Results 1 to 1 of 1

Thread: Cicerone IONIŢOIU - RECHIZITORIU: nscenari, arestarile din 14/15 Mai 1948 ( cap-V-)

  1. #1

    Exclamation Cicerone IONIŢOIU - RECHIZITORIU: nscenari, arestarile din 14/15 Mai 1948 ( cap-V-)

    Cicerone IONIŢOIU - RECHIZITORIU: Marea nscenare, arestarile din 14/15 Mai 1948 - Procesul comunismului ( cap-V-)

    In Biroul Politic al CC al PCR din 26 Iulie 1946, Vasile Luca reamintea una din cele 10 porunci ale Moscovei din 7 Martie 1945:"Nu trebuie uitat scopul: compromiterea şi distrugerea partidelor istorice." Aşa a nceput asaltul mpotriva lui Iuliu Maniu, prin pregătirea opiniei publice, cerndu-se moartea lui de ctre mulţi brucanişti. A urmat infiltrarea partidului cu agenţi din afara şi din interior, precum: Domocos, Horezu, Dragulanescu Alex., Balaceanu Constantin, fraţii Paul şi Stejerel Sava...Au trecut la ncurajarea dizidentelor, Nicuşor Graur, Guguianu-Sima, Nicolae Lupu, D. R. Ioaniţescu, Anton Alexandrescu, Cantemir Daniel, George Paun, Andrei Motoc.

    Au ncercat compromiterea conducătorilor, şantajarea rudelor (nepoţi şi fini) pnă la găsirea lui Constantin Gafencu, pe care l-au format şi dirijat spre asaltul final. I-au ndreptat paşii spre Lucia Scridon, pe care a ntlnit-o ntmplător, trecnd prin parcul Ioanid şi astfel şi-a făcut intrarea ntr-un cerc naţional ţărănist, cunoscndu-l pe Vlad Haţieganu, prin care a ajuns la uşa lui Iuliu Maniu.



    Paralel i-au ndreptat paşii lui Gheorghe Preda, aviator (beţiv căruia i se ridicase dreptul la zbor) şi printr-o nepoată a ajuns n casa altui agent, subinginer Gheorghe Popescu. Legăturile fiind făcute s-a trecut la fructificarea scenariului. Gheorghe Preda a luat legătura cu şeful său, Romulus Lustig, care a anunţat pe Nicolae I Popescu (directorul Secţiei Il-a Informaţii şi contrainformaţii ) Asfel s-a ajuns la Mircea Tigoiu (Zaharia), care a luat conducerea acţiunii fiind prezent la arestarea de la Tămădău, pe 14 Iulie 1947, la ora 6 dimineaţa.

    Nicolski Alex., din dimineaţa de 13 Iulie, ncepuse pregătirile, golind atunci 15 celule şi aducnd tacmurile necesare, noi. Tot atunci a dat telegramă şi a adus din concediu pe anchetatorii principali, care au nceput "ancheta" luni dimineaţa spre prnz. De restul s-a ocupat Mişu Dulgheru, urmărind să facă "hora" ct mai mare, prin implicarea funcţionarilor de la Ministerul de Externe, de la finanţe, din secţia militară, de la muncitori, de la tineret, din provincie... ncadrarea juridică intrase pe mna lui Mircea Lepădătescu, un oportunist ncrezut, pus pe căpătuială.

    Prin şantaj şi promisiuni, l-a care s-au alăturat bătăile barbare ale lui Nicolae Carol Deleanu, Teodor Sepeanu, Aureliu Curelea..." hora" s-a mărit. Martori s-au adus şi din temniţe; după ce i-au folosit, i-au condamnat. Alţii, după ce au fost "convinşi" să depună mărturie (mincinoasa), au fost condamnaţi, pe baza declaraţiilor lor, pentru nedenunţare. Aşa s-a desfăşurat nscenarea acestui mare proces, n timp ce la vecinii din sudul Dunării, Nicola Petcov era spnzurat, după proces.

    URMAŢI EXEMPLUL SOVIETIC

    Acest ndemn a fost făcut de Stalin delegaţiei agenturii comuniste cu ocazia aniversarii a 3 decenii de la revoluţia bolşevică. Deci, după ce Romnia fusese mpnzită cu consilieri sovietici, i s-a permis sa aplice singură modelul sovietic, să-şi lichideze toţi naintaşii. Aceasta agentura din Romnia formată din Gheorghe Gheorghiu-Dej, Petru Groza, Emil Bodnaraş, Mihail Sadoveanu, C.O.Parhon, Ştefan Voitec, cu ajutorul Diviziilor trădătoare "Tudor Vladimirescu" şi "Horia, Cloşca şi Crisan" conduse de Mihail Lascar, se fac vinovaţi de -CRIMA DE SCHIMBAREA PRIN FORŢĂ, CU SPRIJINUL UNEI PUTERI STRĂINE, A STRUCRURII STATULUI MONARHIC, IN REPUBLICA POPULARĂ- adică socialistă, de esenţă rusească.

    Pe 30 Decembrie 1947 regele Mihai I a fost forţat să semneze "Actul de abdicare" iar Petru Groza, radiind de bucurie, i arăta reginei Elena că are pistolul n buzunar, ca să nu păţească ca Antonescu. Curtea şi mprejurimile palatului Elisabeta erau nţesate de armată bolşevizată. " La momentul potrivit fusese nfipt cuţitul pe la spate", după o convieţuire făţarnică.

    PRĂVĂLIREA IN BARBARIE

    "Poruncile" din 7 Martie 1945 fuseseră aproape n totalitate ndeplinite. Obstacolele principale fuseseră nlăturate şi prghiile puterii preluate de venetici, care se angajau n lupta cu poporul. nceputul anului 1948 debutează cu nscenarea a 7 (şapte) procese care să "justifice" procesul Maniu-Mihalache, unul mai murdar dect altul, făcute după modelul Nicolschi- Dulgheru -Lepădătescu; col. Alexandru Petrescu n-a făcut dect să citească condamnările celor trei regizori de mai sus.

    Procesul Zărnesti, judecat prin Sent. 72/.22-01-1948, nscenat pentru a "dovedi" pregătirea organizaţilor armate din munţi de către Iuliu Maniu şi PNT, s-a făcut numai pentru a-l condamna pe Ghiţă POPP şi a-i confisca apartamentul de pe Splaiul Unirii nr.5, de către Micea Lepădătescu (consilierul juridic al proceselor). Dovada e declaraţia serg. maj. Mocanu Gheorghe, făcută n proces la ultimul cuvnt: "...ameninţat cu arestarea am fugit la Bucureşti cu ajutoare băneşti de la dnii Gh.POPP şi I.A.Mureşanu şi ne-am ascuns n munţii Piatra Craiului cu Istrate Alex. şi Rusu Gavril...Ne-am procurat cele necesare traiului cu mari greutăţi de la locuitorii din apropiere.

    Nemaiputnd ndura aceasta viaţă de calvar, serg. maj. Istrate Al. s-a predat singur. Subsemnatul m-am lăsat arestat fără nici o opunere, apoi am acceptat sa devin agent al Ministerului de Interne. In acest scop, dl.comisar Ciupagea mi-a dat carnet de agent, un permis gratuit de cale ferata şi m-a narmat cu un revolver "Bereta". Apoi n stare de libertate şi armat, mpreuna cu domnii comisari Curelea (Aureliu) şi Stan Ion m-am deplasat n regiunile Zărneşti şi Dej, unde am dat concursul la arestarea tuturor locuitorilor care ne-au cumpărat ntmplător sau de la care am cumpărat cele necesare traiului.

    La procesul fostului PNT-Maniu, după ce am fost bătut şi nfometat, mi s-a promis că voi fi liber imediat după proces, dacă dau declaraţii şi depun ca martor, cu care ocazie să fac afirmaţiunile dictate de anchetatori. Subsemnatul m-am ţinut de cuvnt şi am declarat orice mi s-a cerut, numai ca sa pot să fiu liber, dar cele declarate nu corespund adevărului... De la nchisoarea Văcăreşti am solicitat prin petiţie eliberarea mea, reamintind ministrului de interne ndeplinirea angajamentului din partea mea şi nendeplinirea promisiunii ce mi se făcuse.

    Rezultatul ce a urmat a fost procesul n care am fost băgat şi unde se folosesc contra mea şi a altora fapte inventate de anchetatori, după cum am arătat mai sus. Subsemnatul, declar n mod formal ca recunosc ca adevărate numai declaraţiunile făcute naintea dvs. n şedinţa din 22-01-1948, toate declaraţiunile anterioare fiindu-mi luate prin teroare, nfometare şi vicleşug....".

    n acest proces au fost implicate, torturate şi condamnate 26 persoane. n acest mod s-au judecat şi celelalte procese:

    - Procesul TUNT-ului nscenat pe baza informatorilor: Alexandru Drăgulănescu, Paul Sava, Const. Bălăceanu... Condamnate 12 persoane.
    - Procesul "trotilistilor" cu peste 100 persoane, condamnate pe baza informatorilor Paul Sava, Stejerei Sava, Alex.Drăgulănescu...
    - Procesul Secţiei militare nscenat pe baza informaţiilor col. Ştefan Stoica introdus ca agent de varul lui, Lucreţiu Pătrăşcanu, care s-a dus n Martie 1947 la Bodnăraş şi apoi la Teohari Georges cu cu indicaţia să fie sincer, că nu va avea nimic de suferit. A primit 7 ani şi a murit n temniţă.
    - Procesul secţiei muncitoreşti nscenat după informaţiile lui Ion Lambru, care n-a fost condamnat, dar a stat administrativ şi mai trziu n 1961 folosit ntr-o altă nscenare.
    - Procesul celor care ajutaseră la nscenarea "fugii de la Tămadău", pe baza declaraţiilor lui R. Lusting, Gh. Preda, Const. Gafencu, primii doi au fost reprimiţi n serviciu cu salariu pe timpul detenţiei, cel de-al treilea trimis n străinătate cu misiunea de a infiltra exilul ca preot la Koln (dar a fost demascat).
    - Procesul Secţiei de la Lugoj, o nscenare a lui Kling Zoltan.


    Toate victimele acestor nscenări, cu datele justificative, sunt consemnate n documentele ce nsoţesc procesul pe Internet.

    MIŞCAREA NAŢIONALĂ DE REZISTENŢĂ a fost un alt proces judecat imediat după nfiinţarea securităţii. A fost un fel de "ghiveci naţional'' n care pe lngă mari industriaşi au apărut cadre universitare, fruntaşi ai amiralităţii romne, fruntaşi legionari veniţi din Germania, toţi ntr-un aluat frămntat n Ministerul de interne (Andreescu Mătusei; lt.Petrescu Nicolae, lt. Năstase I., Jianu Marin, Nicolschi A. toţi dirijaţi de Bodnarenko Pintilie).

    Arestările au nceput cu profesorul universitar George Manu, nvinuit de săparea unui tunel ca sa arunce n aer parlamentul pe 19-03-1948, continund cu Ion Bujoiu, Alex.Popp, Ion Bontilă (arestaţi pe 14-04-1948), amiralul Horia Macellariu (arestat pe 19-04-1948 la ntlnirea aranjată cu colonelul Alex.Popovici), Nicolae Margineanu (arestat 26-03-1949); pnă la urma au fost implicaţi peste o sută de romni.

    Pionul principal al siguranţei a fost un agent S.S.I. infiltrat pe lngă ing. Alex. Popp, care-l ajutase cu nişte bani cnd era operat n spital. Procurorul Burdea i-a sugerat fuga din spital, dndu-i legăturile telefonice pentru a-i da relaţii despre Popp şi Măcellaru, pe lngă care trebuia să lucreze. Acest St.Tomescu (nume conspirativ Paul), după arestarea din 20 Mai 1948, a continuat să fie folosit ca informator n celule pe lngă anumite persoane indicate de anchetatori şi a făcut pe turnătorul util.

    Al doilea spion a fost Ion Toba Hatmanu, un fost ofiţer "paraşutist", exaltat, cu o fantezie uluitoare, care, după ntoarcerea din Germania, n 1947, a fost prelucrat de Nicolschi şi eliberat ca să fie infiltrat pe lngă Popp, Bontilă şi Mnu. La proces a spus ca avea nevoie de bani şi i-a stors de la cei de mai sus, care l-au crezut. Le cerea bani ca sa meargă prin ţară să formeze grupe de partizani, dar banii i mnca. A inventat chiar că ştie unde este ngropat aurul lui Hitler, ntr-un lac din munţii Austriei şi a luat bani ca sa aducă venituri "mişcării de rezistenţă".

    Mulţi dintre cei implicaţi n proces au fost acuzaţi de spionaj n favoarea anglo-americanilor, deoarece făcuseră studiile n aceste ţări şi aveau cunoştinţe la nivel nalt. Pedepsele ce s-au dat au fost foarte mari, mulţi condamnaţi pe viată. Desigur nscenarea avea loc ca o riposta la situaţia internaţională, ruşii urmărind să controleze tot Berlinul şi să evacueze pe occidentali. Şi situaţia s-a nrăutăţit fiindcă Apusul n-a cedat. Dar şi situaţia n Romnia s-a nrăutăţit, represiunea fiind deosebit de aspră, provocndu-se o serie de nscenări de procese.

    n noaptea de 5/6 Mai 1948 a venit rndul arestării social democraţilor independenţi ai lui Constantin Titel Petrescu şi pnă la 13 Iunie 1948 a fost arestat primul lot cu conducerea acestui partid, acuzată tot de trădări. Nu trebuie uitat că Theodor Iordachescu, Ştefan Voitec, Lotar Rădăceanu şi alţii trădaseră partidul n schimbul unor posturi ministeriale şi se uniseră, adică intraseră n partidul comunist, ce luase denumirea de P.M.R.

    A urmat al doilea lot de arestări şi au stat nchişi pnă n 1956, cnd după intervenţia liderului laburist Hugh Gaitskell pe lngă Hrusciov, au fost eliberaţi, dar nu nainte de a-l şantaja pe Titel să-şi recunoască greşeala şi reconsidere poziţia faţă de comunişti.

    14/15 Mai 1948: CEA MAI MARE ARESTARE

    Intr-o singura noapte au fost arestaţi 3229 legionari, socotiţi cei mai activi, depistaţi şi trecuţi pe tabele din 1945, de cnd N. Pătrăşcu, Vica Negulescu şi Nistor Chioreanu făcuseră pactul de nţelegere cu Teohari Georgescu. Subliniem ca trădarea a fost făcută de Coman Vasile, fost comisar ajutor la Luduş, n timpul mişcării legionare, care după rebeliune fugise n Germania şi făcuse parte din echipa de mna forte a lui N. Patrascu-Nistor Chioreanu.

    Venit după 1945, rămăsese ataşat secretarului general dar devenise şi informatorul siguranţei, transmiţnd totul, din sursa cea mai competenta. Nicolschi, socotind ca a sosit timpul să rupă pactul cu legionarii, s-a folosit de informaţia data de Coman Vasile, că vine curierul Dragoş Hoinic cu instrucţiuni din Germania. Nicolschi a trimis oameni care l-au arestat pe acesta la Budapesta şi l-au adus n ţară fără să se afle. Astfel, acţiunea din 14/15 Mai i-a luat prin surprindere.

    Cei ce au reuşit să scape au luat calea muntelui ngroşnd rndul partizanilor. Cei arestaţi au trecut prin chinuri ngrozitoare la toate siguranţele din ţară, mulţi fiind omorţi n anchetă (Buliman Ctin la Suceava, Crişan Ion la Cluj, Gtă Ecaterina-Susana la Bucureşti) şi aruncaţi pe fereastră la Ministerul de Interne.)

    Arestările au devenit permanente, zi şi noapte, an de an......şi s-au extins la toate categoriile de romni ce nu erau de acord cu abuzurile ce se săvrşeau. De exemplu, BOTEZATU, Constantin, impiegat, com. Rusavăţ, a fost omort n anchetă de şeful securităţii Buzău, Srbu Ion, şi aruncat pe fereastră. Pe 30 Dec. 1948 a fost mpuşcat Ion Constantinescu, pe vrful muntelui Măgeşu, deasupra comunei Lopătari, trădat de pădurar.

    CEL MAI REPRESIV INSTRUMENT DE LICHIDARE AL OPOZANŢILOR LA SOVIETIZARE

    A fost creat prin Decretul nr.221/30 Aug.1948 sub denumirea de Direcţia Generala a Securităţii Poporului sub conducerea lui Gheorghe Pintilie (Pantelei Bodnarenko), avnd ca directori adjuncţi pe Alexandru Nicolschi (Boris Grunberg, evreu basarabean rusofon) şi Vladimir Mazuru (ucrainean din Bucovina de Nord). Securitatea era urmărită de omul lui Beria, Alexandr Saharovschi şi supravegheată de Serghei Kavtaradze, omul lui Molotov, căruia la externe i-a urmat I.A.Vsinschi care impusese guvernul romn la 6-03-1945 (la rndul lui, omul lui Beria).

    Cele 13 direcţii nfiinţate erau ncadrate cu oameni de mnă "forte" acoperind tot teritoriul, fiind ntărite cu două organe de veghe permanentă a tot ce mişca: Direcţia generală a miliţiei ce nlocuia poliţia şi jandarmeria (23-01-1949) şi Trupele de securitate (6-02-1949). Aceste organe au sădit delaţiunea peste tot. Aceasta nouă organizare a fost o crimă mpotriva poporul romn.

    Aceşti năvălitori şi-au găsit şi o unealtă numită Gheorghe Gheorghiu-Dej pe care au ntărit-o cu elemente de nădejde precum Nina Niconova, soţia lui Serghei Niconov (şeful SSI) ca secretară particulara, cu Mihail Gavrilovici, ca şef de cabinet, asigurndu-i şi o paza de nădejde, cu Vasile Bucicov, comandantul gărzilor personale. Deci era sub ochii şi urechile Moscovei. Chiar şi lui Pintilie i se dăduse o "amazoană", pe Ana Toma (Grosmann) care, după ce mai ţinuse doi agenţi KGB (pe A.Toma şi Constantin Prvulescu) acum l dădăcea pe "satrap" n nopţile cnd era treaz. Pe timpul zilei această Anuţa şi ndeplinea misiunea ce-i fusese ncredinţată, alături de Ana Pauker n Ministerul de Externe.

    Pnă şi controlul avuţiei naţionale nu a scăpat lui Stalin. După Naţionalizările din 11 Iunie 1948, pentru sprijinirea economiei "naţionale" la nceput de drum nou, vecinii ruşi au nfiinţat 12 Sovromuri, ce au devenit 16 societăţi mixte, n care romnii veneau cu solul, subsolul şi aerul, iar ei aduceau conducerea, sfaturile şi ncasau beneficiile. Romnilor le mai rămăseseră lacrimile şi sngele, pe care au nceput să-l dăruiască neprecupeţindu-l, n apărarea demnităţii, făcnd să ncolţească speranţa.

    Rezistenta mpotriva regimului comunist a fost generală şi a nceput imediat după aşa-zisa eliberare. Ea a nsemnat reacţia de apărare mpotriva jafurilor, arestărilor şi crimelor comise de ocupanţii sovietici şi de uneltele lor. De exemplu, pe 28 Dec.1949 au fost mpuşcaţi 3 tineri, GRIGORESCU Alexandri, GHEORGHIU Ion şi CENGHER Eugen la Rastolişa-Mureş de slt.Megegan.

    RECHIZITORIU: Genocidul din Romnia-Cicerone IONIŢOIU
    http://www.procesulcomunismului.com/...efault.asp.htm

    Cicerone Ioniţoiu a protestat permanent mpotriva terorii comuniste, devenind un personaj indezirabil pentru autorităţi. n 1979, la intervenţia preşedintelui de atunci al Franţei, Valry Giscard d’Estaing, a fost lăsat să plece din Romnia şi să se stabilească n Franţa.
    Bibliografie : AICI, album foto : AICI, indexul lucrărilor publicate : AICI, acces la mesageria electronică : AICI. Cont gestionat de membrii fondatori. Lucrări regrupate n biblioteca electronică: Procesul Comunismului
    Last edited by Anakin Skywalker; 27-12-10 at 02:47 PM.

Similar Threads

  1. Cicerone IONIŢOIU - RECHIZITORIU: Romnia n avantpost ( cap-XII-)
    By Rex Histrianorum in forum Procesul comunismului si tranzitiei
    Replies: 1
    Last Post: 12-12-10, 04:38 PM
  2. Cicerone IONIŢOIU - RECHIZITORIU: 1951, Anul Deportarilor ( cap-X-)
    By Rex Histrianorum in forum Procesul comunismului si tranzitiei
    Replies: 0
    Last Post: 12-12-10, 04:28 PM
  3. Cicerone IONIŢOIU - RECHIZITORIU: Genocidul din Romnia ( cap-I-)
    By Rex Histrianorum in forum Procesul comunismului si tranzitiei
    Replies: 1
    Last Post: 11-12-10, 09:45 PM

Tags for this Thread

Liens sociaux

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •