Results 1 to 2 of 2

Thread: Cicerone IONIŢOIU - RECHIZITORIU: Genocidul din Romnia ( cap-I-)

  1. #1

    Exclamation Cicerone IONIŢOIU - RECHIZITORIU: Genocidul din Romnia ( cap-I-)

    Cicerone IONIŢOIU - RECHIZITORIU: Genocidul din Romnia Procesul comunismului ( cap-I-)

    După deschiderea Spaţiului pe Internet care-şi propune să ridice valul tăcerii aşezat intenţionat pentru acoperirea celor exterminaţi şi aruncaţi n gropile comune, n numele acestor fiinţe dragi, nevinovate, mprăştiate peste o jumătate de Europă, ajungnd pnă la Kamciatka - supravieţuitorii genocidului comunist din Romnia, care au umplut cu sngele şi lacrimile lor secolul 20, cerem să se facă dreptate pentru cei schilodiţi fiziceşte sau moraliceşte şi pentru urmaşii lor, pentru ca astfel de barbarii să nu mai poată apare n lume pentru a nvrăjbi oamenii sau chiar popoarele.

    Comunismul s-a născut din trădare şi, de-a lungul a peste 7 decenii, s-a folosit de trădători pentru a instaura n lume anarhia şi teroarea manifestata sub forme sălbatice, chiar diabolice. Filozoful romn P.P.Negulescu ne-a atras atenţia: "Noi şi nspăimntătoare filozofii au apărut pe lume, ca să nţelegem ce nseamnă n termeni de snge, de ferocitate, credinţa că statul e totul, iar individul nimic."

    Unul dintre romnii care timp de 60 de ani a luptat permanent mpotriva comunismului şi a simţit pe trupul său şi n organismul lui cele mai crunte torturi, ce l-au lăsat handicapat pe toată viaţa, declara cu ocazia nceperii acestui proces al comunismului: " Cel mai sngeros sistem filozofic a fost comunismul, care a durat 3 sferturi de veac şi a lăsat n urma lui nenumărate gropi comune şi o mizerie apocaliptică. Este tragic că şi astăzi se mai găsesc oameni inconştienţi (unii foşti comunişti) care elogiază comunismul, uitnd toate crimele comise de el." ( Remus Radina)


    Pentru lămurirea concepţiei comuniste merită subliniate cteva păreri ale lui Lenin din interviul dat lui Giovranni Papini nainte de a muri: "Străinii şi imbecilii presupun ca aici s-a făcut ceva nou. Eroare de burghez orb! Bolşevicii n-au făcut dect să adopte regimul instaurat de ţari, singurul regim care convine poporului rus. Nu pot fi guvernate o sută de mii de brute fără btă, fără spionaj, fără politie secretă, fără teroare şi spnzurătoare, consilii de război, munci forţate şi torturi. Noi nu am făcut dect să schimbăm clasa care şi ntemeia hegemonia pe acest sistem... este un mare progres dat fiindcă privilegiaţii sunt acum de zece ori mai numeroşi..."

    Iar la ntrebarea despre Marx şi progresul...Lenin precizează: "Amintiţi-vă că nsuşi Marx ne-a nvăţat ca teoriile nu aveau dect o valoare pur fictivă, o valoare de instrument. Dat fiind starea Rusiei şi a Europei, a trebuit sa mă folosesc de ideologia comunista pentru a-mi atinge adevăratul scop. Marx nu era dect un evreu burghez călare pe statisticile engleze şi tainic admirator al industrializării. Ii lipsea simţul barbariei şi, din aceasta cauză nu era dect o treime de om. Un creier mbibat de bere şi de hegelianism, n care amicul Engels i injecta uneori idei geniale.

    Revoluţia rusă aduce profeţiilor lui Marx o totală dezminţire. Tocmai n aceasta ţară n care nu exista nici o burghezie, a triumfat comunismul. Oamenii sunt nişte sălbatici fricoşi care trebuiesc dominaţi de un sălbatic fără scrupule, aşa cum sunt eu. Restul nu este dect trăncăneală, literaturi, filozofie şi alte muzici pentru uzul nerozilor. Ori dat fiind ca sălbaticii sunt oameni... trebuie ca ţara să semene cu o ocna... Visul meu este să transform Rusia ntr-o imensa cetate de forţa...

    Să vă intre bine n cap că bolşevismul reprezintă un triplu război: războiul barbarilor ştiinţifici mpotriva intelectualilor putrezi, al Orientului mpotriva Occidentului şi al oraşului mpotriva satului. Or n aceste războaie nu alegem armele. Individul este ceva care trebuie suprimat... Cel care rezistă va fi suprimat ca o tumoare maligna. Sngele este cel mai bun ngrăşămnt oferit de natură. Să nu credeţi c sunt crud. Toate aceste mpuşcări şi spnzurări care se fac din ordinul meu mă plictisesc. Urăsc victimele mai ales pentru că ele mă silesc să le omor...".

    Această concepţie sangvinară, manifestată prin figura unui mongoloid n descompunere, fusese adusă de interese germane pentru nlăturarea ţarismului, n scopul prăbuşirii forţelor occidentale care urmăreau nlăturarea absolutismului puterilor centrale - ce terorizau popoarele subjugate prin politica de deznaţionalizare. Sosit ntr-un tren blindat tocmai cnd anarhia cuprinsese armata ţaristă, Lenin cu tovarăşii lui au contribuit la generalizarea haosului, schimbnd situaţia politică şi militară a frontului răsăritean.

    Trădarea ruseasca a ncurcat planurile Aliaţilor şi mai ales pe cele ale Romniei - unde au refuzat să mai lupte din 7 Noiembrie 1917, lăsndu-ne ncă de la sfrşitul anului 1916 descoperiţi n faţa bulgarilor şi turcilor. Romnia, prin intrarea n război, salvase trupele Aliaţilor de pe Marna, de unde nemţii şi-au retras contigente importante pentru a le aduce pe Carpaţi.

    Din cauza anarhiei ce cuprinsese armata ţarista trecută la jafuri şi crime şi n haosul ce s-a ntins ca fulgerul peste Rusia, s-a ntmplat revirimentul prin intrarea Americii n război pe 2 Aprilie 1917. Acest reviriment se producea tocmai cnd omenirea făcea cunoştinţă cu un sistem schizofrenic de nelinişte ce prin forţă urmărea conducerea societăţii, uniformizarea omului prin metode sălbatice ce foloseau trădarea, minciuna, jaful, delaţiunea, duplicitatea, iar crima era zilnic nelipsita din acest repertor al groazei. Şi era propovăduită ca o dogmă de realizare a scopului diabolic. Nu se sfiau să spună ca "pnă şi copiii trebuie să asiste la execuţii", ca să vadă cum dispar duşmanii poporului.


    Prima victima: Romnia

    De la nceput au pornit cu politica duplicitara, spunnd ca "naţiunile au dreptul să dispună de soarta lor", iar pe de alta parte propagau revoluţia proletară prin violenţă, pregătind elemente străine pe care le trimiteau n diferite ţări să instige la revolte. ncercarea bolşevică de izgonire a regelui Ferdinand şi răsturnare a guvernului de la Iaşi n Decembrie 1917 a eşuat (pe 15 Noiembrie 1917 deja instalaseră un comitet revoluţionar la Odessa, n vederea acestui scop, din care va face parte M.G.Bujor şi Racovski Cristian - bulgar revoluţionar "preocupat" de problemele romneşti ).

    Urmnd politica de subjugare, pe 23 Ianuarie 1918, Trosky a declarat la Petrograd că va sprijini revoluţionarii de la Odessa, ca să răstoarne regimul din Romnia. A doua zi, Sfatul Ţării a declarat Independenţa Republicii Moldoveneşti şi ca riposta, bolşevicii au ocupat Kievul pe 2 Feb.1918. Peste o săptămna, au arestat misiunea militară romna condusa de generalul Coandă, au expulzat pe ministrul romn de la Petrograd, Constantin Diamandi, confiscnd şi Tezaurul Romniei ncredinţat spre salvare. Pe 14 Februarie, de la Odesa, se trimitea ultimatumul guvernului romn prin care se cerea ca pnă la 16 Feb.1918 să se evacueze Basarabia.

    După 106 ani de subjugare sălbatică, romnii basarabeni şi-au intensificat eforturile şi pe 27 Martie 1918 au desăvrşit unirea provinciei smulse abuziv, cu Regatul Romniei. Acest act ndreptăţit a fost urmat pe 28 Noiembrie de Unirea Bucovinei, iar pe 1 Decembrie de cea a Transilvaniei şi Banatului, tot prin autodeterminare, adunndu-se laolaltă toţi cei de acelaşi neam, aceiaşi limbă şi aceleaşi obiceiuri.

    Paralel se prăbuşea imperiul absolutist austro-ungar, sub victoria strălucitoare a generalului Ferdinand Foch, n timp ce armata romnă menţinea ordinea n capitala imperiului care refuzase să asculte plngerile lui Horea şi ale delegaţiei Memorandistilor. Profitnd de căderea catastrofala a absolutismului (NR: Austro-Ungaria), Rusia, noul imperiu al răului ce se născuse prin trădare şi vărsări de snge nevinovat, a trimis un agent nrăit, pe Bela Kuhn să provoace şi să instaureze revoluţia sovietelor şi n pusta ungureasca, ca prim pas.

    Ajuns comisar al poporului, adevărat conducător al guvernului Republicii Sovietice Ungare şi ajutat de Cristian Rakovski (trimis de Lenin ca ambasador al Rusiei), a dezlănţuit o teroare cruntă n ţară şi a extins-o asupra Transilvaniei. Incurajat de preşedintele Mihalyi Karolyi (socotit "un degenerat" de socrul sau, contele Iulius Andrassy) care i-a predat puterea, Bela Kuhn, ajutat de călăul Tibor Szamuely, au terorizat populaţia, săvrşind fărădelegi, jafuri, arestări, asasinate...

    Un fapt ngrozitor s-a petrecut n comuna Beliş, la 35 km. sud de Huedin, pe 8 Noiembrie 1918, unde a sosit căpitanul Antal Ditrich de la Budapesta cu un detaşament şi a executat zeci de ţărani - moţi; au fost arşi pe rug 45 de persoane din comunele: Beliş, Văleni, Tufeni, Mnatireni, Mărişel.... Iată cteva nume dintre aceşti martiri: Dumitru Tripon- de 26 ani, Nicolae Blc- de 24 ani,Varvara Pop- de 44 ani, Ioan Dreve- de 20 ani cu tatăl lui Gavril Dreve, Maria Boca a Petrii Halamului...restul vor fi trecuţi n anexă.

    Concomitent cu anunţarea listelor cu satele devastate şi cu numele victimelor, bandele bolşevice ruseşti ncercau să pătrundă şi ele n Basarabia iar Cristian Racovschi comunica lui Bela Kuhn că alte trupe erau pregătite să vină n ajutor prin Ucraina Subcarpatică. Romnia era prinsa ntr-un cleşte n timp ce Conferinţa de Pace la Paris căuta să ne mpingă spre compromis, nţelegere cu Khun.

    In acele momente dificile, create de manipulaţiile politice din capitala Franţei, trupele romne cu avizul lui Iuliu Maniu (preşedintele Consiliului Dirigent) şi al lui Ionel Brătianu ( Şeful Delegaţiei la Conferinţa de Pace) au trecut linia de demarcaţie provizorie ce mergea de la Nord de Năsaud prin Tg.Mureş şi urma cursul apei pnă la vărsarea Mureşului n Tisa, salvnd astfel populaţia satelor de jafurile şi măcelurile la care era supusă. Dar Bela Kuhn se năpustise asupra Cehilor cu aceiaşi sălbăticie.


    Insistenta apărării cauzei romneşti de I.Bratianu a fost completată de izbnzile armatei romne ce naintaseră pnă la Tisa şi de concursul Mareşalului Foch care, n Memoriul adresat lui Clemenceau, demonstra necesitatea rămnerii trupelor romne pe Tisa pnă la dezarmarea efectiva a Ungariei şi pnă ce aceasta va da garanţii depline că nu va mai tulbura pacea, ncheind: "Altfel s-ar pune din nou n primejdie pacea n ntreg Sud-Estul Europei."

    In acel Iulie fierbinte al anului 1919 se juca cartea Europei, şi trebuia cştigată nainte ca bolşevicii ruşi să se fi unit cu cei ai lui Bela Khun. Acesta (Khun), ncurajat de englezul Cuningham şi de americanul Brown a trecut la ofensivă pe 20 Iulie, trecnd Tisa cu 100 000 soldaţi, pe un front de 120 km. şi o adncime de 60 km. Concursul Moscovei a fost prompt printr-o sustinere de artilerie şi mitraliere, dar operatia a esuat, prin faptul ca rusii nu au putut trece Nistrul.

    Nu mai era timp de pierdut. Pe lngă interesele romneşti de a asigura liniştea populaţiei, era şi soarta civilizaţiei europene. Regele şi Guvernul romn au hotărt trecerea la contraofensivă. A fost fulgerătoare. Pe 2 August 1919 a capitulat Corpul -I- ungar de armată la Czegled, pe 3 Aug. colonelul Rusescu cu roşiorii nfrngeau ultima rezistenta bolşevică şi seara intrau n Budapesta. Bela Kuhn a fugit n Rusia, unde va cădea secerat de gloanţele lui Stalin n masacrele din 1937-1938, n timp ce ajutoarele lui, ca criminalul Tibor Szamuely, au fost sfşiate de populaţia pe care o jefuiseră şi torturaseră.

    Importanţa extirpării cancerului comunist din inima Europei l găsim relatat ntr-un interviu al Contelui Andrassy acordat Biroului romn de presă de la Berna şi publicat n ziare ca "Le Temps", "Le Journal des Debats", n care spune: "As fi voit, desigur, să mor pentru a păstra Transilvania Ungariei. Aş fi preferat, de asemenea, să văd trupele maghiare intrnd n Budapesta pentru a goni pe bolşevici. Acest lucru din nenorocire nu a fost posibil. Aşa fiind, mărturisesc n mod franc ca sunt mai bucuros să văd pe Romni la Budapesta, dect pe Bela Kuhn şi complicii săi, care mi-au ruinat Patria din punct de vedere att politic ct şi material. Recunosc astfel n mod leal că, intrnd n Budapesta, Romnii au adus un imens serviciu att Ungariei ct şi lumii ntregi...".

    O alta evocare asupra rolului Romniei este aceea a Ambasadorului Franţei, Jules Cambon, făcută n 1927 la Societatea Naţiunilor, lui N.P.Comnen (fost Ministru de externe): "Cu preţul celor mai mari sacrificii, Romnia a ndeplinit la Sud misiunea tradiţională, care mai la Nord a fost ntotdeauna a Poloniei; ea a fost bariera Europei mpotriva invaziei tătare şi a pus sfrşit unei dezordini ce ameninţa să ntindă puterea bolşevică pnă la porţile Vienei. Ea nsăşi s-a salvat; dar a liberat n acelaşi timp Ungaria de odioasa dominaţie, care, ctva timp, a apăsat asupra Regatului Sfntului Ştefan. Aceasta a fost de altminteri şi sentimentul autorităţilor ungare, căci, atunci cnd armata romna se pregătea să evacueze teritoriul lor, Prefectul ungur al judeţului Szabolcz intervenea pe lngă comandantul romn ca sa menţină ocupaţia ce apară ţara mpotriva armatei roşii. După putină vreme, o cerere asemănătoare i-a fost adresata de teama reacţiunii albe..." Articolul a apărut n "La Revue des deux Mondes", de la 1 Dec. 1927, pag.617.

    In acest al 2-lea deceniu al secolului 20, Romnia a jucat un rol hotărtor n viaţa Europei prin arbitrarea conflictului din Balcani (1913) şi a contribuit cu mari sacrificii la nclinarea balanţei n favoarea puterilor angajate n nlăturarea absolutismului retrograd. Intrarea Romniei a făcut posibila victoria de la Verdun prin retragerea trupelor germane şi tot sacrificiul legendar de la Mărăşti-Mărăşeşti; ea a uşurat victoria şi a fost o stavila n faţa anarhiştilor bolşevici. Tot Romnia a fost aceea care a asigurat ordinea n Viena, Praga, Budapesta, salvnd Europa de pericolul comunist pentru un sfert de veac.

    Dar daca alţii au avut un răgaz de linişte, pe trupul Romniei s-a jucat drama, prin premeditarea distrugerii ei de către agenţii infiltraţi. Pentru aceasta deschidem acest proces contra comunismului arătnd metodele de cruntă barbarie la care a fost supus un popor ce a contribuit prin sacrificiul lui, la prosperitatea Aliaţilor democraţi occidentali.

    n prima perioadă (interbelică) 1921 - 1944, urmărim n judecată pe comuniştii infiltraţi şi cţiva autohtoni, pentru trădare naţională n interesul unei puteri străine, crime săvrşite pentru destabilizarea ţării, propagandă mincinoasă şi spionaj n favoarea Moscovei. Infiltraţiile comuniste n Transilvania, Bucovina, Basarabia şi Vechiul Regat au urmărit prin acte de teroare şi manifestări duşmănoase ale unei infime minorităţi (şi aceia de origine străină) să perturbe procesul de redresare ce ncepuse după ncheierea păcii.

    Din ordinul lui Lenin, au acuzat pe social - democraţii romni, care participaseră la opera de Unire a poporului romn, de oportunism şi "trădare", pentru că se mpotrivesc mişcării clandestine pentru restituirea Basarabiei către Rusia. Cominternul, creat n 1919 la Moscova, a fost un sistem diabolic de teroare permanentă, pe care a exportat-o peste tot n lume, urmărind promovarea intereselor ruseşti de dominaţie pe plan extern, prin nfiinţarea de secţii ale partidului comunist, ce erau deasupra suveranităţii statelor, n vederea măcinării şi transformării lor n republici federative.

    Rusia a declanşat cel mai crncen masacru cunoscut n omenire; imediat după ncheierea Păcii din 1919 au avut loc revolte dirijate (şi care au fost sortite eşecului) n Saxonia-Turingia, Scheswig-Holstein, Estonia, Bulgaria (unde, n masacrul din Catedrala Sf. Sofia, au fost omorţi 14 generali, 3 deputaţi şi alte persoane n urma unui atentat n timpul unei nmormntării)... Paralel a dus şi războiul civil mpotriva Ucrainei, Azerbaigeanului, Armeniei - cu intenţia trecerii peste Transcaucazia şi ieşirii prin golful Persic la Oceanul Indian.

    In acest context de mprejurări anarhice şi de teroare s-a găsit un grup minuscul, mai mult format din neromni, agenţi de profesie, care s-au pus la dispoziţia unei asociaţii străine (partidul comunist rus) formnd o secţie "romneasca", ce a primit bani, ajutoare şi instrucţiuni, făcndu-se vinovaţi pentru provocare de diversiune, sabotaje, greve şi atentate - n vederea subminării Romniei.

    Printre aceşti spioni care au complotat mpotriva Romniei, şi au fost executaţi chiar de ruşi n 1937-1938, au fost: Koblos Elek, Bădulescu Al(zis Ghita Moscu), Fabian D., Dobrogeanu Al.Gherea, Filipovici Elena, Arbore Ecaterina, Dicescu O.Ion, Racovschi Cristian, Leonin Marcel, Bujor M.Gh., Zisu Petre, Roznovan Eugen, Grofu D., Timotei Marin, Aladar Imre...

    Altii au supravieţuit şi au adus, cu ajutorul armatei roşii, criminalul sistem n Romnia, printre ei numărndu-se:Foriş Ştefan, Pătrăşcanu Lucreţiu, Cristescu Gheorghe, Margulius Samuel, Holostenco Vitali, Danieluk Stefanschi Al.,Boris Stefanov, Roitman Iosif (Chisinevschi Iosif ), Roitman Liuba( Chisinevschi Liuba), Bodnaras Emil (dezertor din armata n 1932 ), Moscu Choy (Gheorghe Stoica), Rusev Drăgan Iordan (Petre Borila), Petrescu Dumitru, Oigenstein L.(Leonte Răutu), Bodnarenco Pantelei, Grosman Ana (căsătorită, n ordine, cu Sorin Toma, cu C. Prvulescu şi P.Bodnarenco), Pauker Ana, Doncea Constantin, Grunberg Boris (Nicolschi Al.), Iacobovici Eugen, Goldberger Miklos (Ardeleanu), Lukacs Laslo (Vasile Luca), Niconov Serghei (Nicolau Serghei ), Marcovici Smil (Moraru), Moghioros Alexandru, Rottenberg Aurel (Stefan Voicu) şi altii, nu prea mulţi.

    O remarca ce nu trebuie uitată este faptul că numărul acestor venetici şi autohtoni puşi n slujba lor variază ntre 800 şi 1206 după diferite surse, un lucru nsă sigur este ca jumătate din ei ajunşi pe teritoriul Romniei au devenit agenţii siguranţei şi au turnat pe ceilalţi tovarăşi de spionaj şi diversiune. Aşa se explica faptul că odată impuşi la putere, să alerge şi prin orice fel de metode să-şi facă pe adversari informatori, spre a se răzbuna.

    Crima de destabilizare a funcţionarii statului, comuniştii au ncercat-o la nceput prin social democraţii lui Gheorghe Cristescu şi Ilie Moscovici, care au fost mpinşi sa declaseze o greva generala la Căile ferate pe 18 Oct.1920, care a eşuat; Cristescu, prevăzător, plecase n ajun la Viena, de unde se dirijau acţiuni ale Internaţionalei Moscovite.

    Aceste elemente, decăzute moraliceşte, au recurs la acţiuni sngeroase provocnd atentatul de la Senat n care, prin bomba pusă n Decembrie 1920 de către Max Goldstein, au fost omorte 3 personalităţi iar altele rănite: Episcopul greco-catolic de Oradea, Dimitrie RADU, a murit pe loc. Dumitru GRECEANU, Ministrul Lucrărilor publice, a murit a 2-a zi. Spirea Gh.Gheorghiu, senator de Ilfov, a murit n spital la 13 Dec. A fost rănit preşedintele Senatului, generalul Constantin Coandă, care a avut 52 răni cauzate de schije. Printre organizatorii grupului acestui complot au fost condamnaţi, pe lngă Max Goldstein, Ilie Moscovici şi Emanuel Socor.

    Vinovăţia de trădare naţionala reiese din afilierea la Internaţionala comunista de la Moscova şi participarea la divizarea ţării prin planul elaborat pe 6 August 1924 care prevede mpărţirea Romniei n 5 zone n vederea declanşării revoltei:

    Zona I, cuprindea Bucovina de unde cu "detaşamente dinspre Cernauţi şi Camenca pe Nistru, sub conducerea lui Malvski să se atace calea ferată Cernăuţi-Paşcani aruncnd-se podul n aer (urmnd să facă legătura cu ajutoarele venite de peste Nistru).

    Zona II, era prevăzuta n sudul Basarabiei de la vărsarea Nistrului pnă la gura Dunării (ntre Tusla-Tatar Bunar şi Vlcov) de unde vor porni spre Ismail, Chilia şi Reni pentru a ocupa Galaţiul şi Brăila, conduşi de Kotovschi, Goldstein, Grutenberg şi German.

    Zona III, cuprindea Dobrogea şi Silistra, centrul revoltei fiind Călăraşi, urmnd să se facă demonstraţii la Budeşti pentru ameninţarea Bucurestiului. Scopul principal era distrugerea podului de peste Dunăre pentru Izolarea Dobrogei. Conducerea acţiunii era ncredinţată lui Kotovski, care ajutat de lipoveni era sprijinit şi de debarcarea cu detaşamente sovietice venite cu Godlevschi.

    Zona IV, era indicata n Banat şi Ungaria de răsărit cu centre la Lugoj, Simeria şi Caransebeş, bazndu-se eventual pe iredentiştii unguri. Conducerea o aveau, Kalifarski, Weissenberg, Mironovici Ivan.

    Zona V, ar fi fost formată din Nordul Transilvaniei şi Estul Ungariei cu centre la Cluj, Dej şi Oradea, unde se vor face numai demonstraţii sub conducerea lui Badulescu, Sicinschi, Rareninc şi Koz.

    Conducerea generala a revoluţiei era ncredinţată lui Bădulescu, Goldstein şi Kalifarski, iar data prevăzuta ntre 10-15 Septembrie. Primele ce trebuiau sa nceapă "revoluţia erau zonele 2 şi 3. Dar nu s-au petrecut incidente dect n regiunea Tatar Bunar şi Chilia Nouă, unde locotenentul Mohonea Neacşu, lt.Scirculescu şi slt. Asanache Stroe au reuşit sa neutralizeze vre-o doua sute de bolşevici.

    Vinovăţia comuniştilor din Romnia subordonaţi Moscovei este cu att mai mare cu ct, prin colaborarea cu Moscova, au contribuit la asaltul bolşevicilor asupra frontierei de răsărit, n vederea năvălirii din 1940.

    Aruncnd o privire asupra violării frontierei de răsărit, a infiltrărilor soldate cu lupte constatam ca pnă n 1924 (la moartea lui Lenin) au avut loc 30 de atacuri, n continuare pnă la năvălirea din 29 Iunie 1940- alte 42, iar după aceea, din Basarabia, peste Prut, au făcut alte 47 incursiuni şi violări de frontiera. In cursul acestor acţiuni de comandouri Romnia a avut, n lupte de apărare, 31 de soldaţi morţi, 22 soldaţi răniţi şi alţi 34 soldaţi dispăruţi fără urmă.

    Agenţii Moscovei din Romnia au ncheiat ncă din 1920 un angajament de accentuare a luptei ilegale de participare, ntr-un mod foarte activ, la Federaţia Balcanica comunistă, supunndu-se tuturor hotărrilor ei ca partidul să intre pe calea comunismului revoluţionar. Din partea acestor agenţi au iscălit: Gheorghe Cristescu, Const. Popovici, Al.Dobrogeanu Gherea şi Rozvany Ieno.
    Last edited by Anakin Skywalker; 27-12-10 at 02:49 PM.

  2. #2

    Exclamation Re : Cicerone IONIŢOIU - RECHIZITORIU: Genocidul din Romnia Procesul comunismului

    Vinovăţia acestor trădători de ţară a constat n nsuşirea modelului sovietic ntruchipat de Lenin şi care consta n supunerea oarba la dispoziţiile partidului, n distrugerea valorilor trecutului, n impunerea dictaturii proletariatului din fabrici şi a ţăranilor de pe ogoare. Tot acest eşafodaj se baza pe minciuna, duplicitate şi teroarea dusă pana la crima.

    Iată părerea acestui farseur de Lenin despre ţăranii pe care voia sa-i scoată de sub stăpnirea burghezilor şi sa-i njuge la remorca scursurii societăţii: "Ii detest pe ţărani. l detest pe mujicul idealizat de acest occidental ramolit care este Turgheniev şi de acest faun convertit care este ipocritul de Tolstoi. Ţăranii reprezintă tot ceea ce detest: trecutul, credinţa, ereziile, mania religioasa, munca manuala. Ii suport şi n măgulesc, dar i urăsc. Aş vrea să-i vad dispăruţi pe toţi, pnă la ultimul. Un electrician, pentru mine, face ct o suta de mii de ţărani. Se va ajunge, sper, a se trăi prin mijlocirea alimentelor produse de maşini n cteva minute, n laboratoarele noastre de chimie şi vom putea n sfrşit să masacrăm specia ţărăneasca devenita astfel inutila. Ei se vor face lucrători - sau vor crapă. Traiul n natură este o ruşine demna de epoca preistorica."

    Acest model barbar de construire a unei noi societăţi lipsita de "exploatare" se referea la toţi cei care gndeau altfel. Acest Lenin, născut dintr-o specie subdezvoltată din care s-a plămădit un curent ce a mbolnăvit omenirea, degajă n jur numai duplicitate: una gndea, alta spunea şi nfăptuia ceea ce gndea. Trmbiţa ca omul este cel mai important capital, dar gndea:

    "Eu nu sunt, daca vreţi, dect un semizeu local, ntre Asia şi Europa, dar pot totuşi să-mi permit cteva mici capricii. Unele gusturi şi-au pierdut taina după decăderea păgnismului. Jertfele omeneşti aveau totuşi ceva bun: erau un simbol adnc, de nvăţătura naltă şi n acelaşi timp o sărbătoare salubra. Aici nsă, n locul imnurilor credincioşilor, simt nălţndu-se spre mine urletele prizonierilor, ale muribunzilor, şi vă asigur ca nu voi troca aceasta simfonie pentru cele noua ale lui Beethoven. Ea este cntarea care vesteşte beatitudinea viitoare...Este de altfel o oarecare voluptate sa te simţi stăpn asupra vieţii şi a morţii...".

    Si a nfăptuit ceea ce a gndit. A contemplat şirurile nesfrşite, scheletice şi flamande trimise n lagărele de exterminare de la Onega la Murmansk şi nici moartea nu l-a nduioşat să oprească şiroaiele de lacrimi şi snge nevinovat ce ncepuse sa se reverse pe ntinsul Rusiei. Restul din gndirea bolnăvicioasa a lăsat-o pe seama urmaşilor modelaţi după chipul şi asemănarea lui.

    Comuniştii trădători din Romnia sunt vinovaţi pentru că n-au ţinut seama de acest lugubru tablou comunist. "Moştenirea" a fost preluata de un alt ipocrit, descris de contemporani ca un monstru, mic de stat dar tare-n fapte, ce a ngrozit omenirea; de 154 centimetri nălţime, o pocitanie, cu braţe lungi asemănătoare primatelor, cu pieptul strmb, cu umărul şi braţul stng semi-atrofiate, cu mers de cimpanzeu şi cap de beţiv. Aceasta sinistra figura, numită Stalin, i-a supravieţuit naintaşului trei decenii, crend şi el un sistem, mai mult de groază dect de gndire creativă şi care ncă ngrozeşte lumea cnd aude de catastrofa umanitara ce a săvrşit-o şi pe care o dorim sancţionată, pentru a se descătuşa urmaşii de teama de a mai apare astfel de creatori de sisteme. Superlativele folosite măsoară discrepanţa cu obedienţii care se ntreceau n a-l linguşi: locomotivă a istoriei, părinte al popoarelor, dascăl emerit al omenirii, cel mai desăvrşit conducător din toată istoria, erou ntre eroi...

    In schimb, cu toate adulările ce i se aduceau, el - "farul de lumina" -, cu duhul lui diabolic ne-a luminat "arhitectura terorii" săvrşite, constnd n a distruge oameni şi naţiuni, a nvrăjbi popoare şi conducători, a jefui şi acapara, a batjocori pe cei din jur nainte de a-i face sa dispară. A băut votcă n neştire pnă a murit sau a fost ajutat să moară. Iar ca moştenire a lăsat nenumărate gropi comune presărate pe doua continente, ntr-o lume pe care a fărămiţat-o cum a vrut şi pe care a lăsat-o nvrăjbită.

    Victimele făcute se număra cu milioanele. Daca ntre 1929-1932 au fost deportaţi n Siberia peste 5 milioane pentru că se opuseseră colectivizării, la sfrşitul acestei perioade, din cauza secetei şi a ridicării proviziilor ţăranilor, alţi aproape 5 milioane au murit de inaniţie; perioada n care s-a generat canibalismul n regiunile eminamente agricole: Ucraina, Kazakhstan, Caucaz, Volga....

    Reţeaua nchisorilor s-a ntins cu repeziciune, ca şi a lagărelor de exterminare prin muncă forţată (unde oamenii erau lăsaţi sub cerul liber ), iar numărul arestaţilor se cifra, n 1939, la 12 milioane. Acest sistem de represiune exercitat cu o ferocitate rar ntlnită are la bază schizofrenia, megalomania şi paranoia lui Stalin, care se agravau odată cu vrsta; ajutat fiind de o serie de oportunişti, de care s-a folosit şi pe care i-a lichidat.

    Astfel, n marea curăţenie pe care a făcut-o (exterminările ce au avut loc pnă n 1939) au dispărut: 3 mareşali din 5; 8 amirali din 9; 14 generali de armata din 16; 60 generali de corp de armata din 68; 138 generali de divizie din 199; 221 generali de brigada din 397;11 comisari ai apărării (adică miniştri de război); 22.000 comisari politici şi 35.000 ofiţeri au avut aceeaşi soartă precum şi Ejov cu Iagoda, şefii NKVD-ului care au condus masacrele. Nimic nu ierta. Soţia şi chiar membrii ai familiei din prima căsătorie au sfrşit deportaţi sau s-au sinucis.

    Peste tot vedea comploturi; represiunea n armata s-ar justifica ca fiind singura instituţie ce l-ar fi putut răsturna, dar cei 1.913 delegaţi la Congresul XVII al partidului, din 1934, din care 1.108 au fost mpuşcaţi după ce-l ovaţionaseră ndelung - cu ce-i periclitau viata? Sau cu ce s-ar putea justifica mitralierea celor 50.000 deportaţi n lagărele din regiunea Baikal?

    Metodele de schingiuire n care ajungeau să se acuze unii pe alţii nainte de moarte, după scenariile făcute de NKVD, au fost cunoscute de procurorul general de la aceea dată, I.A.Vsinschi, care şi le-a nsuşit şi le-a exportat, punndu-le personal n aplicare n teritoriile ţărilor ocupate cu forţa.


    TEROAREA DEPĂŞEŞTE FRONTIERELE U.R.S.S.


    Tendinţele imperialiste ruseşti se manifestă deschis, Stalin găsindu-se pe aceeaşi linie de interese cu Hitler. Prin manevre diabolice n care trădarea este trăsătura principala, reuşeşte pe 23 August 1939 să toasteze cu Ribbentrop n sănătatea Fuhrerului n timp ce V.Molotov declara că acest - Pact de neagresiune- "este o cotitura n istoria Europei şi nu numai a Europei..."

    In faţa atacului fulgerător german asupra Poloniei, Stalin a hotărt că e timpul să acţioneze imediat şi pe 17 Septembrie 1939 a invadat Polonia, ocupnd o buna parte şi lund 68.000 prizonieri (ofiţeri şi soldaţi) iar pe 27/28 Sept.1939 Ribbentrop revine la Moscova, unde Polonia este pentru a patra oara mpărţită. Printr-un protocol secret se hotărăşte soarta altor teritorii care trec sub influenţa sovietică: Lituania, Estonia, Letonia, părţi din Finlanda şi Basarabia, de care Germania se dezinteresează.

    Stalin continua să-şi ndeplinească cu promptitudine angajamentele materiale furniznd petrol, cărbune, fier, gru...absolut necesare pentru ducerea războiului mpotriva Franţei şi Angliei. Nu a uitat nici predarea celor cteva sute de comunişti germani fugiţi n URSS pe care i-a predat poliţiei secrete germane şi nici să dea circulara către toţi comuniştii de "pretutindeni" chemăndu-i să colaboreze cu organizaţiile hitleriste şi prohitleriste. Deci, unificare n gnd şi fapta ntre Stalin şi Hitler.

    După invadarea Norvegiei, Danemarcei, Olandei, Belgiei şi capitularea Franţei, Stalin a rămas uluit de rapiditatea acţiunilor germane şi pe 18 Iunie 1940 Molotov, n numele guvernului sovietic, a felicitat călduros pe Hitler pentru splendidul succes al armatei germane. Si profitnd de această rapiditate, Stalin a ordonat pregătirea trenurilor de deportare şi invadarea Ţărilor Baltice conform Protocolului secret: Jdanov a pătruns n Estonia, Vsinschi n Letonia iar Dekanozov n Lituania, pe care le-au anexat, iar populaţia, după listele ntocmite de agenţii infiltraţi, a fost ridicată şi deportată n Siberia şi Kazahstan.


    ROMNIA LA RND


    Molotov, pe 18 Iunie 1940, a avertizat pe ambasadorul german la Moscova, von der Schulenburg, că URSS intenţionează să ocupe Basarabia şi Bucovina. Cu toată remarca Germaniei, că Bucovina n-a fost inclusă n Protocolul secret semnat n 1939, pe 26-06-1940 s-a nmnat ambasadorului G. Davidescu aflat la Moscova "ultimatul" care cerea evacuarea teritorilor menţionate.

    Pe 28 Iunie 1940 URSS-ul anunţă că, ncepnd din acea zi de la ora 14, să se evacueze Basarabia şi Bucovina n decurs de 4 zile; chiar n acea zi au intrat cu trupele şi au ocupat Cernăuţi, Chişinău şi Cetatea Albă. Toată aceasta acţiune brutală comuniştii ruşi au făcut-o cu consimţămntul hitlerismului german, fiind ajutaţi de celulele comuniste infiltrate şi care pregătiseră listele pentru lichidarea celor bănuiţi ca adversari.

    RECHIZITORIU: Genocidul din Romnia-Cicerone IONIŢOIU
    Sursa: http://www.procesulcomunismului.com/...u/rechizit.htm

    Cicerone Ioniţoiu a protestat permanent mpotriva terorii comuniste, devenind un personaj indezirabil pentru autorităţi. n 1979, la intervenţia preşedintelui de atunci al Franţei, Valry Giscard d’Estaing, a fost lăsat să plece din Romnia şi să se stabilească n Franţa.
    Bibliografie : AICI, album foto : AICI, indexul lucrărilor publicate : AICI, acces la mesageria electronică : AICI. Cont gestionat de membrii fondatori. Lucrări regrupate n biblioteca electronică: Procesul Comunismului
    Last edited by Anakin Skywalker; 27-12-10 at 02:49 PM.

Similar Threads

  1. Cicerone IONIŢOIU - RECHIZITORIU: Romnia devine o nchisoare ( cap-XV-)
    By Rex Histrianorum in forum Procesul comunismului si tranzitiei
    Replies: 0
    Last Post: 12-12-10, 04:52 PM
  2. Cicerone IONIŢOIU - RECHIZITORIU: Romnia n avantpost ( cap-XII-)
    By Rex Histrianorum in forum Procesul comunismului si tranzitiei
    Replies: 1
    Last Post: 12-12-10, 04:38 PM
  3. Cicerone IONIŢOIU - RECHIZITORIU: Extinderea genocidului peste Romnia ( cap-II-)
    By Rex Histrianorum in forum Procesul comunismului si tranzitiei
    Replies: 0
    Last Post: 12-12-10, 01:48 PM

Tags for this Thread

Liens sociaux

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •