Results 1 to 1 of 1

Thread: Cicerone IONIŢOIU - RECHIZITORIU: Extinderea genocidului peste Romnia ( cap-II-)

  1. #1

    Exclamation Cicerone IONIŢOIU - RECHIZITORIU: Extinderea genocidului peste Romnia ( cap-II-)

    Cicerone IONIŢOIU - RECHIZITORIU: Extinderea genocidului peste Romnia – Procesul comunismului ( cap-II-)

    Pentru aceasta acţiune trădătoare se fac vinovaţi cei ce au militat deschiznd drumul comunismului care a măcinat statul romn, după cum vom vedea; n sprijin aducem probe privind aproape o sută de mii de fiinţe din cele aproape două milioane ct au ndurat represiunea prin nchisori sau deportare, unii fiind exterminaţi, alţii ieşind schilodiţi fiziceşte sau moraliceşte. n numele lor cerem reparaţii.
    Pentru a putea fi identificate victimele, vor avea indicate unu sau mai multe elemente: data naşterii, locul naşterii, domiciliul, profesia, condamnarea (chiar şi număr de sentinţa), locul de detenţie, eventual locul de deces şi chiar torţionarul. Listele respective vor fi anexate şi se va constata ca genocidul a avut loc pe tot cuprinsul ţării şi s-a manifestat sub fel de fel de forme pnă la zisa prăbuşire a comunismului, continundu-se cu faţa "umana", cu rămăşiţele securităţii sau scursurile comuniste n vederea spolierii Romniei.
    ETAPELE DE DEZMEMBRARE PRIN CRIME ŞI TEROARE

    mpiedecarea retragerii armatei şi populaţiei din teritoriul pe care l-au ocupat cu forţa, ca o adevărată invazie barbara. ncă din 29 Iunie 1940 trupele ruseşti au dezarmat 2 regimente de artilerie la Ialoveni, n sud de Chişinău. In gara Drochia a fost capturat un batalion de infanterie n timp ce se mbarca pentru retragere iar un batalion de infanterie a fost dezarmat la Bălţi.

    A doua zi au fost dezarmate unităţile armatei din Cişmilia şi localitatea Comrat, iar colonelul rus Zinovici a mpiedicat trupele unei brigăzi de cavalerie să treacă Prutul la Badragi, n timp ce tancurile sovietice ncercau să treacă Prutul şi o altă campanie forţa ocuparea capului de pod la Fălciu. Pe 2 Iulie o altă unitate de care de luptă a capturat o companie de infanterie. Gradaţi romni arestaţi n timpul acestei năvăliri erau escortaţi spre Chişinău pentru a fi trecuţi peste Nistru.

    Armata romnă a fost njosită, li s-au smuls tresele, ostaşilor li s-au tăiat nasturii la pantaloni, ofiţeri bătuţi, scuipaţi, dezbrăcaţi, bătuţi de civilii care aruncau asupra lor conţinutul oalelor cu murdării din timpul nopţii sau cu apă clocotită. Aceasta era făcută de străini de origine, ucraineni, evrei, găgăuţi... cetăţeni romni care pnă ieri se bucuraseră de privilegiile romneşti.

    Relatarea acestor fapte incalificabile se găseşte n Rapoartele Armatei I şi IV adresate Secţiei II a Marelui Stat Major. De asemenea, n cartea -Basarabia- a lui Paul Goma sunt nserate mărturii despre aceste zile de groază.

    Populaţia romnească din Chişinău a avut enorm de suferit tot din partea alogenilor care rupeau drapelele romneşti, smulgeau bagajele romnilor ce se refugiau, i jefuiau. Studenţii teologi şi funcţionarii erau maltrataţi. Populaţia era nspăimntată de Etea Biner şi medicul Derevici care ntocmeau liste cu numele acelora ce urmau să fie executaţi de criminalii avocatului Carol Steinberg, ce se instalase ca preşedinte al sovietului orăşenesc.

    Au fost mpuşcaţi comisarii Pascal, Mateescu, Stol, Severin, şi sute de arestaţi n acele zile de groază, cnd oraşul avea un aspect dezolant ca după trecerea vandalilor: localul liceului militar aruncat n aer, biserica Facultăţii de Teologie transformată n dormitor, Mitropolia jefuită şi transformată n sală de dans, monumentele de artă distruse, edificiile publice şi casele demnitarilor devastate....

    Numai in Chişinău a urmat deportarea a 2610 locuitori. Soroca, un alt oraş cetate de apărare a lui Ştefan cel Mare contra năvălirilor răsăritene, a trecut prin momente apocaliptice datorită acestei invazii care a instalat Comitetul provizoriu format din Mihai Flexor, Onac Alexandru, Ion Cutubal, Petre Sfecla (nvăţător), şi Gheorghe Lupaşcu (fost prefect F.R.N.). Aceasta bandă a oprit camionul care transporta tezaurul Băncii Naţionale şi l-au prădat. Funcţionarii şi preoţii au fost percheziţionaţi şi mpiedicaţi să se refugieze. Alţii, precum Vladimir Mustafa, Gabriel Eustatiu şi Stănescu au fost omorţi după chinuri groaznice.

    Numai n ziua de 28 Iunie 1940 au fost arestaţi zeci de locuitori şi au dispărut fără urmă: Aliancov Constantin, ARNAUT Teodor, BARBU Ion, GOJA Hariton, CALARAS Ion, COSCIUG Timofei, MARCHITAN Pavel, DEDELCIUC Dionisie, NISTORENCU Ion, SANDU Ion, TIMVIUC Petru...Din oraş au fost deportate 515 persoane.

    Tighina a cunoscut devastări, crime şi deportări. Numai din oraş au luat drumul Siberiei 662 persoane. ORHEI a fost supus unei crunte represiuni fiind deportaţi 522 de cetăţeni, dintre care au murit foarte mulţi n Siberia.

    La CETATEA ALBĂ, preoţii, poliţiştii şi funcţionarii au cunoscut barbaria dezlănţuită de Alexei Burman şi Carol Huma. Preotul Eusebiu POPOVICI de la Catedrală a fost mpuşcat de un anume Zuckerman, iar fratele lui n preoţie Micanor a zăcut mort n faţa bisericii. Grefierul STIRBU Iosif a fost şi el mpuşcat...

    Comuna Ciadr - Lunga a cunoscut numeroase tragedii in timp ce perceptorul şi notarul au fost mpuşcaţi. Preotul din com. Romncăuţi, situata la 60 km. est de Hotin a trecut prin chinuri groaznice şi batjocură, nainte de a fi omort.

    Din oraşul Bălti: printre cei 1374 deportaţi se număra BARBIERU Nicolae cu fratele lui Vasile, BOICO Tihon, BUJOR Aurel, CHINAH Ion, LUCUT Gheorghe, PIROGAN Ştefan, MILUTIN Anatoli....

    Cahul cu cei 418 deportaţi va cunoaşte din plin ororile acestei invazii:CARAVASILI Vasile, ridicat şi mort n Karaganda, HARBUZ Maria, MOSCOVICI Hava, GAIDARGI Hristofor, ARSENI Efim, PASCAL Ion, ONCIOI Nicolae, GALAN Nicolae, LUPU Gheorghe, NEGRU Constantin.

    La Cernăuţi s-a instituit un comitet al "poporului" sub conducerea lui Sallo Brun şi Glaubach care se proclamase primar şi au dat drumul deţinuţilor de drept comun care au trecut la terorizarea populaţiei, la dezarmarea armatei, la jafuri şi crime omornd pe: Pădureanu (inspector financiar), Preotescu (inspector), Racoci (directorul nchisorii), Mateescu Constantin (comisar)...Catedrala a fost dinamitată, devastată şi odoarele sfinte batjocorite.

    Şirul acestor fărădelegi este nesfrşit...


    Dra de snge nevinovat străbate ţinuturile romneşti de la Storojinet trecnd prin Cernăuca, Comorova, Trnova, Cotiugeni, Călăraşi, Mănăstirea Crdita, Bulboaca, Salcuta, Romneşti, Sărata, Cahul, Bolradj Ismail, Chilia Noua, urmele neputnd fi şterse nici de Dunăre şi nici de Marea cea Mare care au străjuit hotarul n permanenţă de pe timpul lui Ştefan cel Mare.

    Acest imperiu al rului a continuat ameninţarea sfşierii Romniei pătrunznd pe 3 Iulie 1940 cu o coloana motorizata circa 20 km. n Maramureş, spre Baia Borşa şi la retragere s-au semnalat cazuri de ofiţeri romni mpuşcaţi. Au interzis circulaţia vaselor romneşti pe Dunăre de la Galaţi pnă la Vlcov.

    Uneltind mpotriva Romniei, au sprijinit destrămarea ţării asigurnd pe unguri că se dezinteresează de Transilvania, promiţndu-le transferul celor 12.000 maghiari din cele 5 sate smulse din Bucovina şi acelaşi dezinteres l-a manifestat faţă de bulgari n ceea ce priveşte Cadrilaterul, iar ruşii s-au ocupat de transferarea genocidului rus pe teritoriul nostru romnesc.

    GROAZA şi GROPI COMUNE

    Asuprirea sovietică a nceput cu scursura satelor şi veneticii care se ntreceau n delaţiune ajutnd autorităţile impuse să spolieze populaţia prin impozite şi jugul colectivizării. Oamenii lucrau ziua la cmp sau prin păduri, iar noaptea dormeau prin grajduri sau ascunzători de frica arestării. năsprindu-se, de frica maşinii negre, oamenii au nceput sa se salveze fugind spre Romnia, la nceput singuratici şi apoi n grupuri de săteni ce au ajuns sa pribegească cu sutele, chiar şi cu miile.

    In noaptea de 15 Noiembrie 1940, din comunele Suceveni, Prisacareni, Carapciu şi Petriceanca, 105 ţărani conduşi de Ion Lăpuştean au ncercat să treacă n Romnia. La frontieră grănicerii au deschis focul cu mitralierele. Ţăranii au răspuns şi ei tot cu foc. Au murit 8 ruşi iar din partea romnilor şi-au pierdut viaţa: Tatiana LĂPUSTEAN (care avea pe Zenovia de 3 ani ntr-o traistă, n spate, şi pe Catrina de 6 ani de mna, fetitele rămnnd ostatece). Au mai murit Raveica SUCEVEAN şi Constantin SCROBANET, iar alţi 7 au fost rămas răniţi. Arestaţii au ajuns n Siberia. Restul de peste 90 au reuşit să-şi cştige libertatea trecnd n Romnia.

    MASACRUL DE LA LUNCA

    In noaptea de 6/7 Februarie 1941 circa 400 de ţărani, n majoritate tineri, din comunele Coteni, Buda, Boian, Horecea, Corovia (toate situate n raioanele Herţa şi Noua Suliţă) au ncercat sa treacă Prutul ngheţat, prin nămeţi şi pe un viscol năprasnic. Fiind vnduţi de cozile de topor ale satelor, erau aşteptaţi de grănicerii ruşi care i-au măcelărit. Numai 57 au reuşit să ajungă n Romnia. Sutele de morţi au fost aruncaţi n 3 gropi comune din albia Prutului. Cei prinsi şi cţiva răniţi au fost duşi la Cernăuţi unde au fost mpuşcaţi pe 13 Iunie 1941 şi zac n cimitirul militar al oraşului.

    In Iulie 1941 a fost descoperită numai o groapă comuna cu 107 cadavre, celelalte două au fost luate de viiturile Prutului. Cţiva dintre martirii de la Lunca: APETRE Dumitru, CONOVARU V.Mihai, MIRONESCU Toader, MUNTEANU Nicolae, PAVEL Gh. Silvestru, PINTELEI Vasile V., ZVNCĂ Petru.

    RECHIZITORIU: Genocidul din Romnia - Cicerone IONIŢOIU
    http://www.procesulcomunismului.com/...u/rechizit.htm

    Cicerone Ioniţoiu a protestat permanent mpotriva terorii comuniste, devenind un personaj indezirabil pentru autorităţi. n 1979, la intervenţia preşedintelui de atunci al Franţei, Valry Giscard d’Estaing, a fost lăsat să plece din Romnia şi să se stabilească n Franţa.
    Bibliografie : AICI, album foto : AICI, indexul lucrărilor publicate : AICI, acces la mesageria electronică : AICI. Cont gestionat de membrii fondatori. Lucrări regrupate n biblioteca electronică: Procesul Comunismului
    Last edited by Anakin Skywalker; 27-12-10 at 02:48 PM.

Similar Threads

  1. Cicerone IONIŢOIU - RECHIZITORIU: Pacoste peste tarani ( cap-XIV-)
    By Rex Histrianorum in forum Procesul comunismului si tranzitiei
    Replies: 0
    Last Post: 12-12-10, 04:48 PM
  2. Cicerone IONIŢOIU - RECHIZITORIU: Romnia n avantpost ( cap-XII-)
    By Rex Histrianorum in forum Procesul comunismului si tranzitiei
    Replies: 1
    Last Post: 12-12-10, 04:38 PM
  3. Cicerone IONIŢOIU - RECHIZITORIU: Genocidul din Romnia ( cap-I-)
    By Rex Histrianorum in forum Procesul comunismului si tranzitiei
    Replies: 1
    Last Post: 11-12-10, 09:45 PM

Tags for this Thread

Liens sociaux

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •