Results 1 to 1 of 1

Thread: Cicerone IONIŢOIU - RECHIZITORIU: "Cruce şi Spada", Gărzile Decebal ( cap-VII-)

  1. #1

    Exclamation Cicerone IONIŢOIU - RECHIZITORIU: "Cruce şi Spada", Gărzile Decebal ( cap-VII-)

    Cicerone IONIŢOIU - RECHIZITORIU: "Cruce şi Spada", Gărzile Decebal - Procesul comunismului ( cap-VII-)

    ...ncă din Martie 1949 s-a nceput constituirea organizaţiei "Cruce şi Spada" şi pe 25 Martie s-au adunat să nceapă construirea cabanei de adăpostire n muntele Horaiţa de lngă Huedin. Securitatea din Cluj a aflat că pe 11/12 Aprilie vin unii delegaţi din Bucureşti. La aceasta ntlnire a fost şi ea prezenta (NR: securitatea) şi a fost mpuşcat Ion TORCEA, unul din membri.

    A urmat arestarea celorlalţi şi după ce n Sept. au fost condamnaţi la pedepse pnă la 25 ani, dintre cei peste 50 de arestaţi socotiţi conducători au fost scoşi din arestul de la Cluj din ordinul col. Mihai Patriciu şi duşi la Zam-Sncrai şi mpuşcaţi:: GHEORGHIU Gheorghe Marăseşti (conducătorul), FORJU Gavrilă (ţăran), POTRA Aurel (locotenent) şi PITURU Nicolae (farmacist).

    Execuţia a avut loc pe 7 octombrie 1949. n aceiaşi zi de 7 Octombrie a fost mpuşcat la Cheile Runcului şi partizanul PUI Miron, din Ocoliş-Alba, scăpat din grupul de la muntele Mare. In aceiaşi zi de 7 Oct. a fost asasinat şi BUDNEA Obreja din com. Ocoliş-Alba, tot la Cheile Runcului şi tot din dispoziţia aceluiaşi colonel de securitate Patriciu Mihai.


    Vrancea, acest cot al Carpaţilor, renumit ca "sălaş" al libertăţii (drept de proprietate cu hrisov din timpul lui Ştefan cel Mare), nu s-a lăsat ngenunchiat şi-a hotărt să se apere mpotriva invadatorului. Scăpaţii din valul de arestări din 1948, fraţii Ion şi Cristea Paragina au strns n jurul lor un grup de tineri şi cu sublocotenentul Mihai Timaru s-au retras n munte, aproape de schitul Moşinoaie, pe valea Porcului, afluent al Zabrăuţului, locuri ncărcate de istorie. Partizanii de aici se organizau şi erau n defensiva aşteptnd momentul cnd să-şi apere "moşia". Dar securitatea din Galaţi condusa de Ştrul Mauriciu, un torţionar feroce, prin căpitanul invalid Anghel, n com.Clipiceşti a reuşit sa introducă n grupul partizanilor două iude: Vrabie şi Uşurelu.

    Pe 17/18 Oct.1949 s-a aranjat să meargă la crama lui Anghel, ca să discute despre aprovizionarea cu armament. Acolo Mihai Timaru şi Ionel Paragina au fost arestaţi. In acelaşi timp s-a dat asaltul la cele doua bordeie de unde au reuşit să scape numai Cristea Paragină şi Gheorghiţă Bălan care s-au ascuns n munte, n podul unei mori de apă, părăsită. Acolo a fost după o săptămna mpuşcat Cristea Paragina de soldatul Acatrinei. Gheorghiţă Bălan, din Soveja, reuşind să scape va fi ntre organizatorii răscoalei din 23 Iulie 1950 care va cuprinde satele vrncene şi n urma cărora vor fi arestate cteva sute de ţărani şi executaţi după chinuri barbare vreo zece dintre ei printre care: Gheorghiţă Bălan, Costică Manoliu, Victor Manoliu, Buşilă Teodor, col. Strmbei Ioan...


    n timpul răscoalei au fost mpuşcaţi foarte mulţi, printre ei numărndu-se Asaftei Radu din com. Nereju, Crăciun Radu, fraţii Cucu Grigore şi Cucu Neagu (mpuşcaţi pe 8 Sept lngă satul Dumitreşti, Cucu Constantin (frate, mpuşcat pe 1 Noiembrie) şi un ţăran mai n vrstă omort la Galaţi n timpul anchetei, Posmagiu Ilie (tatal) şi Posmagiu Tudor (fiu) şi mulţi alţii. Dintre sutele de arestaţi au fost de asemenea foarte mulţi ce au murit n urma torturilor sau a muncii de exterminare. Martor principal al torturilor şi victimă n acelaşi timp este Mihai TIMARU.

    Grupul partizanilor de pe valea Topologului, ntre munţii Coziei şi munţii Ghiţu, la nord de Sălătruc, a fost constituit de profesorul Dumitru APOSTOL. Mai este cunoscut şi sub denumirea de partizanii de la Suici, de unde erau cţiva dintre componenţii grupului şi unde de asemenea aveau bordei pentru ascunzătoare şi aprovizionare. Trădător a fost fotbalistul Ciobănea infiltrat n grup. Căpitanul Crnu Ion de la securitatea din Piteşti a pornit pe urmele acestor partizani Au avut loc ciocniri şi au murit n luptă: Sia Nicolae ( ţăran), Ghelmeci Ştefan (inspector şcolar din com. Mozăceni ), Ştefănescu Gheorghe (din Miroşi ), Donescu Nicolae (preot din Soici), Ghe. Dorobanţu, nvăţător ucis n Suici, Dumitraşcu Grigore (nvăţător din Suici, mort n temniţă din cauza torturilor)... Arestat, Dumitru APOSTOL a fost torturat ngrozitor de călăul Crnu.

    In procesul care s-a judecat la Craiova i s-au dat 25 ani munca silnică şi a fost trimis să execute pedeapsa la Piteşti. Revoltat că nu l-au condamnat la moarte, Crnu l-a scos din nchisoare şi l-a dus pe Dumitru Apostol la primăria din com.Suici. Seara, pe la orele 22, a fost scos şi dus la circa 50 m. de pod spunndu-i că este liber să meargă acasă. De la spate plutonierul de securitate Ciofrngeanu Gheorghe a descărcat pistolul n el. A fost nmormntat n comună, sub supravegherea securităţii.

    Gărzile Decebal care se organizaseră n munţii Dornei şi Stnişoarei, din jud. Cmpulung Moldovenesc, erau constituite din mai multe grupe. Una din aceste grupe alcătuită de Crăciun Dumitru şi Sandu Grigore, şi-au stabilit adăpostul n muntele Bancu. După unele nenţelegeri, din grup au plecat Străchescu Constantin, Chirculescu Constantin şi ing.Grodiuc Aurel. Au fost prinşi de securitate pe 14 Dec.1949 cnd ing.Grodiuc a fost mpuşcat la Găineşti, jud. Baia. La anchetă Chirculescu Gheorghe n-a rezistat şi a condus Securitatea la adăpostul din munte.

    Pe 16 Decembrie, n ciocnirea ce a avut loc au fost mpuşcaţi: Ion APOSTOLINI, Iacob GALAB şi Constantin TODAŞCĂ. A fost grav rănit la cap Ion-Jenică ARNĂUTU care, torturat, a trecut prin securitate şi nchisori murind exterminat n temniţa de la Rmnicul Sărat pe 2 Noiembrie 1959. Dacă aceste crime se petreceau n Bucovina, cu 5 zile nainte fuseseră mpuşcaţi la Jilava coloneii Dan TETORIAN, Mihail ELIADE şi actorul Marcel EMILIAN, n dimineaţa de 13 Decembrie 1949.

    La acest sfrşit de an s-a comis o crima oribilă şi n Maramureş, ngrozind lumea satelor chiar n noaptea de Crăciun 1949. Lansndu-se valul arestărilor din vara lui 1949, au mers să-l ridice pe ţăranul Alexa BEL din satul Cufoaia, com. Dumbrava, jud. Maramures, fost primar pe vremea guvernării naţional-ţărăniste. Nereuşind să-l prindă, pe baza unei nscenări a securităţii de la Dej, a fost condamnat n lipsa la 1 an de T.M.Cluj pentru că ar fi spus ca "vin americanii". Omul a stat ascuns prin păduri şi fiind informat, călăul maior Nicolae Briceag (şeful securităţii Dej), a organizat prinderea lui n noaptea de 24/25 Dec.1949, cnd ar fi urmat sa treacă pe acasă; ntr-adevăr n noaptea respectivă a fost arestat şi dus la securitatea din Tg.Lăpuş, de unde au anunţat pe 25 Dec. prinderea lui.

    Revoltat că l-au prins viu, Briceag a dat dispoziţie să fie dus acasă şi mpuşcat sub pretextul că a fugit de sub escortă. Ordinul s-a executat. Ajungnd n sat, l-au dat jos din maşină şi deslegndu-l i-au spus să plece acasă. După ameninţări s-a ndreptat spre locuinţă, nsă după 10-15 metri sergentul Trif Fabian cu cei 5 subofiţeri de miliţie l-au mpuşcat pe la spate. Alarmat de focurile de arma, a ieşit Bel Ioan (cumnat şi vecin), găsindu-l că mai mişcă. Atunci s-a apropiat Paşca Vasile (miliţian) şi i-a mai tras un glonte n urma căruia a decedat, iar şeful criminalilor (Trif Fabian) a intrat n casă şi s-a adresat soţiei: "Hai scroafă puturoasă şi ţi ia porcul din gradină că a fost lichidat". A obligat-o ca pnă n dimineaţa de 26 Dec. să fie nmormntat.

    Regimul comunist se face vinovat de aceste crime monstruoase săvrşite n cursul anului 1949, nu numai n regiunile muntoase, ci şi la cmpie, pe tot cuprinsul ţării trăgndu-se cu mitraliera n ţăranii care apărau pinea ce se fura de la gura copiilor lor.

    Crime s-au săvrşit şi cu zecile de mii de cetăţeni arestaţi care au trecut ncepnd din 1947 (mai ales) prin torturi inimaginabile pentru o minte sănătoasă, ca să se obţină declaraţii mincinoase pe baza cărora să se nsceneze procese. Arestaţii, odată condamnaţi, au fost trimişi la nchisori. nchisorile n loc de "instituţii" de executarea pedepselor au fost transformate n locuri de continuarea torturilor pnă la exterminare, prin fel de fel de mijloace.

    Jilava, nchisoare subterana, vechi fort de apărare al Bucureştiului, avea pereţi groşi de 70-80 cm. n permanenta umezi şi cuprindea camere de 12x5x2.20 şi de 4x4x2.2 cu priciuri de scndura pe 2 nivele şi pe jos cu ciment. n camerele mari au stat pnă la 280 de persoane avnd ca aer circa 0,5 m.c. In camerele mici au stat pnă la 50 persoane şi beneficiau de 3/4 m.c. de aer.

    Dar au fost perioade cnd pe lngă obloanele puse n permanenţă se băteau şi giurgiuvelele n cuie, luni de zile, mai ales vara, ca pedeapsă. n aceste condiţii au murit oameni prin sufocare. Se dormea şi pe ciment, sub priciuri şi pe intervalul din mijloc şi chiar pe tinetele cu murdarii (care deversau mizeria din cauza supraaglomerării şi a suprasolicitării, pnă cnd "don şef" se ndura să le golim).

    Peste toate aceste fiinţe ce agonizau trona cap Maromete Ilie (sau Nicolae), ajutat fiind de Moraru (ofiţer politic), Iamandi (plutonier, care se ocupa şi de execuţiile celor condamnaţi la moarte), Ivanică Ilie, Barbuică, toţi nişte fiare, sadici, cu paru-n mna tot timpul, nsoţindu-l pe "director", gngavul portar de la Primăria Capitalei. Pentru că erau analfabeţi, nu ştiau dect să njure şi să iscălească, nu le ieşea numărătoarea, sufocndu-se cnd intrau n camere, din cauza mirosului ngrozitor. Ei nu puteau suporta 5 minute, dar deţinuţii stăteau 24 ore, plini de furuncule.

    Si atunci ne numărau ca la strungă, scoţndu-ne pe culoar pe sub ciomegele miliţienilor care loveau fără milă, fără sa tina cont de bătrnii bolnavi care se mişcau greu, sau de locul unde loveau. Se mai adaugă pedepsirea cu lovituri la comandă, punerea n lanţuri, izolarea de 7-10 zile dezbrăcat şi de cele mai multe ori pe timp de iarna...fel de fel de pedepse njositoare şi degradante...

    Prin aceasta Jilava era locul de transfer şi prin ea au trecut sute de mii de oropsiţi ai sorţii, spre sau din cele aproape 200 de astfel de temniţe de execuţie.

    Fiecare nchisoare avea acelaşi regim de barbarie instalat la conducere, dar un alt maromete: Goiciu Petre (Gherlă), Ştrul Mauriciu (Galaţi), Poppig Ianos-Adalbert(Suceava), Fucs(Fălticeni), Dorobanţi Mihai şi Colier Ştefan(Aiud), Lazăr Tiberiu (Făgăraş), Dumitrescu Alexandru (Piteşti), Crăciun Gheorghe (Sibiu), Briceag Nicolae(Dej), Teodor Seapeanu (Calea Rahovei din Capitala), Doicaru Nicolae (Constanta), Coloman Ambrus (Timişoara), Raceu Dumitru (Brăila)....

    Printre vinovaţii acestui sistem barbar se număra: Konopliov, consilierul sovietic care supraveghea din partea lui Lavrenti Beria funcţionarea sistemului de represiune n Romnia, condus de 3 rusofili, Pintilie Gheorghe (Bodnarenco Pantelimon-Pantiusa), Nicolschi Alexandru ( Boris Grunberg) şi Mazuru Vladimir (Mazurov).

    Cei ce puneau n practica mecanismul de distrugere al romnilor, din prima "promoţie" au fost: Dulgheru Mişu (Dulberger), Dincă Teodor (lt, colonel), Andreescu Matusei (Matusievici Nathan), Popescu Constantin (maior, fost muncitor CFR), Fischel Simion (maior), Sfetcovici Grigore (maior), Negrea Vasile (maior), Dumitrescu Nae (cap.), Niculescu Ştefan (cap), Cociu Adrian (cap), Siegler Simion (lt.major), Capitahescu Dumitru (lt.major) şi Lepadatescu Mircea (colonel ), cu ncadrările juridice spre care erau dirijaţi anchetatorii. Acest aparat din Direcţia generala a securităţii s-a ocupat de organizarea de loturi din membrii fostelor partide şi ai mişcării legionare.

    La sfrşitul acestui an s-a pus n aplicare planul reeducării la care au luat parte Pintilie Gh., Dulgheru Mişu, Jianu, Marin, Sepeanu Teodor, CSELLER Ludovic, Constantinescu Marin zis Duba, Baciu Ion (col.ajuns n Direcţia nchisorilor şi lagarelor), Nemeş Iosif. La acest plan diabolic s-au alăturat pe plan local Dumitrescu Alexandru(comandantul nchisorii), Crnu Ioan de la securitatea din Piteşti, ofiţerul politic Marina (Iţicovici) Ion şi din personalul nchisorii au participat la bătăi şi acoperirea torturilor gardienii Georgescu Alexandru din Leordeni, Ciobanu din Ţigăneşti, Dina Florea, Nistor Dumitru, Lăzăroiu, Mndruţa...

    Pentru că de la Piteşti sistemul barbar a fost transferat şi la Gherla merită trecuţi şi cei ce l-au susţinut: ofiţerii politici Sucigan Gheorghe şi Avadanei Constantin, precum şi doctorul Barbosu Viorel, iar din partea administraţiei locot. Mihalcea Aurel (ginerele lui Goiciu), Gabor Tiberiu, Vascanu Augustin....Din rndul deţinuţilor cel care a trecut la torturarea colegilor a fost Ţurcanu Eugen, ajutat la torturi de Popa Alexandru Tanu, Puşcaş Vasile, Păvăloaie Vasile, Livinschi Mihai, Stoian Ion, Romanescu Grigore, Popescu Aristotel, Pătrăşcanu Nuti, Pop Cornel şi mulţi alţii...

    Torturile la care şi-au supus colegii de puşcărie de lot sau chiar de liceu au fost ngrozitoare, folosindu-se metode diabolice la auzul cărora te cutremuri. In astfel de condiţii au fost omorţi la Piteşti circa 15 deţinuţi. Scenele de groază petrecute n camera 4 spital şi nu numai acolo, sunt descrise de Grigore Dumitrescu n "Demascarea".

    Un episod din "infernul" Pitestiului: "... Adorm...mişcări şi şoapte mi-au tulburat somnul. Printre pleoapele pe jumătate deschise văd capul lui Ţurcanu. Intre mini se pare ca are gtul unei victime. Lngă el Puşcasu, Steiner şi Gherman. Din cnd n cnd se apleacă şi ei peste victima de sub trupul lui Ţurcanu. In urechi mi pătrund horcăielile năbuşite ale terorizatului. Brusc, aud cum i se izbeşte capul de ciment... Tremur. Aud mereu izbiturile capului de ciment...Niţule, vorbeşte Niţule cu vocea şoptită. Capul izbit din nou...şi după cteva minute nesfrşit de lungi, o voce stinsă dintr-un piept sfrşit de puteri....nuuuu, nu ştiu nimic...Unul de lngă Ţurcanu cu vocea tremurndă: a murit...nu mai suflă...Era 26 Februarie 1950. Niţu le scăpase călăilor, nereeducat."

    In astfel de chinuri au murit şi Gheorghe SERBAN şi Mihai IOSUB, şi Ion PINTILIE şi Chirica BALANISCU şi Alex. Bogdanovici, şi alţi circa 29 la Piteşti. Alte zeci au ieşit traumatizaţi şi schilodiţi şi fiziceşte şi sufleteşti. Mărturie pentru aceste orori sunt din ce n ce mai multe, printre ele ale lui Aurel OBREJA, Chirica GABOR, Virgil MAXIM, Nicolae POPA, Mihai JIANU, Eugen Magirescu, Nicolae IONITA, Mihai BURACU...

    Aceeaşi echipă de călăi au continuat, cu aceeaşi sălbăticie şi n acelaşi sistem; au omort la Gherla pe Ion CRIŞTEA (ţăran), Andrei DUMITRU (camioner), Ion DINCĂ (mecanic), Vasile DAMBU (ospătar), Dumitru RADOVAN (tmplar), Petre Gh. POPESCU (căpitan), Ion TMPA, Garofil M. DIMCIU şi alţii- trecuţi ntre victimele comunismului. Şi aici au fost unii torturaţi pnă au nnebunii, alţii au rămas neoameni, cu sechele nevindecabile...

    RECHIZITORIU: Genocidul din Romnia-Cicerone IONIŢOIU
    http://www.procesulcomunismului.com/...efault.asp.htm

    Cicerone Ioniţoiu a protestat permanent mpotriva terorii comuniste, devenind un personaj indezirabil pentru autorităţi. n 1979, la intervenţia preşedintelui de atunci al Franţei, Valry Giscard d’Estaing, a fost lăsat să plece din Romnia şi să se stabilească n Franţa.
    Bibliografie : AICI, album foto : AICI, indexul lucrărilor publicate : AICI, acces la mesageria electronică : AICI. Cont gestionat de membrii fondatori. Lucrări regrupate n biblioteca electronică: Procesul Comunismului
    Last edited by Anakin Skywalker; 27-12-10 at 02:46 PM.

Similar Threads

  1. "Alesii poporului" jefuiesc - Rezistenţa (1946 1958) - Cicerone Ionitoiu (cap-XVI-)
    By Rex Histrianorum in forum Rezistenţa anticomunistă din Romnia
    Replies: 0
    Last Post: 02-01-11, 06:26 PM
  2. "Gărzile lui Decebal" - Bucovinenii ncep lupta (1946 1958) C. Ionitoiu (cap-X-)
    By Rex Histrianorum in forum Rezistenţa anticomunistă din Romnia
    Replies: 0
    Last Post: 02-01-11, 04:38 PM
  3. Cicerone IONIŢOIU - RECHIZITORIU: "Frontul Apărării Patriei Romne"( cap-VI-)
    By Rex Histrianorum in forum Procesul comunismului si tranzitiei
    Replies: 0
    Last Post: 12-12-10, 04:05 PM

Tags for this Thread

Liens sociaux

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •