Results 1 to 1 of 1

Thread: Cicerone IONIŢOIU - RECHIZITORIU: "Frontul Apărării Patriei Romne"( cap-VI-)

  1. #1

    Exclamation Cicerone IONIŢOIU - RECHIZITORIU: "Frontul Apărării Patriei Romne"( cap-VI-)

    Cicerone IONIŢOIU - RECHIZITORIU: "Frontul Apărării Patriei Romne" - Procesul comunismului ( cap-VI-)

    Deşi rezistenţa s-a făcut simţită ncă din 1944, cnd Bucovinenii au sărit cu arma n mna pentru apărarea moşiei strămoşeşti, ea a continuat sporadic pnă după furtul voinţei naţionale (alegerile din 1946) cnd s-a accentuat, deoarece s-a văzut că apusul nu poate să facă să păleasca "lumina" de la răsărit. ANUL NSNGERAT 1949 - Crime care se adaugă genocidului la care a fost supus poporul romn, n "casa" lui. La 30(?) Ianuarie 1949 studentul Stoica Gheorghe, cobort din Bucegi, urmărit, a murit n lupta cu securitatea pe străzile Capitalei.

    La nceput a fost Banatul. Bănăţenii s-au pomenit năbuşiţi n 1948. La apus era Tito, care le ntorsese spatele; pe valea Timişului apăruse Epstein la Caransebeş revoltat de attea ceremonii religioase; geamgiul Kling Zoltan pe post de zbir jupuia ţăranii, la Timişoara tronau doi călăi: Ambruş Coloman şi Aurel Moiş. Ţăranii nu au mai avut dect un drum, calea codrului. Şi s-au adunat n jurul colonelului Ioan Uţă, a comandorului Petru Domăşneanu şi a tnărului avocat Spiru Blănaru, unindu-se şi apărndu-şi libertatea şi "nevoile şi neamul."


    Satele se nghesuiseră n sălaşe, rămnndu-le acasă femeile, bătrnii şi copiii de scoală, ca ntr-o nchisoare, supuşi jafului permanent. Peste ei s-a năpustit securitatea, descusndu-i mereu despre cei plecaţi, cu armata pornită pe urmele lor. Au mai adus n ajutor trei batalioane de securitate ce au nconjurat munţii şi cu avioane ce supravegheau mişcările celor de jos.

    In Ianuarie 1949 a nceput asaltul muntelui, soldat cu multe ciocniri sngeroase n care a căzut "fruntea satelor". Cu ajutorul trădătorilor Vadrariu Andrei şi Careba Dionis şi a informatorilor, n noaptea de 7/8 Feb.1949, s-au atacat 3 puncte:

    1. Acţiunea Globul Craiovei condusă de slt.Giuchici Rista, plut. Cristici Dumitru (şef de post Iablaniţa), Nicolae Ion şi soldaţi. Au fost arestaţi 4 partizani şi a murit un securist.

    2. Acţiunea din Valea Bolvasniţa condusă de slt. Sărăţeanu Vasile şi Dobre Dumitru (şef de post Mehadica). Au fost prinşi Domaşneanu Petre, Domilescu Gheorghe şi Boşulescu Dumitru.

    3. Acţiunea Poiana Lungă, condusă de 4 echipe sub comanda maior Ciorapciu Pamfil n care a fost mpuşcat col. Ion Uţă, Ilie Voica, Pantelimon Irimesu şi Meilă Careba, iar Mircea Vlădescu rănit. Restul au scăpat.

    Cei doi trădători, Vădrariu Andrei şi Careba Dionisie au fost şi ei condamnaţi n grupul partizanilor.

    -Pe 16 Februarie 1949, a avut loc acţiunea din com.Valea Mare, condusă de serg. Popa Gheorghe, plut.Onescu Gh., cap. Corciova I. n care au fost omorte 4 persoane: Lascu Ion, Durea Mihai, Hlobil Iosif şi Damian Ion. Cap. Corciobă Ion a fost condamnat şi el pentru că ar fi avut legături cu grupul partizanilor conduşi de col. Uţă Ion. Securitatea comunica prin Ambrus Coloman: "Am introdus n rndul bandiţilor (partizanilor, n.n.) un informator de al nostru...S-a organizat o acţiune informativă prin elemente formate de noi ca informatori, chiar din membrii organizaţiei..."

    Lupta de la Pietrele Albe din 22 Feb. 1949 a nceput la 15.30 şi a fost condusă de sl. Airoaiei Gh.Vasile sub focul extrem de puternic al partizanilor care-l scot din lupta pe sublocotenent, rănindu-l. Partizanii au pierdut pe Petre Anculia şi Ghiţă Ungureanu, ucişi, iar alţii doi au fost arestaţi (Ghimboase Nicolae şi Smultea Gheorghe ). Securitatea a avut 3 răniţi.

    Ciocnirea de la Cracul Stnei, din 7 Martie 1949 a fost condusă de cap. Diceanu cu 60 de ostaşi şi 2 cini de urmărire, ajutaţi de o patrulă de schiori plus avioane de supraveghere. De la Băile Herculane operaţiunea era condusă de maior Aurel Moiş şi colonel Olteanu, care ţineau legătura prin telefon cu cei plecaţi la "vnătoare" de romni.

    n această acţiune a fost omort Horia Izbaşa, ţăran din com. Cănicea şi rănit Nistor Armaş, care a reuşit să dispară. Au fost arestaţi 8 partizani. Batalionul 5 Securitate a arestat n noaptea 9/10 martie pe partizanii Teodor Roşeţ şi Pavel Stoichicescu. Acţiunea securităţii a continuat ntre 11-13 martie la sălaşele de pe Cracul Farcului (la 2 km. de com. Feneş), condusă de 3 plutoane, sub comanda căp. Mihălcescu Ghe. Au fost omorţi partizanii Ion Caraiman (cojocar din Feneş), Ion Berzescu (ţăran din Teregova) şi Horia Smultea (ţăran din Teregova) şi au fost prinşi 6 partizani printre care Spiru Blănaru (conducător). Alţii au fost urmăriţi şi prinşi n sălaşele lui Ionaşcu Dumitru şi Puşchiţă Petru, de un pluton condus de căp. Trandaf Narcis. De subliniat că acest căpitan a fost şi el arestat şi a trecut condamnat prin Gherla şi minele de plumb de la Baia Sprie.

    Sute de ţărani, bărbaţi şi femei, au fost arestaţi şi au trecut prin chinuri ngrozitoare la securităţile din Lugoj şi Timişoara. Printre călăi s-au numărat Coloman Ambrus, Aurel Moiş şi tot personalul securităţii, printre ei numărndu-se: Sava Bugarschi, Vidosa Nedici (mare schingiuitoare), Zora Velitici, Ghe. Stoicovici, Stoianov Dobrivoi, Jiva Brancovici. Aproape toţi aceştia au fost şi ei arestaţi şi condamnaţi ca "agenţi" ai lui Tito.

    Teodor Ungureanu a fost omort n timpul anchetei. Procesul a fost judecat de colonelul Mihai Ştefănescu, care a fost şi el arestat şi condamnat, dar nu nainte de a fi condamnat şi el la moarte 12 partizani; n alte zeci de loturi a pronunţat peste 10.000 de ani de nchisoare. Printre executaţi au fost: Spiru Blănaru, Petre Domăşneanu, Romulus Măritescu, Petre Puşchiţă - Mutaşcu şi Ion Tănase. Foarte mulţi dintre cei condamnaţi au fost exterminaţi prin temniţe. S-a ntmplat ca acel Mihai Ştefănescu să treacă prin Peninsulă şi Aiud, unde s-a ntlnit cu victimele lui.

    Ramificaţii ale partizanilor din munţii Banatului, continuatori ai colonelului Ion Uţă - Spiru Blănaru, vor continua să apară şi sunt semnalaţi printre victimele făcute de securitate.

    IZVERNA, jud. Mehedinţi. n luna Martie, 4 tineri din Mehedinţi şi anume, Bocrnea Ovidiu (student) şi trei elevi, Bocrnea Ion, Eftimiu Gheorghe şi Aurel Firulescu au plecat să sprijine partizanii bănăţeni. Ultimul s-a răzgndit şi n apropiere de Izverna s-a ntors. Ceilalţi fiind trădaţi, au fost mpuşcaţi de securitatea de la Turnu Severin, care era condusă de zbirul Mihuţ. Cei trei au fost aruncaţi ntr-o groapă comună la marginea satului. Aurică Firulescu a fost condamnat mai trziu cu grupul de rezistenţă, Mehedinţi II, n 1959. n anii următori vom ntlni alte grupe de partizani pe aceste meleaguri bănăţene.

    MUNTELE MARE - CRACĂU - MESENŢEA

    n această zonă, la circa 20 de km. de Cmpeni, la cota 1201, ntr-o grotă şi-a instalat centrul de rezistenţă maiorul Nicolae Dabija la sfrşitul anului 1948. A construit 2 bordeie din brne de brad, destul de ncăpătoare, cu paturi suprapuse. Aici au nceput să se adune moţii din regiune constituiţi n "Frontul Apărării Patriei Romne" şi pe 4 Martie 1949, trebuiau să depună jurămntul n faţa lui Nicolae Dabija. Dar securitatea a reuşit să infiltreze un ţăran, pe Augustin Rstei (care avea 2 fraţi vitregi -Avram şi Traian IHUŢ, deja intraţi n organizaţie). Pe de altă parte, maiorul Emil Oniga luase legătura cu Dabija şi-i promisese că vine cu cţiva oameni, dar luase legătura şi cu securitatea, pe care a informat-o. Va fi şi el condamnat.

    n noaptea de 3/4 Martie 1949 a sosit Batalionul 7 de securitate de la Floreşti Cluj şi s-a dat asaltul mpotriva grupului. A fost o luptă ndrjită. Securitatea a avut 3 morţi şi 5 răniţi. Partizanii care s-au apărat ar fi avut 17 morţi (printre care soţia lui N.Dabija); au fost făcuţi prizonieri 8 partizani. Dabija a scăpat din ncercuire cu Traian Macovei, Traian Ihut, Ion Mişu, Cornel Pascu...n total vre-o 12 partizani. In ziua de 21 Martie, obosit, a ajuns n com.Bistra, la Aron Diniş, o fostă gazdă la care s-a suit n podul grajdului să se odihnească. Acesta, care ntre timp devenise informator, mpreună cu alţi 5 ţărani şi un miliţian, l-au legat şi predat securităţii lui Gh.Crăciun de la Sibiu. Aici s-a desfăşurat ancheta barbară n timpul căreia a fost omort elevul Ion TURCU din com.Vingrad.

    Restul au fost condamnaţi, dintre care 7 au fost executaţi de plutonul de execuţie condus de Ghe. Crăciun (şeful securităţii) şi lt.V.Nistor, pe data de 28 Octombrie 1949: Nicolae DABIJA, Titus ONEA, Ioan SCRIDON, Gheorghe OPRITA, Traian MIHALTAN, Augustin RATIU şi Silvestru BOLFEA. Moldovan Alexandru arestat n 4-03-1949, omort n ancheta la Sibiu; MORĂRESCU Ion din Meteş, omort n anchetă n anchetă la Deva; CIGMĂIAN Ion din sat Sibet, omort pe 4-03-1949 la Runculeţ; Conţan Ieronim din Coşlar, a murit n lupta pe 4-03-1949; POPA Ştefan mpuşcat n munte n Martie 1949; Gligor Traian (com. Livezile) şi Mrza Traian (Galţiu) scăpaţi din munte au ajuns n seara de 8-03-1949 n com.Mesentea, la casa Silviei Valea. Vnduţi de spioni, casa a fost nconjurata şi lupta ncepută a durat aproape toată ziua de 9-03-1949, cei doi fiind mpuşcaţi.

    In noaptea de 5/6-03-1949, soţii Iustina şi Ion Tiuţiu au fost mpuşcaţi pe fereastra, n casă, la Aiud. din ordinul lui Patriciu Mihai, pentru că sprijineau partizanii de la Muntele Mare.

    Crimele din aceasta regiune vor continua şi n anii următori.

    In Smbăta de Paşti din 1949, informatorii l-au nştiinţat pe Nicolae Filip, şeful securităţii din Rmnicul Vlcea, că n muntele Arnota se găseşte un grup de partizani. Au fost trimişi n urmărirea lor trei agenţi: Săndulescu (frizer din Rmnicul Vlcea), Nistor Nicolae (din Calimănesti) şi Mitroi Nicolae (din com.Pietrari).

    Doi agenţi au fost capturaţi de partizani iar Săndulescu a fugit şi a anunţat batalionul de securitate de la Drăgăşani care n ziua de Paşti, la ora 5 dimineaţa a deschis foc asupra partizanilor şi au mpuşcat pe: Ion PAVEL, (n timpul luptei) şi au prins pe Ion HUŢAN, Nicolae ANGHELESCU, Mircea BENCESCU şi Ion BANICA, pe care i-au mpuşcat pe loc. Restul partizanilor au reuşit să fugă, fiind prinşi mai trziu, torturaţi de securitatea din Craiova şi condamnaţi. In timpul anchetei a fost omort Ion Costin din Piatra Olt, n luna mai 1949.

    Tot n ziua de Paşte a anului 1949, un grup de elevi s-a ntlnit n comuna Ieud din Maramureş ca să discute eliberarea părinţilor arestaţi la securitatea din sat. Au fost trădaţi. In timp ce discutau, casa a fost nconjurata de securitatea de la Oradea trimisă de col. Ludovic Cseller. Capitanul Retezan a deschis foc. Unul dintre tineri a căutat sa iasă din ncercuire croindu-şi drum cu pistolul. Era POPA Vasile-Lică, student, care n lupta angajată a fost mpuşcat şi apoi purtat pe străzile Sighetului iar elevii scoşi cu scoală să asiste la acest "spectacol". S-au făcut multe arestări, condamnări; mult snge a mai curs ani de zile n Maramureş.

    Munţii Romniei clocoteau de prezenţa oamenilor persecutaţi ce părăsiseră satele. In Munţii Retezat se continua acţiunea din Semenic de către ing. Lazar CARAGEA cu un grup, urmaşi ai dacilor. Trădat de Petre al Popeştilor (din com.Salaşu de Sus - Hunedoara), s-a dat de urma lui Caragea Lazăr şi n oraşul Pui, partizanul DEDU a fost mpuşcat, ing.CARAGEA Lazăr grav rănit (torturat la securitatea din Hunedora) şi alţii urmăriţi şi trădaţi au fost mpuşcaţi: Nandris Iosif, Vitan Petre.., iar alţii arestaţi. Acţiunea a durat de la 20 Iunie 1949 pnă la 21 Noiembrie 1952, la moartea lui Vitan Iosif, continundu-se cu arestări pnă n 1954.

    Tot n luna Iunie 1949 se constituie la Nucşoara-Muscel, grupul fraţilor Arnăuţoiu-Arsenescu care fiind surprinşi de securitate, au reuşit după un schimb de focuri să dispară şi să se organizeze n munţii Muscelului n organizaţia "Haiducii Muscelului"; va cădea după 10 ani, tot prin trădare. Pnă atunci vor fi arestaţi şi torturaţi sute de ţărani.

    n Dobrogea, datorita forţării la colectivizare şi a abuzurilor lui Nicolae Doicaru şi a lui Vasile Vlcu, ţăranii, n marea majoritate macedoneni, nu s-au lăsat jefuiţi şi ngenunchiaţi. Organizarea mişcării de rezistenţă ncepută după 1948, a avut prima ciocnire n com.Cobadin unde, prin trădare, s-a aflat de ntlnirea comandamentului organizaţiei. Pe 19 Iulie 1949, casa fierarului Ion Adarn a fost nconjurată de securiştii conduşi de slt. Jean Sarchiz, Ene Voinea şi plut. Vintilă Popa. In lupta care a avut loc, rănit, Gogu PUIU pentru a nu cădea viu n mna lor, a făcut să explodeze o grenadă sub el.

    Continundu-şi urmărirea au fost arestaţi zeci de ţărani, iar gazdele din Băltăgeşti, Vasile şi Aneta Niţu, au fost deasemenea omorte. A continuat urmărirea partizanilor şi mpuşcarea unora dintre ei precum: Nicolae Haşoti şi Stere HAPA, mpuşcaţi pe 16 dec. 1949, Dumitru FUDULEA şi Nazarie, mpuşcaţi pe 9-03-1950,Vasile BACIU, mort n lupta pe 25-03-1950, Nicolae FUDULEA, mpuşcat pe 28-03-1949...Timp de un deceniu s-au făcut mii de arestări, consemnate n cuprinzătoarea lucrare a victimelor "REZISTENTA ANTICOMUNIST LA PONTUL EUXIN" a lui Constantin Ionaşcu, martor ocular şi victima a acelor timpuri.

    Pnă n 1960 au fost aproape 1000 de procese, nscenate şi judecate de zeci de judecători printre care: general Petrescu Alexadru; colonel Pavelescu Constantin şi Dumitriu Adrian; maiori Sendrea Gheorghe şi Gliga Constantin; căpitani Mohor Rudolf şi Dima Nistor; lt.major Nagy Alexandru... şi alţi zeci de magistraţi. Printre procurorii amintim cteva nume: lt.col.Petronescu Ion, maiori Teodoru Const. şi Tutescu Nicolae; capitani Radu Emanoil şi Ilie Eugen; locotenenţi, Leahu Ionel, Lazar Sava, Dinulescu Ion....

    Toţi aceştia au condamnat cunoscnd nscenările anchetatorilor fiindcă oamenii şi-au strigat nevinovăţia n faţa lor, unii dezbrăcndu-se pentru a se vedea urma torturilor nevindecate.... Iată exemplul ţăranului Mihalache Vlase din com Satu Nou, jud.Constanţa; a fost torturat n ancheta de lt.Stupu Andrei şi din cauza traumatismelor a murit pe 7 April 1955; la proces s-a prezentat un proces verbal ca " ar fi murit de inima". Cazurile sunt multe...Un caz deosebit care demonstrează acţiunea de genocid ntreprinsă de călăul Maior Nicolae Doicaru, şeful anchetelor de la Constanţa.

    In 1952 au fost ridicaţi din comuna Ceamurlia de Sus, ţăranii Pastramă Nicolae şi Zuba Hristu (născut 1926) şi duşi la marginea comunei. Sub ameninţarea că vor fi mpuşcaţi, au fost obligaţi să-şi sape groapa. Cnd au terminat, l-au mpuşcat pe ZUBA Hristu iar pe Nicolae Pastrama l-au pus să-l acopere cu pămnt. Apoi l-au ameninţat să nu spună la nimeni, niciodată şi l-au dus la securitatea din Constanţa.

    Acum prezentam numele la o mica parte dintre anchetatorii călăului; N.Doicaru care au torturat pnă la moarte pe dobrogeni şi apoi au nscenat procese supravieţuitorilor, pe care le-au ncheiat cu pedepse foarte mari, chiar cu moartea, după indicaţiile primite: Colonel Botea Ion, maior Doicaru Nicolae, căpitan Sepi Nastase, locotenenţi Benea Teodor, Coja Ion, Crişan Petre, Ionescu Constantin, Mihailă Gheorghe, Nicolenco Gheorghe, Onescu Adrian, Pricop Constantin, Savin Alexandru, Stupu Andrei; multe alte zeci de nume de fiare se afla n dosarele nscenate şi au fost avansaţi pentru merite "excepţionale", unii manevrnd şi astăzi terorizarea şi spolierea populaţiei, ascunşi n fel de fel de organisme ce au institutionalizat tagma baroniei.

    Peste Dobrogea a căzut ca o năpastă generalul maior Bolintineanu, ca şef al regiunii de securitate Constanţa, care a obligat pe anchetatori să scoată cu orice preţ grupuri de "contrarevoluţionari". Maiorul Deceanu Tudor de la Inspectoratul de securitate Constanţa a arătat că pe timpul ct a lucrat la fostul raion Băneasa a "fabricat n fiecare comună cte o organizaţie". Maiorul Dragomir Constantin a confirmat şi el ca pe cnd lucra la securitatea Constanţa, cunoaşte ca ofiţerul de securitate Negret Aurel, printre nscenările făcute, a fabricat şi grupul de partizani din com. Ciocrlia, judecat prin Sent 374/4-10-1940 (cei 8 condamnaţi erau din Ciocrlia).

    Un alt exemplu, că se condamna "cu satul" este şi Sent. 311/28-08-50 n care s-a confecţionat un lot de 30 persoane n jurul lui Jipa Nicolae, n care 27 ţărani erau din com.Dulgheru. Prin Sent. 4/9-09-1952, au fost condamnaţi 8 ţărani, toţi din com.Pantelimon, jud.Constanta.

    Astfel de nscenări le găsim pe tot cuprinsul Romniei.

    BISTRIŢA Năsăud- un alt colţ de ţară care n-a fost ocolit de nscenările securităţii de la Cluj, dirijată de Patriciu Mihai (Weiss Mihai), şeful regionalei. Din ordinul lui, maiorul Gligor Viorel şi plut. Hutu, au nscenat organizaţia "Garda Alba", punndu-l ca şef pe nvăţătorul Bodiu Leonida din Poiana Ilvei. Şi ca să se poată numi organizaţie, au arestat n Martie 1949 vre-o 15 ţărani, printre ei şi cteva femei şi au nceput să bată la ei ca la "securitate".

    Martori ai torturilor sunt prof. Teohar MIHADAŞ şi Constantin TONEGARU care s-au pomenit n ghearele lui Gligor Viorel. In plină vara, pe 8 Iulie 1949, "şeful" lotului, Leonida BODIU a fost luat cu IMS-ul şi dus pe dealul Crucii, deasupra oraşului şi mpuşcat de slt. Liviu Pangraţiu. Aşa ca procesul, nscenat fără "şef" dar pe baza declaraţiilor făcute sub indicaţiile lui Gligor şi Hutu, a avut loc.

    In Iulie şi August 1949 au avut loc represiuni sngeroase asupra ţăranilor, cu date la capitolul - Genocidul Ţărănimii - unde se va sublinia şi marea deportare de 40.000 de ţărani romni din Basarabia şi Bucovina de Nord spre Siberia, din 5/6 Iulie 1949.

    DIN NOU P.N.T. PUS LA ZID

    O acţiune similara ca cea din 15 Mai 1948, a fost aranjată de acelaşi călău Alexandru Nicolschi, n noaptea de 15/16 August 1949. A fost generală şi s-a acţionat n toate judeţele, iar securităţile regionale au trecut la confecţionarea de procese prin torturi de tot felul pnă la trezirea cu aruncarea de găleţi cu apă, nu spre salvarea "omului" ci pentru continuarea "anchetei" pentru obţinerea declaraţiilor planificate de şefii anchetelor după indicaţiile generalilor Gh.Pintilie şi Al.Nicolschi, pe linia ncadrărilor juridice indicate de colonelul Mircea Lepădătescu (MAI).

    A curs mult snge n anchete şi din fabrica de procese au ieşit mii de condamnaţi cu aproape 100.000 de ani condamnare. Mărturii sunt sentinţele pronunţate pe baza nscenărilor şi publicaţiile supravieţuitorilor. Vini nu au existat, dar s-a găsit articolul "209" n care a fost nghesuită romnimea tot timpul.

    Se zicea "vinovat pentru discuţii duşmănoase", la care Petre ŢUTEA a răspuns: "Bine, dar toată ţara vorbeşte...". Era un adevăr, nsă scopul era altul. Romnia trebuia să urmeze exemplul Rusiei şi o făcea cu multă slugărnicie. Gheorghiu Dej s-a executat şi a ordonat nceperea Canalului Dunare-Marea Neagra" şi la Constanţa, n faţa "robilor", a ameninţat: "Aici e mormntul intelectualilor."

    De un an ncepuse să-i scoată din nvăţămntul universitar şi din Academia Romnă, nlocuindu-i cu delatori, oameni fără căpăti şi fără Dumnezeu. Este un nou aspect al genocidului.

    RECHIZITORIU: Genocidul din Romnia-Cicerone IONIŢOIU
    http://www.procesulcomunismului.com/...efault.asp.htm

    Cicerone Ioniţoiu a protestat permanent mpotriva terorii comuniste, devenind un personaj indezirabil pentru autorităţi. n 1979, la intervenţia preşedintelui de atunci al Franţei, Valry Giscard d’Estaing, a fost lăsat să plece din Romnia şi să se stabilească n Franţa.
    Bibliografie : AICI, album foto : AICI, indexul lucrărilor publicate : AICI, acces la mesageria electronică : AICI. Cont gestionat de membrii fondatori. Lucrări regrupate n biblioteca electronică: Procesul Comunismului
    Last edited by Anakin Skywalker; 27-12-10 at 02:46 PM.

Similar Threads

  1. "Alesii poporului" jefuiesc - Rezistenţa (1946 1958) - Cicerone Ionitoiu (cap-XVI-)
    By Rex Histrianorum in forum Rezistenţa anticomunistă din Romnia
    Replies: 0
    Last Post: 02-01-11, 06:26 PM
  2. Cicerone IONIŢOIU - RECHIZITORIU: "Cruce şi Spada", Gărzile Decebal ( cap-VII-)
    By Rex Histrianorum in forum Procesul comunismului si tranzitiei
    Replies: 0
    Last Post: 12-12-10, 04:12 PM
  3. Cicerone IONIŢOIU - RECHIZITORIU: Genocidul din Romnia ( cap-I-)
    By Rex Histrianorum in forum Procesul comunismului si tranzitiei
    Replies: 1
    Last Post: 11-12-10, 09:45 PM

Tags for this Thread

Liens sociaux

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •