Results 1 to 1 of 1

Thread: Cicerone IONIŢOIU - RECHIZITORIU: Răscoalele - Procesul comunismului ( cap-IX-)

  1. #1

    Exclamation Cicerone IONIŢOIU - RECHIZITORIU: Răscoalele - Procesul comunismului ( cap-IX-)

    Cicerone IONIŢOIU - RECHIZITORIU: Răscoalele - Procesul comunismului ( cap-IX-)

    Cnd n comuna Ucuriş primarul striga la oameni să "mănnce prune" (tot pe 31 Iulie 1949) n com. Rogojeşti plutonierul Vrgolici, forţnd pe ţărani să se ducă la arie, s-a văzut tăvălit, n timp ce lumea flămndă striga: "Afară cu bolşevicii, nu avem nevoie de comunişti." Pe 6 Aug. securitatea şi-a făcut intrarea n comună şi a nceput să aresteze după lista lui Onofrei Socaliuc (omul securităţii). Cei arestaţi au fost torturaţi şi condamnaţi la Suceava.

    La Calafindesti pe podişul Dragomirnei, ţăranii revoltaţi au tăiat firele telefonice şi moaşa Pruna a anunţat autorităţile care au sosit rapid la faţa locului şi ca să facă linişte, lt.de la Rădăuţi -Karl Segal, a descărcat mitraliera n cei peste 200 ţărani adunaţi la primărie. A fost mpuşcat pe loc Vasile CACIUR, urmat de Filon ALEXEI şi Dumitru IRIMESCU iar Amfilohie DIACONESCU a murit la spital şi fiul lui Gheorghe Diaconescu (unul din cei 5 copii ai mortului) a fost rănit. Peste 20 de ţărani arestaţi au fost torturaţi şi li s-au nscenat procese. Alţii, destul de numeroşi, au luat drumul domiciliului obligator din Dobrogea iar familiilor nu li s-a dat voie să-şi ngroape morţii.


    A doua zi, pe 7 Aug.1949, UFDR-istele, cu Hilda Rotaru, se găseau n com. Frăţăuţii Noi, lngă frontiera cu "raiul "sovietic şi ndemna ţărancele care se văietau că n-au ce să dea la copii să mănnce, "să pască buruieni şi urzicuţe ca pe vremea foametei". Secretarul de partid Ştefan Botnar, intervenind să le despartă pe sătence de propagandistele de la oraş, a fost lovit intenţionat.

    Primarul a anunţat securitatea şi a sosit acelaşi Karl Segal cu 2 camioane cu miliţieni, dotaţi cu mitraliere, iar el a deschis focul n plin n cei vreo 1000 de ţărani adunaţi la primărie. A căzut Ion DAVIDEANU şi Ion ANDRISAN (de cte 20 ani fiecare), urmaţi de Ilarion IRIMESCU, pe cnd Vasile ISOPESCU a murit la spital. Securitatea a ridicat morţii şi i-a nmormntat n secret. Comuna a fost ocupată de grănicerii de pe frontieră, iar miliţia a arestat zeci de persoane pe care le-a predat securităţii, unde Karl Segal le-a torturat şi condamnat. Alţi zeci de ţărani, familiile victimelor arestate, au ajuns cu D.O. la Cuza Vodă n Dobrogea.

    Tot pe 7 Aug.1949 a cunoscut represiunea din plin şi comuna BĂLACEANA, pentru refuzul de a duce grul la arie. Ţăranul Ioan DOBOŞ a fost mpuşcat pe loc, iar răniţii, Gheorghe ARCALEAN, Dumitru BLEORT, Ilie SASU, Mihai SASU şi soţia lui Grigore URSACHE, arestaţi şi duşi la torturile de la Rădăuţi. După lista primarului au fost arestate vre-o zece arestaţi şi dus pentru torturare lui Feller şi alte zeci au luat de domiciliului obligatoriu din Dobrogea. Şi comuna Stroieşti la 10-12 km. vest de Suceava a cunoscut aceeaşi teroare, dar fără sa curgă snge, doar arestări şi deportări.

    Ceva mai jos, n com.Butea la nord de Roman, tot pe 6 August 1945, au sosit doua maşini cu securişti ca să-l aresteze pe preotul Gheorghe PETZ, dar clopotul a nceput să sune şi 3.000 de ţărani s-au adunat cu furci şi topoare răsturnnd maşinile. A fost chemată n ajutor armata, care a venit cu o tancheta şi un tun n timp ce un avion survola aruncnd petarde pentru a mprăştia mulţimea. Au fost răniţi la Poarta Scheii şi s-au făcut numeroase arestări. Chinurile au avut loc la securitatea din Roman sub conducerea călăilor Davidovici şi Prvu.

    Sngele a curs şi n centrul Transilvaniei, unde călăul ntre călai, Mihai Patriciu de la Cluj, nu s-a lăsat mai prejos, dirijndu-şi oamenii pe toate văile şi a mpuşcat fără milă, să nspăimnteze lumea. Astfel, pe Remus BRUSTUR din Lechinţa l-au mpuşcat pe 1 August, Istvan KIS a fost mpuşcat pe 20 Iulie ntre Vad şi Mitresti, NAGY Lazlo a fost mpuşcat n seara de 12 Aug. la marginea satului Curteni, KACSO Ştefan din Miercurea Nirajului a fost ucis la el acasă n noaptea 9/10 Aug., pe SANTA Iosif l-au mpuşcat n plină zi pe 7 Aug., la marginea Vătaşului, n timp ce TINTARU Ion fusese mpuşcat chiar n securitatea de la Blaj.

    GROPI COMUNE

    Alţi călăi ai securităţii care au "muncit" pentru urgentarea colectivizării, ne-au lăsat gropile comune care să ne amintească de prelungirea genocidului rusesc pe trupul Moldovei. Printre aceşti sadici se număra: Poppig Ianoş (Suceava), Blehan Octavian (Iasi), Karl Segal (Rădăuţi), Fuchs Iani (Fălticeni), Ruckenstein (Botoşani), Davidovici( Roman)...

    In urma lor s-au descoperit fel de fel de gropi comune la:
    - Dealul Mărului, groapă situată la 300 m. ntre Km.59-60, pe şoseaua dintre Roman-Vaslui; martori la săpaturi: Nicolae Popa, fraţii Tănase, Ioan Roşca, Ioan Bălan, Livia Dandara etc
    -Dealul Balaurului, Martori la cercetări: fraţii Tănase, Nicolae Popa etc
    -Cotul Ciocoitei
    -Poiana Caescului;
    -Poiana lui Vrlan;
    -Caciulati, aproape de Căldăruşani

    1950, RĂSCOALELE SE GENERALIZEAZĂ n RĂZBOI ŢĂRĂNESC

    Cu toata ameninţare lui Dej ca "va zdrobi fără cruţare orice ncercare de grupare sau de rezistenţă a duşmanului faţă de măsurile economice şi sociale luate de partid şi guvern", ţărănimea era n mare fierbere. Primăvara lui 1950 aduce nemulţumiri chiar n snul colectivelor nfiinţate n urma HCM 294:30-03-1950, care printre altele prevedea: "ntreaga producţie agricola, vegetală şi animală va fi predată statului.art.9.

    In Muntenia anul ncepuse cu vărsare de snge. Studentul Traian Gh.MARINESCU - Giacu care fusese n fruntea ţăranilor la secţia de votare din com. Izvoarele, cnd n 1946 li s-a furat voinţa natională, după groaznicele torturi ale lui Crnu de la Piteşti, a fost dus la marginea comunei Izvoarele şi mpuşcat pe 6 Feb.1950.Vestea s-a dus, dar nu i-a nspăimntat pe ţărani. Cu o seara nainte, acelaşi Crnu Ion, cu plut. Ciofrngaru, l mpuşcaseră pe Dumitru A POSTOL, lngă primăria din Şuici. Cnd a nceput recoltarea şi predarea cotelor la batoză, toată ţărănimea a fost n picioare spunnd NU. După 1 Iulie 1950 Ialomiţa a fost n "flăcări". In loc să curgă boabe de gru, la batoza a nceput să şiroiască prin sate sngele.

    In comuna Gruiu s-au răsculat femeile că nu mai aveau ce da la copii să mănnce şi au răsturnat maşinile securiştilor, care veniseră sa potolească mulţimea. Alta ciocnire a avut loc pe 3 Iulie la Roşiori pe Mosiştea, unde a intervenit securitatea de la Căciulaţi cu Iştoc Isidor (Ion), cu Tureanu Ilie şi plut. Fote Alexandru. Au fost n acele zile răniţi 2 miliţieni şi un securist n nfruntarea cu ţăranii care ncercau să elibereze pe cei arestaţi dintre ei.

    La Drăgoeşti, tot pe Mosistea, primarul Roşoveanu a cerut intervenţia securităţii care pe 7 Iulie a venit şi a mpuşcat pe ţăranul MATEI Alexandru şi a torturat ţăranii prin casele lor, arestnd 96 ţărani. Torturaţi de Iştoc I. la Căciulaţi, au fost deportaţi n Dobrogea. Martor şi victima Eugenia IVAN.

    La Ciuperceni, pe Videle, n 5 Iulie şi-a făcut apariţia securitatea şi miliţia care a deschis focul şi a făcut 2 morti, 4 răniţi şi s-au retras cu peste 30 de arestaţi.

    A doua zi, n vecini, la Siliştea, a venit activista Crjalia cu o maşină de susţinători ca să le spună că trebuie să dea cotele de la batoză. Tărancele i-au spus ca n-au ce să le dea copiilor să mănnce. Ea a scos pistolul şi a tras n aer, ameninţndu-le. Ele au sărit pe ea şi i-au sfşiat tot, lăsnd-o ca pe Eva lngă primar, care ncerca s-o salveze. S-a salvat cu fuga. A doua zi, a venit armata dotată de război.

    Pnă la sosirea securităţii, hărţuirea cu ţăranii au nceput-o activiştii de partid Vrlan Dummitru şi Dumitrescu, care a tras n mulţime. Cnd a sosit armata trimisă de cap.Nedelcu T sub conducerea lt.maj. Stănescu Marin, sngele a nceput să curgă. Au fost mpuşcaţi: CRACIUN Aurica, COLIBAŞU Olimpia, POPA Stan, BICA Ion, ONTICA Ion, BURCEA Ion.

    Peste 12 răniţi, acesta a fost un prim bilanţ sngeros. După 7-8 ore ct a durat teroarea asupra comunei au plecat cu 14 arestaţi la Calea Rahovei unde au fost luaţi n primire de Sepeanu Tudor şi măiestrii lui schingiuitori, Stănescu Marin, Ionescu, Vişan, Done...care pe lngă bătăi groaznice, asmuţeau şi cinii pe ei. Pe lngă aceşti condamnaţi au mai fost ridicaţi 285 de ţărani după lista ntocmită de slt.Cristea T. şi plut.Cazan Gheoghe cu ajutorul informatorilor din sat.

    Crimele contra ţărănimii s-au ţinut lanţ:

    La Srbeni (12 km. răsărit de Siliştea, securitatea a tras mpuşcnd 2 ţărani, rănind 4 şi arestnd alţii. La Şoprlesti au rănit un ţăran.
    La Udeni (sat la 2 km.de. Srbeni) a fost 1 mort şi 8 răniţi, retrăgndu-se cu 15 arestaţi.
    La Corbii Mari au făcut 1 mort, 2 răniţi şi arestat 10 ţărani. La Corbii Ciungi a fost acelaşi bilanţ tragic.
    In jurul acestui focar au continuat revoltele la Fierbinţi, Ghimpaţi; pe 8 Iulie s-au făcut arestări, la Camineasca a fost un mort şi numeroşi răniţi, pe cnd la Iepureşti ţăranii şi cărau grul n timpul nopţii şi-1 băteau cu betele ca strămoşii.
    Tot pe 7 Iulie, ţăranii din Hngulesti, jud.Rmnicul Sărat au fost arestaţi de maiorul Gheorghe Barbu şi lt.col. Ştrul Mauriciu de la Galaţi, pentru că şi-au cerut dreptul la hrana copiilor.
    Pe 9 Iulie primarul din com.Potcoava-Călăraşi a cerut inter*venţia urgentă a securităţii pentru că ţăranii nu "ascultau"...

    Disperarea era generală. La Văgiulesti şi Ungureni pe valea Motrului, miliţia a fost dezarmata iar n comuna Moacşa peste Carpaţi, lngă Sf.Gheorghe, ţăranii au votat o proclamaţie prin care comuna era declarată -"republică independentă", nemaiacceptnd "relaţii comerciale" cu statul romn.

    Comuna Plevna din Ialomiţa, se baricadează ntr-o redută şi refuză să mai folosească batozele pentru a nu mai da cota.

    In judeţul Gorj., n comuna Plopşoru, a venit n Septembrie chiar Ministrul de interne, Teohari Georgescu, să conducă ostilităţile mpotriva ţăranilor ce se opuneau colectivizării şi dintre arestaţi a hotărt condamnarea la moarte a lui Constantin Constantinescu şi Grigore Bratu.

    Ţăranii din Guşoieni ( Vlcea); Leu (Romanaţi ) găsiseră motivarea să-şi ducă grul acasă, fiindcă ncepuse războiul n Coreea iar romnii făceau cazemate pe malul Dunării. Şi satele pnă la Calafat, Tiu, Gighera, Cornu... le urmau exemplu, iar securitatea nu mai putea face faţa arestărilor.

    Transilvania era n fierbere. La Mărcuş (lnga Prejmer) ţăranii au făcut trei zile greva foamei cu pancarte: "NU VREM COLECTIV !".

    La Micfalău, la nceputul lui Septembrie, timp de 5 zile, ţăranii narmaţi cu coase şi topoare au nconjurat comuna, au gonit activiştii de partid care n-au mai avut curajul timp de o lună să intre n sate; n rebeliunea de la Vadul Crişului au participat şi ţiganii.

    Să nu uitam moţii care, cnd aveau vre-o nemulţumire, coborau din munte cu toţii; acum aveau de ce, li se luaseră locurile bune şi li se dăduse păşuni pe rpe, li se luaseră foile de transport şi nu li se dăduse nimic; nici gaz, sare şi chibrituri nu le mai aduceau. Acestea au generat mişcările de partizani din munţii Apuseni.

    RECHIZITORIU: Genocidul din Romnia-Cicerone IONIŢOIU
    http://www.procesulcomunismului.com/...efault.asp.htm

    Cicerone Ioniţoiu a protestat permanent mpotriva terorii comuniste, devenind un personaj indezirabil pentru autorităţi. n 1979, la intervenţia preşedintelui de atunci al Franţei, Valry Giscard d’Estaing, a fost lăsat să plece din Romnia şi să se stabilească n Franţa.
    Bibliografie : AICI, album foto : AICI, indexul lucrărilor publicate : AICI, acces la mesageria electronică : AICI. Cont gestionat de membrii fondatori. Lucrări regrupate n biblioteca electronică: Procesul Comunismului
    Last edited by Anakin Skywalker; 27-12-10 at 02:45 PM.

Similar Threads

  1. Cicerone IONIŢOIU - RECHIZITORIU: Ţara măcelarită - Procesul comunismului (cap-XIII-)
    By Rex Histrianorum in forum Procesul comunismului si tranzitiei
    Replies: 0
    Last Post: 12-12-10, 04:45 PM
  2. Cicerone IONIŢOIU - RECHIZITORIU: Reeducarea - Procesul comunismului ( cap-VIII-)
    By Rex Histrianorum in forum Procesul comunismului si tranzitiei
    Replies: 0
    Last Post: 12-12-10, 04:20 PM
  3. Cicerone IONIŢOIU - RECHIZITORIU: Măcelul de la Fntna Albă - Procesul ( cap-III-)
    By Rex Histrianorum in forum Procesul comunismului si tranzitiei
    Replies: 0
    Last Post: 12-12-10, 02:13 PM

Liens sociaux

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •