XIII-)

    Gheorghiu Dej, nlaturndu-l pe Teohari Georgescu, nu a schimbat nimic, nici pe mni nu s-a spălat, ci a adus un nou casap, care a terorizat ţara avnd sprijin necondiţionat n Pintilie şi Nicolschi. In toata aceasta perioada, muntele era martorul crimelor săvrşite de securitate n lupta contra partizanilor.

    Pentru ilustrarea acestor pagini de epopee aruncam o privire nlăcrimata dar şi plina de admiraţie şi recunoştinţă pentru continuatorii demnităţii romneşti: Dumitru şi Nicolae Fudulea n Babadag, Vasile Baciu din Dulgheru, Popescu Sever (student mort n lupta la Zegujani, pe Motru), Mogoş Ion şi Mazilu Nicolae (mpuşcaţi n lupta la Padureni-Timis), Leluş Ion (mpuşcat n lupta la Revetiş-Arad), Ursoniu (o fetita spnzurată ca a atenţionat pe un partizan n pericol de arestare), Novac Gelu la Obreja (mpuşcat n luptă), Hasiu Andrei (mort n lupta la Voievodeni), Cosma Partenie (executat pentru aprovizionarea cu muniţie a partizanilor din Făgăraş), Dobre Pavel ( mpuşcat la Revetiş, n lupta), Nasarmba Dumitru...

    Moţii din Vlădeasa ncepuseră sa se retragă n munte din cauza birurilor şi opresiunii, ncă din 1948. Se adunaseră n jurul familiei Susman din Răchitele, fiind urmăriţi de armata, ca pe timp de război, şi de sute de ţărani pe care-i obligaseră sa devină informatori, spre a-i nfricoşa ca să nu ajute partizanii. Prima care a murit n mod suspect a fost Catrina SUSMAN n 1950, cnd cei doi copii mai mici fuseseră duşi n Bărăgan cu domiciliu obligatoriu, n timp ce capul familiei cu cei doi copii Visalon şi Toader luaseră calea codrului. Susman Teodor (senior) n-a mai putut rezista cercului urmăritorilor şi pe 15 Dec.1951 s-a mpuşcat n şura lui Teodor Moldovan din com.Răchitele. Alt membru al grupului, Ioan Popa (Ciota) a fost mpuşcat n munte n 6-07-1952, iar peste o săptămna, alt partizan, Gheorghe Mihut din Răchitele, a fost rănit la cap, n munte, şi a murit n spital la Cluj. n urmarirea soţilor Mihai şi Lucretia Jurj, a fost mpuşcată gazda acestora, ţăranul Teodor Neag, de la Dealul Boţii, pe 11/12 Nov.1951.

    Urmărind să facă peste tot informatori, au arestat pe preotul Mircea Pndea de lngă Beius şi soţia acestuia Ana, care era sora lui Mihai Jurj. Eliberaţi, cei doi au devenit informatori şi prin ei au fost trădaţi, n August 1954. Arestaţi n comuna Sudries de lngă Beius, Mihai Jurj, rănit grav, a murit pnă la securitatea din Oradea, fratele lui Oneţ Roman, rănit grav la cap, a fost salvat pentru moment, dar a fost condamnat la moarte şi executat n 1955. Lucretia Jurj, condamnata pe viaţă, a supravieţuit. A fost eliberată n Aug.1964 şi a scris o impresionanta mărturie despre acest grup.

    Au mai supravieţuit cei doi fraţi, Teodor şi Visalon pnă cnd securitatea, prin trădarea lui Tarău Dumitru şi Iosif Floca a dat de urma celor doi fraţi Susman. Erau adăpostiţi n grajdul lui Romul Florea. Somaţi au refuzat sa se predea şi au deschis focul. Lupta a durat n jur de 2 ore. Văznd ca nu e posibil sa-i prindă, au dat foc şi amndoi au murit arşi dar nu s-au predat. După aceia a urmat un proces cu aproape o suta de arestaţi care s-a judecat pe 26 Iulie 1958. Majoritatea erau din satul Traniş, com.Valea Draganului, iar legenda ramasă l considera pe Teodor SUSMAN senior, Tatăl MOŢILOR, iar pe Teodor junior, Regele munţilor.

    Dacă afară lumea găsea pentru ctva timp liniştea, cei de la Canalul morţii trăiau ca n infern şi unii se rugau sa-i ia Dumnezeu, nemaiputnd suporta munca forţată. Dar Dumnezeu n-a voit s-o facă, i-a salvat pe unii ca să fie mărturie generaţiilor viitoare de ce nseamnă comunismul, să le deschidă ochii şi minţile. Răul nu poate fi uitat şi trebuie strigat n toate limbile. Aceşti călăi produşi de un sistem schizofrenic au crezut ca ei sunt totul, că ei ştiu totul şi că hotărrea lor aduce fericire prin răul făcut, prin crimele abominabile săvrşite...

    Planurile diabolice ale Moscovei erau adevărate proiecte de genocid, prin munca de exterminare la care erau supuşi oamenii. nchiderea Canalului n-a nsemnat şi eliberarea deţinuţilor politici. Pe 19 Iulie 1953 cnd s-a oprit lucrul, au venit n lagărele de la Canal vagoane de animale, unde au fost ncărcaţi cei ce mai erau n putere. La Peninsulă a sosit o garnitură de 40 de vagoane, nsoţita de fostul tapiţer Constantinescu Marin zis "Duba", director al Canalului, care a ntrat cu parul n mna n infirmeria de la Peninsula şi a n*ceput să lovească bolnavii din paturi; aceştia, ngroziţi, n crje, săreau pe ferestre ca să scape de loviturile brutei.

    Atunci, un deţinut care de abia se mai ţinea pe picioare, Marcu Goldenberg, a avut curajul să strige: "aici e mai rău ca la Auschwitz". Omul fusese nchis şi n nchisoarea de exterminare de acolo şi scăpase, dar munca forţată de la Canal aproape l puse la pămnt. Şi a avut nenorocul sa cadă şi n brigada lui Mureşanu Gavrilă şi Segal Gustav (pontator) care forţau oamenii la munca peste puterile lor. Nemaiputnd suporta i-a strigat acestuia din urma ntr-o zi: "Bine mă, dacă ţi-ai chinuit, jefuit, turnat colegii de suferinţa n lagărele din Transnistria ca sa trăieşti mai bine, acum vrei să mă omori şi pe mine? Te jupoi de viu cnd ies afară!"..

    Rămăşiţele de la Canal, cei care mai puteau mişca, au fost puşi să strice ceea ce se construise, iar pe cei bolnavi din cauza muncii, distrofici de nu se mai puteau tine pe picioare, schelete cu ceva zile, i-au adunat n lagărul de la Poarta Alba. Si acolo, venind o comisie n timpul grevei foamei a 54 deţinuţi (pentru mbunătăţirea hranei şi medicamente ), deţinutul Silberman, care fusese internat la Auschwitz, şi-a desfăcut cămaşa şi a strigat: "Aici e mai rau ca la Auschwitz!" Martor este Remus Radina, fost n greva foamei. Si pentru această atmosferă de degradare, premergătoare exterminării fizice, cerem desfăşurarea procesului comunismului.

    La Poarta Alba s-au petrecut scene de groaza sub conducerea comandantului lt. maj. Fecioru Ion (originar din Cucerda-Trnăveni) şi a politicului Moraru (slt) nct zeci de deţinuţi au fost nevoiţi să declare greva foamei, reuşind Remus Radina sa aducă procurorul ca sa vadă halul n care fuseseră aduşi deţinuţii politici. Marturii: "Testamentul din morga" - Remus Radina şi Constantin Ticu Dumitrescu - care a anunţat procuratura de la Constanta.

    Prin aceste greve, care s-au desfăşurat timp de 3 luni, n timpul celei mai groaznice ierni (Ianuarie-Februarie 1954) s-a reuşit să se obtină eliberarea arestaţilor administrativi, n Mai 1954. Condamnaţii politici cărora le expirau pedepsele nu erau eliberaţi ci trimişi cu pedepse administrative (de la 12 la 72 luni) pe Bărăgan, de unde majoritatea au fost rearestaţi n 1958 şi li s-au nscenat alte procese pnă n 1964.

    CEL MAI ACTIV CENTRU DE REZISTENŢĂ

    Din 1948 pnă n 1956 munţii Făgăraşului au fost Cetatea de rezistenta a Neamului romnesc. Aici domnea ca rege nencoronat Ion Gavrilă- Ogoreanu, nconjurat de vre-o zece "prinţi", toţi gata să-si dea viata (şi chiar şi-au dat-o pentru apărarea demnităţii ntregii ţări, cntată n "Doina" lui Mihai Eminescu).

    Aici au fost 7 ani din epopeea romneasca, unde o mnă de tineri, ajutaţi de satele făgărăşene, au făcut să nu aibă odihnă trădătorii puşi n slujba duşmanului de moarte al Romniei. Epopeea este descrisa chiar de Ion Gavrilă-Ogoreanu, supravieţuitorul acelor timpuri de mndrie naţională, dar şi de durere permanentă, care de asemenea cere dreptate, prin procesul comunismului.

    Batalioane de securitate, elicoptere, armament greu, s-a folosit pentru distrugerea acestui cuib de vulturi. De reuşit au reuşit numai prin intermediul Iudei, prin vnzarea de fraţi. La Brasov şi Sibiu s-au adunat "specialiştii" n depistarea "bandelor" şi folosirea torturilor diavoleşti. Toata regiunea a fost mpnzită de securitate, miliţie, agenţi şi pădurarii care nu mai aveau odihnă. Ba mai mult, securitatea a făcut şi o "scoală de popi" pe care i-au trimis să spovedească...

    Totul a pornit de la un astfel de "popă", Constantin Niculescu din Bucureşti, str.Teodor Aman nr.42 (care de fapt era la restaurantul Gării de Nord). Ajuns n Făgăraş, la spovedit, el a aflat de numele prof. Ion Grovu, care ar fi avut legaturi cu partizanii din munte. Şefii acestui Grovu nu erau alţii dect, de sus n jos, Pintilie, Nicolschi, Crăciun, Ambrus Coloman şi Mois Aurel (veniţi de la Timi*şoara), Iacob Dezideriu, Deitler Ernest- şi o armată ntreagă de schingiuitori.

    In timp ce cei din munte erau hărţuiţi de armată şi se apărau; caznd victime şi dintr-o parte şi din alta, satele erau asaltate şi ele, căutndu-se cozi de topor prin care să prindă legaturile de aprovizionare. In acest păinjeniş au căutat sa prindă şi pe doctorul Nicolae şi pe nvăţătorul Olimpiu Borza. Rolul hotărtor l-a avut Ion Grovu şi Costică Niculescu care au reuşit sa nşele buna credinţă a celor hăituiţi şi obosiţi de 7 ani de viată n munte, promitndu-le drumul spre Grecia.

    După ntlnirea din 10/11 Aprilie 1954 de la Sibiu cu Ion Grovu, s-au pus la cale "plecările" care se terminau n Ministerul de Interne. Ultimul a fost dus Olimpiu Borza pe 7 Oct 1956. După ce a dormit o noapte la Costică Niculescu, din maşina care-l ducea spre Giurgiu a fost arestat şi cu catuşele la mni a ajuns n faţa lui Alexandru Nicolschi şi Gh.Pintilie. Martor al desfăşurării acţiunii este mărturia lui Ion Gavrilă care a adunat relatările celor anchetaţi n acest proces. Pe 10 şi 11 Decembrie 1956 s-a trecut la arestările masive din judeţe după listele ntocmite de informatorii satelor a celor care ar fi sprijinit partizanii din munţi.

    In ziua de 10 Decembrie 1956 au fost arestaţi:
    Andrei Ion din Sibiu de către cap.Bartha Iosif;
    Comanici Octavian arestat de cap. Deitel Ernest;
    Cotoros Matei din Hrseni arestat de cap. Bott Bela;

    In ziua de 11 Dec.1956 au fost arestaţi:
    Niţu Gheorghe din Sibiu, de maior Popa Iacob, sef ors Sibiu;
    Ramba Gheorghe din Voievodeni, arestat de lt.maj. Czinczco Mihai;
    Vanu Gheorghe din Smbăta de Sus, arestat de cap. Mnzatu Aurel;
    Popa Iov Octavian din Arpasu de jos, de lt.maj. Averbuch Iza;
    Dascălu Cornel din Arpaşu de Sus, de lt. Gligor Grigore;
    Muntean Vasile din Lisa de lt. Crăciun Iosif(?);
    Mihai Aurel din Fagraş, arestat de maior Gustea Traian;
    Geamanu Victor din Vistea de Jos, arestat de lt. Manta;
    Sandru Victor din Vistea de Sus, de lt.maj. Szekeli Ladislau;
    Metea Gheorghe din Ileni arestat de cap. Szinte Iosif.

    Numărul celor arestaţi n aceste zile s-a ridicat la 70-80.

    Torturile au fost ngrozitoare. nscenarea procesului s-a făcut la Sibiu cu Trib.de la Cluj n deplasare. Au fost judecate 4 loturi, ncepnd cu 14 Iulie 1957. La primul lot a fost preşedinte cap. Cojocaru Dragos, ajutat de Dinu şi Tripon, iar procuror Luciu Virgil. Din lotul principal a lipsit doctorul Lucian Stancu care s-a sinucis n ancheta, fiind predat familiei. A lipsit de asemenea prof.Ion Grovu, desi i s-a pronunţat numele.

    Au fost condamnaţi la moarte: Ion CHIUJDEA, Laurian HAŞIU, Gheorghe HAŞIU, Victor METEA, Nelu NOVAC, Ioan POP-Fileru, iar lui Olimpiu BORZA şi dr. Nicolae BURLACU li s-a comutat pedeapsa n M.S.V. Execuţia acestor eroi a fost făcută la Jilava pe 20 Nov.1957, comandantul grupei de călăi s-a numit Salceanu Gheorghe. Printre anchetatorii fiare s-a numărat şi Urzica Traian.

    In aceasta epopee de istorie naţionala au fost arestaţi sute şi sute de ţărani, mare parte din nvăţătorii şi preoţii satelor ncepnd din 1948. După schingiuiri li s-au nscenat procese pe motive imaginare şi foarte mulţi au fost executaţi la Braşov, pnă n 1957.


    NCERCĂRILE DE SALVARE ALE VECINILOR ADUC NENOROCIRI PE SPATELE STUDENŢILOR ROMANI

    Nu cred ca exista oameni mai iubitori de libertate şi dreptate dect studenţii. De-a lungul istoriei noastre tineretul a fost totdeauna n fruntea luptei pentru nlăturarea jugului asupritor. Trecnd peste perioada după 1848 şi ajungnd n 1944 constatam că tineretul şi-a făcut datoria. O dată cu ocupaţia ruseasca de după 23 August 1944, tineretul a fost mereu prezent pentru apărarea libertăţii contra abuzurilor şi crimelor săvrşite de ruşi şi de cei vnduţi intereselor lor.

    Reamintesc numai 8 Nov.1945, 10 Mai 1946, anul 1947, anul 1948, nfrăţirea lor cu munţii, prezenta lor masivă n temniţe şi conducerea grevelor mpotriva abuzurilor şi muncii de exterminare Din an n an şi permanent, tineretul a fost prezent.

    In toamna anului 1956, poporul maghiar s-a ridicat la lupta pentru libertate, mpotriva duşmanului comun cu noi. Studenţii din toate centrele universitare, ca la comandă, s-au ridicat cu toţii, cernd scoaterea limbii ruse şi a marxismului din nvăţămnt. Mai mult, se cerea plecarea trupelor ruseşti, avnd ca argument semnarea Tratatului de Pace cu Austria.

    Studenţii timişoreni au fost primii care s-au ridicat din cămine prezentndu-şi Memoriul cu cele 12 deziderate, revărsndu-se apoi pe străzile oraşului. Reprimarea a fost dură, arestări (cca. 4000 de studenţi), anchete foarte dure, nscenări de procese şi condamnarea a zeci de fruntaşi ai studenţimii. Printre ei s-au numărat: Caius Muţiu, Aurel Baghiu, Friederich Barth, Nicolae Balaci, Valentin Rusu, Teodor Stanca....Mărturii sunt publicaţiile lor şi sentinţele.

    Studenţii bucureşteni au fost prezenţi şi ei, dar represiunea a fost chiar din timpul pregătirilor. Arestările, torturile şi nscenările au fost numeroase. Prinre victime se numară: Dan Onaca, Mihai Derdena, Paul Goma, Alex. Bulai, Alex Mihalcea, Aurel Lupu, Horia Popescu, Gina Florescu, Mihai Serdaru, Alex. Tatu şi alţii. Ca sa nspăimnteze studenţii din Braşov, au făcut un proces n 1958 condamnnd cţiva studenţi pentru acţiuni subersive din 1956: Mirea Ilinca, Valeriu Sntion, Octavian Bădescu şi alţii. La Cluj a fost condamnat un grup de studenţi de la Universitatea "Babes-Bolyai", printre care: Eva Sarosy, Kalman Keleman, Varhegy.. Un grup de studenţi de la Iaşi, completat cu profesori şi muncitori de la Craiova au fost condamnaţi de T.M. Craiova, nvinuiţi că ar fi vrut să distrugă statuia ostaşului sovietic.

    Aceşti tineri au trecut prin toate suferinţele de la securitate şi mai ales de la Gherla, pe timpul cnd Goiciu Petre a pus să se tragă cu mitraliera ntr-o celulă, au ajuns prin lagărele de exterminare de la Stoienesti, Salcia, Strmba, Grindu, unde au fost exemple de demnitate. Regimul comunist a trecut de la represiunea fizica la cea ştiinţifică, punnd stavilă intrărilor n facultate. Numai 20% din locurile de admitere erau lăsate la libera concurenţă, restul se ocupau pe bază de dosare selecţionate de şefii de cadre din ntre*prinderi sau de sfaturi populare.

    După intrarea n Facultate, intrau n Uniunea Asociaţilor studenţeşti, condusă de Ion Iliescu, care s-a dovedit urmaş al modelului sovietic şi om de ncredere al securităţii, dnd afară din facultăţi pe studenţii ce-si cereau dreptul la o viaţă liberă şi demnă. Avea grijă acest Iliescu să nu-i lase şomeri pe studenţi, şi-i "repartiza" organelor securităţii care de-abia aşteptau...


    MICUL STALIN, după Stalin

    Intre 14-24 Feb.1956 Gheorghiu Dej a ascultat Raportul lui Hrusciov la cel de al XX-lea Congres sovietic şi l-a auzit pe acesta spunnd despre cruda represiune a naintaşului său: sub domnia de fier a lui Stalin, "arestările şi deportările masive...execuţiile fără proces şi fără anchetă au creat condiţii de insecuritate, de teamă şi chiar de disperare."

    Era modelul pe care-l urmase şi el. La ntoarcerea de la Moscova şi-a continuat politica de genocid. N-a văzut că n Polonia lucrurile se mişcaseră, ruşii dăduseră napoi şi-l luaseră pe Rokossovschi la Moscova ndreptndu-şi armata asupra Budapestei. Acest mic Stalin n-a observat că polonezii l eliberaseră pe episcopul Vsinschi, iar ungurii pe cardinalul Mindszenty; pe cnd Dej al "nostru", a scos elita politică a Romniei, ce mai supravieţuise la Sighet şi a mutat-o n groaznica temniţa de la Rmnicul Sărat, supunnd-o n continuare la exterminare.

    Mai mult, acest mic Stalin s-a oferit Moscovei, primind pe conducătorii unguri ce-şi cereau libertatea şi aducndu-i ca "oaspeţi" la Snagov, predndu-i apoi, pentru a fi executaţi la Budapesta.

    RECHIZITORIU: Genocidul din Romnia-Cicerone IONIŢOIU
    http://www.procesulcomunismului.com/...efault.asp.htm

    Cicerone Ioniţoiu a protestat permanent mpotriva terorii comuniste, devenind un personaj indezirabil pentru autorităţi. n 1979, la intervenţia preşedintelui de atunci al Franţei, Valry Giscard d’Estaing, a fost lăsat să plece din Romnia şi să se stabilească n Franţa.
    Bibliografie : AICI, album foto : AICI, indexul lucrărilor publicate : AICI, acces la mesageria electronică : AICI. Cont gestionat de membrii fondatori. Lucrări regrupate n biblioteca electronică: Procesul Comunismului
    Last edited by Anakin Skywalker; 27-12-10 at 02:42 PM.

Similar Threads

  1. Cicerone IONIŢOIU - RECHIZITORIU: Romnia n avantpost ( cap-XII-)
    By Rex Histrianorum in forum Procesul comunismului si tranzitiei
    Replies: 1
    Last Post: 12-12-10, 04:38 PM
  2. Cicerone IONIŢOIU - RECHIZITORIU: Răscoalele - Procesul comunismului ( cap-IX-)
    By Rex Histrianorum in forum Procesul comunismului si tranzitiei
    Replies: 0
    Last Post: 12-12-10, 04:25 PM
  3. Cicerone IONIŢOIU - RECHIZITORIU: Reeducarea - Procesul comunismului ( cap-VIII-)
    By Rex Histrianorum in forum Procesul comunismului si tranzitiei
    Replies: 0
    Last Post: 12-12-10, 04:20 PM
  4. Cicerone IONIŢOIU - RECHIZITORIU: Măcelul de la Fntna Albă - Procesul ( cap-III-)
    By Rex Histrianorum in forum Procesul comunismului si tranzitiei
    Replies: 0
    Last Post: 12-12-10, 02:13 PM
  5. Cicerone IONIŢOIU - RECHIZITORIU: Genocidul din Romnia ( cap-I-)
    By Rex Histrianorum in forum Procesul comunismului si tranzitiei
    Replies: 1
    Last Post: 11-12-10, 09:45 PM

Liens sociaux

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •