Results 1 to 1 of 1

Thread: Cicerone IONIŢOIU - RECHIZITORIU: Măcelul de la Fntna Albă - Procesul ( cap-III-)

  1. #1

    Exclamation Cicerone IONIŢOIU - RECHIZITORIU: Măcelul de la Fntna Albă - Procesul ( cap-III-)

    Cicerone IONIŢOIU - RECHIZITORIU: Măcelul de la Fntna Albă - Procesul comunismului ( cap-III-)

    Pe 1 Aprilie 1941 o coloana de 3—4.000 ţărani din comunele Camenca, Corceşti,Volcineţi, Pătrăuţii de Sus şi de Jos, cu drapele, icoane şi prapori n frunte au plecat spre frontieră ca să treacă n Romnia.

    In poiana de la Varniţa aproape de punctul numit Fntna Albă, s-a dezlănţuit focul mitralierelor asupra lor. Cu sutele au rămas morţi sau răniţi. Cei ce au putut să fugă n noapte prin pădure au fost arestaţi zilele următoare şi duşi la Cernăuţi unde s-a nscenat un proces şi 22 dintre ei au primit pedepse grele după ce au fost torturaţi din ordinul lui Jukov (prezent acolo). Morţii, sau unii chiar care mai mişcau, au fost traşi cu caii de lipovenii din Fntna Albă şi aruncaţi n gropile comune. Nici astăzi nu se ştie numărul lor.

    Printre cei din gropile comune se număra din com. Carapciu pe Siret: OPAIŢ Vasile, OPAIŢ Gheorghe, TOVARNITCHI Gheorghe, TOVARNIŢCHI Vasile, TOVARNITCHI Cosma, OPAIŢ Cosma, CORDUBAN Nicolae, din satul Cupca: BELMEGA Ioan, GAZA Ioan, ŢUGUI Mihai, PLEVAN Arcadie; din satul Dimca (Trestiana): Jianu Petre a lui Ion, CIMBRU Vasile, CIMBRU Petre, DREVARIUC Nicolae... din com Suceveni: Bostan Dragoş, SUCEVEAN Constantin, LIPASTEAN Titiana, SIDOREAC Gheorghe...din com.Iordanesti: HALAC Nicolae a lui Simion, HALAC Ion a lui Dumitru, HALAC Dumitru a lui Grigore, OPAIŢ Dumitru a lui Mihai, Molnar Constantin, din com.Pătrăuţi de Jos: BOICIU Zaharia, FEODORAN Ana a lui Simion, FEODORAN Gheorghe a lui Gheorghe, FEODORAN Nicolae a lui Gheorghe, FEODORAN Teodor a lui Gheorghe, Gavriliuc Maftei, PATRAUCEANU Ion a lui Ilie, PAVEL Ştefan a lui Petru, POJOGA Rahila, Pătrăuţii de Sus; CUCIUREANU Constantin, URSULEAN Arcadie, MOTOC Gh.

    Cum năpasta bolşevica te urmarea peste tot iată cazuri de ţărani mpuşcaţi lngă casă: COSTAŞ Petru a lui Tănase de 20 ani sau HUDIMA Ion a lui Nicolae de 27 ani şi alţii mpuşcaţi la munca cmpului: PALAHNIUC Petru şi COBLIUC Ion de 23 ani, toţi din com. Ceahor.

    Peste aceste provincii romneşti s-a aşternut crunta teroare şi n valuri după valuri au fost ridicaţi, de la copil n faşă la străbunic de 90 de ani şi porniţi pe drumul fără ntoarcere al Siberiei. S-a nceput vnătoarea după membrii din Sfatul Ţării sau deputaţi din Parlamentul Romniei.

    EXTERMINAREA VALORILOR POLITICE

    Politica criminala comunistă, imediat după invazie a trecut la arestarea valorilor politice şi exterminarea lor prin temniţe. Din luna iunie 1940 au fost ridicaţi toţi foşti deputaţi din Sfatul Ţării care se aflau n viaţă pe teritoriul răpit al Basarabiei: Vladimir BODESCU, Alexandru BALTAGA, Constantin BIVOL, Ştefan BOTNARIUC, Emanoil CATELLI, Teodosie COJOCARU, Ion CODREANU, Ion IGNATIUC, Teodor NEAGA, Pantelimon SINADINO, Nicolae SECARA, Grigore TURCUMAN, Teodor UNCU şi Luca STIRBET. Dintre toţi, numai Ion CODREANU nu a murit n temniţele NKVD-ului, pentru că a fost schimbat cu Ana Pauker.

    O altă categorie au format-o deputaţii de Orhei n cadrul Romniei Mari, Tudor IURCU şi Constantin PLĂCINTA, precum şi Gheorghe LUPAŞCU, fost prefect de Soroca şi Secretarul Parlamentului.

    Primarii de după 1918 care mai erau n viaţă au fost arestaţi, condamnaţi şi majoritatea au murit n lagărele de deportare. Cteva exemple: NEGUTA Isidor din com. Piatra, LISOVSCHI Alexei din Peresecina, BUJOR David din Susleni, COJOCARU Carp din Isacova, MORARU Vasile din Pelinei, NEGOIŢĂ Ion, din Pelinei, MOSNEAGA Victor din Cucuruzeni, GRECU Efrem din Putinţei, MUNTEANU Simion din Cucuruzeni, sunt numai o mica parte din aparatul administrativ.

    Grozăvia deportărilor a avut loc pe 13 Iunie 1941 cnd 20.000 de tărani bucovineni şi basarabeni au fost deportaţi, bărbaţii n Siberia iar femeile şi copiii despărţiţi, n Kazahstan.

    Ce poate fi mai acuzator dect mărturia Silviei Schipor din Pătrăuţii de Jos..."timp de două săptămni tot ne-au dus spre răsărit...De foame şi de sete au nceput să moară copilaşii mici. Părinţilor copiilor mici li se dădea voie să-i ngroape cnd trenul se oprea n vreo gară. Ei erau luaţi sub escortă, duşi n spatele gării, unde le săpau mormintele. Doamne, cţi copii de romni din nordul Bucovinei au rămas să-şi doarmă somnul de veci n locuri străine, fără a avea măcar un semn la căpăti..."

    Domnica S. Hostiuc din satul Mahala: "Pnă la urma ne-am pomenit undeva n Komi, pe rul Pecioara spre Oceanul ngheţat de Nord...S-a făcut iarna, noi am slăbit din cauza muncii de nu ne mai puteam cunoaşte, nu ne mai puteam ţine pe picioare şi era un ger de -50 de grade. In baraca unde locuiam ngheţa apa n vadra pnă la fund. De foame şi de frig a picat atunci lumea la pat. Mureau zilnic cte cinci sau şase dintre noi. Pămntul era ngheţat de doi metri n adncime şi nu era nimeni n stare să sape gropi pentru morţii noştri. Doar cnd se ncălzea puţin, ntr-o groapă erau aşezate mai multe cadavre. Aşa l-am ngropat pe frăţiorul meu Isac Gheorghe..." Astfel de dovezi sunt adunate n volumul "Martiri şi Mărturii din Nordul Bucovinei" de Vasile Ilica, publicat n 2003 la Imprimeria de Vest din Oradea. Mii şi mii de nume de martiri basarabeni au fost adunate şi publicate n "CARTEA MEMORIEI", a Muzeului National de Istorie a Moldovei, publicată n editura Ştiinţa din Chisinau, n 1999.

    ANGAJAMENTE INTERNATIONALE CARE NU SE RESPECTA

    Tot n 1941, dar pe 12 August, n Declaraţia comună de la Terra Nova, Statele Unite şi Marea Britanie au anunţat omenirea că "...nu urmăresc măriri teritoriale.... nu vor schimbări teritoriale care să nu concorde cu dorinţele liber exprimate ale popoarelor n cauză.....că respectă dreptul tuturor popoarelor de a-şi alege forma de guvernămnt sub care vor trăi şi autoguvernarea să fie redată celor care au fost lipsiţi de aceasta cu forţa..." Şi pe 2 Aprilie 1944, ministrul de externe al URSS declara: "...guvernul sovietic nu urmăreşte scopul de a dobndi vreo parte din teritoriul Romniei sau de a schimba ornduirea socială existentă...!".

    A urmat "joaca" pe procente a suferinţelor ţărilor marcate de tendinţele acaparatoare ale totalitarismului, continuată timp de aproape o jumătate de secol de drama unei jumătăţi de Europă. Mergnd pe firul "relaţiilor" cu vecinul nostru din răsărit, ieşind dintr-un labirint "internaţional" ca aliat - la sfrşitul acestui conflict sngeros, la scurtarea căruia am contribuit cu 6 luni şi jertfe umane şi materiale mari, am constatat ca rusul tot rus rămne, nesătul şi acaparator fără ruşine, avnd ca argument minciuna spusa şi susţinuta fără să roşească.

    O NOUA INVAZIE "ELIBERATOARE"

    Sub steagul comunismului, intrnd pe teritoriul Romniei ca aliaţi, ruşii au căutat să rupă Maramureşul, o bucată din Moldova pnă la Siret cel puţin, o altă porţiune din Dobrogea şi daca n-au putut s-o facă, nu s-au lăsat pnă n-au jefuit toata ţara, necnd-o n snge şi impunndu-ne la conducere pe toţi nechemaţii ca să ne arate ce este democraţia şi cum se ţin alegeri "libere".

    Genocidul mpotriva poporului romn s-a nfăptuit şi de unii cetăţeni romni care s-au pus n slujba agenţilor unei puteri imperialiste străine de interesele naţionale ale poporului romn; mpreună au conlucrat la trădarea ţării, cu bună ştiinţă, n vederea dezmembrării, jefuirii şi schimbarii prin violenţă a structurilor constitutive ale statului.

    Se fac vinovaţi, am zis, cu buna ştiinţă, deoarece ştiau că regimul comunist din Rusia se baza, ncă din timpul lui Lenin, pe CEKA, acel instrument al terorii care s-a perfecţionat pe parcurs, ajungnd ca n timpul lui Stalin să săvrşească crimele abominabile - ce ngrozesc şi astăzi omenirea. Metamorfozat sub fel de fel de denumiri pnă n timpul lui Lavrentie Beria, un criminal fără egal, care după ce şi-a exterminat "tovarăşii " de drum din hotarrea lui Stalin, a trecut tot la dispoziţia acestuia la crearea Direcţia serviciului informativ extern, prescurtat INU (n 1943), cu misiunea ca pnă n 1948 să se instaleze guverne comuniste n ţările din răsăritul Europei, pnă n inima ei. La conducerea direcţiei a fost numit Pavel Fitin ca sef INU.

    Incă odată se dovedea politica duplicitara sovietică, ce pe o parte desfiinţa cominternul, să liniştească pe anglo-americani, iar pe alta parte nfiinţa INU, un alt instrument de expansiune a comunismului şi mai teribil n distrugerea statelor naţionale. Pe această linie, Fitin nsărcinează pe Gheorghe Pintilie (Pantelei Bodnarenko) să pună bazele sistemului represiv din Romnia şi n nchisoare l-a recrutat pe Teohari Georgescu, pe care l-a impus n 1945 la Ministerul de Interne. Moscova l-a numit pe Emil Bodnăraş să organizeze serviciul de spionaj din Romnia, pe care l-a infiltrat cu o serie de agenţi. In luna Septembrie 1944 a fost trimis colonelul Dimitri Fedicikin, care va deschide o rezidenţă INU la Bucureşti venind cu Ana Pauker, (care era colonel) şi Vasile Luca (maior), iar ca adjunct a avut pe Pantiuşa Bodnarenko.

    După ce pe 19 Iulie 1940 au fost arestaţi 1000 ofiţeri din SSI, s-a trecut, pe 20 August 1948, la nfiinţarea Direcţiei Generale a Securităţii, care a unit toate serviciile de informaţii, şi a fost numit ca şef Gheorghe Pintilie(Pantiuşa) ajutat ca adjuncţi de Gheorghe Mazuru şi Alexandru Nicolski (Grunberg). Aceasta a fost schema pe care s-au adunat toţi veneticii din URSS, care au terorizat poporul romn.

    Dar răul săvrşit de aceştia n iadul de dincolo de Nistru este exprimat n parte de ţăranul Ienache NICOLAE din comuna Cucueţii-Vechi (jud. Bălţi), n rugăciunea disperării: "Doamne, Doamne, de-ai trăsni n Rusia aceia şi ai preface-o n bucăţi, ca sa nu mai auzim de dnsa ca tare multă suflare romneasca a mai băgat n pămnt şi tare multă altă lume a mai rămas acolo n chin şi n necaz."

    Şi spusele lui se adeveresc prin numele celor martirizaţi, săpate n plăcile de pe TROIŢELE ridicate n memoria lor, răspndite prin satele din codrii voievodali ai Bucovinei şi de pe ntinsul Basarabiei pnă la Marea cea Mare.

    O NOUA NĂVĂLIRE BARBARA IN SECOLUL XX

    Pentru trădare de ţară se fac vinovaţi agenţii comunişti, cteva sute găsiţi şi alte sute veniţi n "furgoanele" sovietice, pentru că au lucrat cu bună ştiinţa n slujba "eliberatorului" dovedit ocupant prin faptele săvrşite.

    Lucreţiu Pătrăşcanu, ajuns la Moscova pe 29 Aug.1944, o ia naintea tuturor rugndu-l n scris pe Molotov "să-i trimită pe unul dintre colaboratori pentru a stabili legaturi directe şi neoficiale...şi voi rămne recunoscător dacă mi-aţi facilita o ntlnire cu unul dintre membrii grupului romn de la Moscova, Ana Pauker sau Luca Laszlo" (de reţinut că amndoi erau ofiţeri ai armatei roşii).

    Tot L.Pătrăscanu folosind delaţiunea, metoda de bază n relaţiile comuniste, i-a spus lui Vşinschi n discuţia "confidenţială", cu acea ocazie că "...Maniu şi Brătianu se situează pe poziţii ostile faţă de Uniunea Sovietica... ei rămnnd adversarii apartenenţei Basarabiei la Uniunea Sovietică... ntre delegaţi se afla, de exemplu, Popp (Ghiţă), o creatură a lui Maniu, care exprimă exact orientarea şi opiniile lui Maniu..."

    In acest timp Bucovina era prjoliţă. Ardeau satele din codrii Bucovinei de la Putna, Straja, Suceviţa pnă la Gura Humorului, pe rul Moldovei la Mzăneşti; iar la Băieşti dăduseră foc şi la şcoală, mpuscnd pe cei ce ncercau să fugă. Prăpădul bolşevic a trecut peste munţii Căliman, cobornd pe prul Zebrac, ajungnd la vărsarea lui n Mureş, n comuna Stnceni, iar acolo au dat peste un spital şi au intrat ca furtuna. Au scos pe cei ce nu se putuseră evacua şi n crje i-au aruncat n fntna de la colţul clădirii, sub privirile sătenilor ascunşi pe dealuri, pe după căpiţe. Apoi au răsturnat ghizdurile fntnii peste ei şi au pornit-o mai departe, unii spre Toplita, alţii spre Lunca Bradului.

    Iureşul nspăimntător se aşternuse peste ţară şi sngele şiroia peste tot n urma lor şi a continuat să băltească ani de a rndul, trecnd peste Medgidia unde au mpuşcat pe sublocotenentul Ion Smarandache, la Galaţi, pe muncitorul Nicolar Mnzat, la Focşani, pe Stana Bancian, la Buzău, pe Mihail Creţu, la Mizil, pe Teodor Pătulescu, la Ploieşti, pe Constantin Păcuraru, la Călăraşi, pe Mariţa Gabina, la Slatina, pe Mitică Cotoială, la Strehaia, pe Victor Bulata, la Gaeşti, pe Despina Dumitru, la Caracal, pe Tilica Constantin, la Giurgiu, pe Traian Negoescu, la Lugoj, pe Petre Gscă, Robert Jendl din Reşiţa, Jacob Laris şi Elisabeth Pechler din Giarmata, Elisabetha Balthasar din Cenad, Katarina Bender din Snicolaul Mare, Johann Blaudenscheck din Carpiniş, Roland Boss din Jimbolia, Johann Bohn din Biled, Irina Cruceanu din Mediaş. Aceste nume fac parte din cele cteva sute masacraţi n acest fel, pe tot cuprinsul teritoriului romnesc de nişte oameni debusolaţi, care trăgeau n orice, chiar n butoaiele din beciurile oamenilor, rămnnd de multe ori necaţi n vin.

    In spatele acestui procedeu, de demoralizare a populaţiei rămnea NKVD-ul care, prin acţiuni subversive, urmărea să sfşie noi bucăţi din teritoriul romnesc, pe care să le nglobeze URSS-ului. Astfel, Moldova a fost prima victimă pe care au ncercat s-o smulgă, impunnd o administraţie prosovietică, izgonind pe toţi funcţionarii oficiali romni. La Iaşi au numit prefect pe un Alexiuc Vasile iar chestor pe Babătă, un criminal cu 4 clase primare şi care nu ascultau dect de ruşi. In celelalte judeţe, Dorohoi, Tecuci, Brlad, au fost dezarmate att poliţia ct şi jandarmeria.

    Mai mult, la Bacău, un sergent major, Constantin Condurache, venit cu divizia de trădători - ''Tudor Vladimirescu'' - a pus n cătuşe pe comisarul Manea şi a convocat o adunare "populară" n Oct.1944 urmărind să creeze o mişcare ca să ceara autonomia Moldovei şi sudului Bucovinei, cu tendinţe separatiste, spre nglobarea n URSS. In Moldova din acel timp, aveai impresia ca te găseşti n Rusia.

    Aceiaşi acţiune de smulgere a Deltei Dunării şi o bună parte din Dobrogea, a urmărit NKVD-ul prin intermediul lipovenilor, punndu-i să adună iscălituri pentru alipirea la URSS. Pe 3 Dec. 1944 - comandantul sovietic i-a ajutat pe comunişti să ocupe prefectura jud Tulcea. Aici, circa 400 de lipoveni au făcut chiar un "Comitet de Eliberare Naţională Rusă" şi o delegaţie de 30 de persoane dintre ei s-au prezentat Comisiei Aliate de Control din Constanţa cernd acelaşi lucru. Pe 24 Mai 1945 un general rus venit n jud. Tulcea le-a spus lipovenilor să nu mai plece n URSS deoarece, prin trasarea noilor graniţe, Dobrogea se ncadrează n Rusia, şi va purta denumirea de Rusia Nouă". Deci, o altă intenţie de răpire de teritoriu şi oameni din ţara noastră.

    ncercarea de răpire a Maramureşului din stnga Tisei a fost dirijată de maiorii Davidenco şi Zaharcenko care l-au pus n faţă pe avocatul Ioan Odoviciuc, un ucrainean, funcţionar la Sighet, care l-a felicitat pe Hitler n Iulie 1944. Pe baza acestui document a fost şantajat de ruşi ca să conducă acţiunea de alipire a Maramureşului la Ucraina subcarpatică, care ceruse alipirea la URSS. In spatele acestei acţiuni, la care l agăţaseră şi pe comunistul ceh Clement Gotwald se găseau generalii Jukov şi Malinovschi. Cele 7000 semnaturi smulse prin minciună ca "vor primi zahăr" au fost prezentate ca dorinţă de alipire a Maramureşului la Ucraina subcarpatică.

    Cu toate arestările savrşite, cu toată ameninţarea de deportare n Siberia, maramureşenii hotarţi au luat cu asalt Sighetul pe 5 Martie şi nici n faţa mitralierelor de la podul Izei n-au renunţat la pămntul şi apartenenţa lor romneasca.

    RECHIZITORIU: Genocidul din Romnia-Cicerone IONIŢOIU

    SURSA: http://www.procesulcomunismului.com/...efault.asp.htm

    Cicerone Ioniţoiu a protestat permanent mpotriva terorii comuniste, devenind un personaj indezirabil pentru autorităţi. n 1979, la intervenţia preşedintelui de atunci al Franţei, Valry Giscard d’Estaing, a fost lăsat să plece din Romnia şi să se stabilească n Franţa.
    Bibliografie : AICI, album foto : AICI, indexul lucrărilor publicate : AICI, acces la mesageria electronică : AICI. Cont gestionat de membrii fondatori. Lucrări regrupate n biblioteca electronică: Procesul Comunismului
    Last edited by Anakin Skywalker; 27-12-10 at 02:48 PM.

Similar Threads

  1. Cicerone IONIŢOIU - RECHIZITORIU: Ţara măcelarită - Procesul comunismului (cap-XIII-)
    By Rex Histrianorum in forum Procesul comunismului si tranzitiei
    Replies: 0
    Last Post: 12-12-10, 04:45 PM
  2. Cicerone IONIŢOIU - RECHIZITORIU: Romnia n avantpost ( cap-XII-)
    By Rex Histrianorum in forum Procesul comunismului si tranzitiei
    Replies: 1
    Last Post: 12-12-10, 04:38 PM
  3. Cicerone IONIŢOIU - RECHIZITORIU: Răscoalele - Procesul comunismului ( cap-IX-)
    By Rex Histrianorum in forum Procesul comunismului si tranzitiei
    Replies: 0
    Last Post: 12-12-10, 04:25 PM
  4. Cicerone IONIŢOIU - RECHIZITORIU: Reeducarea - Procesul comunismului ( cap-VIII-)
    By Rex Histrianorum in forum Procesul comunismului si tranzitiei
    Replies: 0
    Last Post: 12-12-10, 04:20 PM
  5. Cicerone IONIŢOIU - RECHIZITORIU: Genocidul din Romnia ( cap-I-)
    By Rex Histrianorum in forum Procesul comunismului si tranzitiei
    Replies: 1
    Last Post: 11-12-10, 09:45 PM

Tags for this Thread

Liens sociaux

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •