Results 1 to 1 of 1

Thread: Ioan Rosca - Catre Parchetul de pe linga Inalta Curte de Casatie si Justitie

  1. #1
    Rang-N-03(col)
    Excalibur's Avatar
    Join Date
    Aug 2010
    Posts
    184
    Blog Entries
    4
    Rep Power
    1478

    Exclamation Ioan Rosca - Catre Parchetul de pe linga Inalta Curte de Casatie si Justitie

    Plīngere: Ioan Roşca Către Parchetul de pe līngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie - secţia de urmărire penală şi criminalistică (şi către procurorul general, pentru a fi adusă la cunoştinţă tuturor celor cărora le revin responsabilitaţi īn dosar)

    Subsemnatul Ioan Roşca, reclamant-iniţiator īn dosarele 430/P/1990 şi 35/P/2006 (preluate īn 1304/P/2008), cetăţean romān cu domiciliul permanent īn Canada şi domiciliul temporar (adresa de corespondenţă) [..], purtător de cuvīnt al Comitetului pentru Reprezentarea Victimelor Comunismului, contest prin prezenta decizia de neīncepere a urmăririi penale, dată de procurorul Iuliu Molcuţ prin ordonaţa din 29.09.2010, comunicată mie poştal la 22 oct. 2010.

    Consider că decizia este mai mult decīt nejustificată, că ea e dovada slujirii interereselor celor pe care i-am reclamat, de către un sistem juridic degradat.

    In fapt, nu adaug aici nimic, pentru că decizia contestată nu neagă crimele descrise de martori. Fără īnsă să rezulte că procurorii şi-ar fi făcut datoria, efectuīnd cercetările necesare, pentru a stabili responsabilităţile pentru crima reclamată īn plīngerea mea, crimă continuată din 1944 şi pīnă astăzi :

    A. Pīnă īn 1989: aservirea ţării către URSS; uzurparea statului şi dictatură; deturnarea justiţiei şi īntemniţare nejustificată; terorizarea, explotarea şi jefuirea populaţiei; exterminare īn masă

    B. După 1989: protejarea celor care au comis crimele de la capătul A; complicitate īn acapararea prăzii acumulate de la victime; reprimarea celor care au cerut deblocarea justiţiei.


    In drept, contest argumentele şi concluziile conţinute īn ordonanţă :

    a. Că nu se aplică imprescriptibilitatea - şi pentru acest genocid. Sau că trebuie aplicată mecanic prescripţia, făcīnd jocul celor care au confiscat statul, pentru a scăpa de justiţie.

    b. Că nu ar opera īntreruperile şi suspendările, pentru a se ţine cont de īmprejuarea- de neīnlăturat- că aceste crime nu au putut fi penalizate pīnă acum, din cauza complicităţii justiţiei, īn ciuda atītor plīngeri - făcute după 1990, tratate cu NUP-uri arbitrare. Īnchiderea la 08.10.1993, a dosarului 430/P/1990, deschis īn urma demersurilor CDR Neamţ - condus de mine (vezi declaraţia domnului Popa Neculai, anexată la contestaţie) - fiind doar un exemplu).

    c. Că īntre 1965 şi 1989 distrugerea naţiunii ar fi īncetat şi că, după 1990, ea nu ar fost fost finalizată (continuată) prin jefuirea avuţiilor acumulate de la victime, sub protecţia conducerii FSN.

    Chiar dacă crima reclamată de mine ar fi prescriptibilă, prescrierea ar trebui īntreruptă/supendată, pīnă cīnd justiţia ar fi eliberată de complicii vinovaţilor. Cei ce protejează criminalii iniţiali sau protectorii lor ulteriori, sīnt la rīndul lor culpabili, īn lanţ recursiv. Procurorii, judecatorii şi legiuitorii post-decembrişti, care au făcut astfel īncīt să nu poată fi judecaţi la timp călăii securicomunişti, ar trebui deci pedepsiţi şi ei.

    Deşi am luat notă de reaua credinţă a celor care uzurpă īncă justiţia şi compromit legalitatea, voi continua demersurile posibile, īntru reabilitatea ideii de dreptate, urcīnd scara care duce la ce…DO. In acest scop, solicit să se pună la dispoziţia reclamanţilor (dintre care mulţi, atenţie, nu au primit decizia din 19.10.2010 !) documentele strīnse īn acest dosar, pentru consultare şi copiere.


    Explicaţii re-explicate

    Ca să nu mă repet, vă semnalez (īn ordine cronologică) consideraţiile din plīngerile, declaraţile, memoriile si publicaţiile mele anterioare, pe care vă rog să le reanalizaţi, īn conexiune cu prezenta contestaţie :

    - declaraţiile şi procesele verbale făcute cu ocazia descoperirilor din 1990 de la Dealul Mărului, de către FDAR Neamţ (condus de mine), depuse īn dosarul 430/P/1990 (vezi şi: http://www.piatauniversitatii.com/ic...itesti.asp.htm

    - articolele publicate īn 1990, declaraţiile şi apelul pentru Procesul Comunismului, lansat de mine atunci: http://www.piatauniversitatii.com/ic...1oct90.asp.htm

    - declaraţia mea citită la congresul AFDPR din 1991, privind motivul exilării din Romānia - nedeclanşarea procesului pentru crimele comunismului: http://www.piatauniversitatii.com/ic...saafdp.asp.htm

    - mărturii ale victimelor comunismului şi propuneri de rezolvare, publicate de mine la: www.procesulcomunismului.com

    - plīngerea mea din 26.04.2005, faţă de feseniada antijustiţiară, inclusă īn 75/P/1997(vezi şi: http://www.piatauniversitatii.com/ic...aratie.asp.htm

    - explicaţiile adăugate la dosarul meu, inclusiv completarea din 6 mai 2006, care descrie represiunea suferită la Piatra Neamţ pentru că am īncercat deblocarea justiţiei (vezi şi: http://www.piatauniversitatii.com/ne...06&month=5.htm

    - constituirea Comitetului pentru Reprezentarea Victimelor comunismului, al cărui purtător de cuvīnt sīnt: http://www.piatauniversitatii.com/ne...munismului.htm
    şi īn numele căruia am lansat plīngerea colectivă din dosarul 35/P/2006 (vezi şi: http://www.procesulcomunismului.com/...re_parchet.htm

    - plīngerea personală depusă la 31 iulie 2006 īn dosarul 35/P/2006, care se referă şi la evenimentele din Piatra Neamţ, de la 16 decembrie 1990

    - analiza situaţiei anchetei, prezentată personal procurorului general la 2 mai 2007 (vezi şi: http://www.piatauniversitatii.com/ne...07&month=5.htm

    - sinteza cercetărilor mele civice, depusă la 21 decembrie 2007(vezi şi: http://www.piatauniversitatii.com/ne...7&month=12.htm

    - protest faţă de īntreruperea anchetei procuraturii militare, din 16 sept 2008 (redat şi la: http://www.procesulcomunismului.com/...rocuratura.htm

    - analize ale infracţiunilor īmpotriva justiţiei, comise īn acest dosar
    http://www.piatauniversitatii.com/ne...9&month=12.htm
    http://www.piatauniversitatii.com/ne...10&month=9.htm
    http://www.piatauniversitatii.com/ne...10&month=9.htm

    - memoriul depus pe 6 august 2010 (vezi şi: http://www.piatauniversitatii.com/ne...10&month=8.htm


    Prezint aici doar o explicaţie sintetică a două decenii de argumentare.

    Presupun că decizia de īnchidere a unui dosar "uitat" (evitat) atīta timp, s-a dat īn grabă, ca urmare a sesizarii mele din data de 6 august 2010. Dar asta nu justifică faptul că nu s-a răspuns direct memoriului meu, aşa cum cere legea (de respectarea căreia răspunde tocmai instituţia dv.). Derobarea aceasta a permis procurorului Molcuţ să neglijeze toate observaţiile mele privind modul vicios īn care este intepretată legea (şi raportul ei cu societatea) de către complicii juridici ai criminalilor comunişti, să comită toate "erorile" pe care le semnalasem- pentru a le asigura vinovaţilor impunitate.

    După 20 de ani de luptă cu (in)justiţia din Romānia, nu-mi fac mari iluzii privind efectul prezentei contestaţii, pe care o depun totuşi, pentru a respecta procedurile şi a sili sistemul juridic, uzurpat de apărătorii intereselor securicomuniste, să-şi mai trădeze o dată conivenţele. Aşa cum a făcut-o īn antologica decizie a domnului Molcuţ - o dovadă elocventă a faptului că īn Romānia procuratura operează īntru apararea răufăcătorilor de nivel īnalt şi nu īntru protejarea societăţii de paraziţi. Deşi mă voi referi la argumentaţia din ordonanţa contestată, sīnt perfect conştient că īn spatele domnului Molcuţ se află sistemul juridic din Romānia (deturnat de uzurpatorii statului de la funcţiile sale normale) - care a luptat două decenii pentru evitarea pedepsirii criminalilor zişi "comunişti".

    Stratagemele de paralizare a justiţiei, tacticile de tergiversare acoperite cu speculaţii "tehnice", nu fac decīt să prelungească nedefinit vinovăţia pentru o unică infracţiune, proces de extindere a răspunderii care va continua pīnă īn ziua īn care o schimbare reală de putere, eliberīnd satul romān, va permite pedepsirea ultimei verigi implicate īn acest complot anti-justiţiar.

    Chiar dacă am admite (ceea ce nu e cazul) argumentaţia procurorului Molcuţ, am deduce că o crimă de amploare (şi nocivitate) inegalabilă nu mai poate fi tratată juridic, numai din cauza modului īn care procurorii, judecătorii, legislatorii post-decembrişti au forţat īmplinirea prescripţiei. Această infracţiune majoră īmpotriva justiţiei, dovedibilă fără nici o dificultate, …nu s-a prescris.

    Disculparea vinovaţilor iniţiali produce deci automat inculparea celor care i-au protejat pe perioada necesară, aşa cum am arătat īn cererea mea, care a stat la baza acestui dosar. Cei ce vor continua lanţul acoperirii crimelor prin validarea NUP-ului īn acest dosar, vor deveni la rīndul lor condamnabili.

    Vă cer deci să īntrerupeţi farsa continuată pīnă acum, inculpīnd criminalii securicomunişti pentru fapte la care nu trebuie aplicată prescripţia, pentru că tergiversarea a fost realizată dolosiv. Şi apoi, să cercetaţi pe cei care i-au protejat juridic după 1990. Dacă veţi menţine poziţia procuraturii privind aplicarea prescripţiei īn acest dosar, să cercetaţi măcar şi să incriminaţi pe cei care au produs amīnarea, deturnīnd justiţia de la menirea ei, nerespectindu-şi obligaţiile profesionale.

    Īn fine, dacă veţi respinge şi acest nivel al cererii mele, să luaţi notă că voi denunţa, publicului si organelor implicabile, noua infracţiune īmpotriva justiţiei- care s-ar comite prin īnchiderea acestui dosar.

    Istoria demersurilor mele

    Nu am suferit, īnainte de 1989, decīt condamnarea de a trăi īn lagărul comunist. Dar şi aşa mă consider legitim ca reclamant al capătului A, mai ales avīnd īn vedere continuarea.

    Īn 1990, mi-am dedicat timpul si energia semnalării crimelor regimului comunist şi pericolului pe care īl reprezenta rămīnerea la putere a celor interesaţi īn acoperirea lor. Activităţile mele de "instigare justiţiară" (fondarea şi conducerea asociaţiei Dialog Piatra Neamţ, a FDAR Neamţ şi Alianţei Civice Neamţ, articole īn presă, demonstraţii, greva foamei, cercetările din judeţul Neamţ, etc.) au stīrnit ura sprijinitorilor intereselor securicomuniste. Am fost supus unei continui presiuni, bombardat cu injurii şi ameninţări, care au culminat cu īncercarea de linşaj cu care a fost oprită manifestaţia noastră legală din Piatra Neamţ, de pe 1- 5 Mai 1990.

    Aceste evenimente īncadrīndu-se īn conflictul dintre susţinătorii intereselor securicomuniste şi contestatarii lor, plīngerea depusă de mine pe 26 aprilie 2006 a fost integrată de generalul Voinea īn dosarul 75/P/1997. Deşi am depus un vast material probator şi au avut loc cercetări la Piatra Neamţ īn acest dosar , aşa cum v-am mai semnalat īn memoriul din 6 august 2010, nu am primit nici o decizie privind cazul meu. Pot doar presupune că, īncălcīnd flagrant legea, dosarul Piatra Neamţ, cuprins īn 75/P/1997, a fost deturnat spre procuratura civilă (deşi nu ştiu să se fi stabilit cine erau responsabilii pentru agresarea noastră ) şi apoi īnchis cu NUP- fără a se trata de loc partea care se referea la evenimentele de la Piatra Neamţ. Aştept deci īn continuare explicaţii şi decizii respectabile īn dosarul 75/P/1997- unde se află prima mea plīngere.

    Sesizīnd artificiala separare dintre dosarele "iunie 1990" şi "decembrie 1990", am semnalat (şi īn scris) generalului Voinea că ele fac parte dintr-o infracţiune unitară şi ar trebui conexate. La baza evenimentelor din 1989-1990 s-a aflat īncercarea noastră de a aduce criminalii securicomunişti īn faţa justiţiei şi a īndepărta de la putere pe cei care īi protejau. Pentru evitarea pedepisrii celor responsabili a organizat FSN-ul, īn toată ţara, instigarea populaţiei īntru reprimarea noastră, folosind toate instituţiile īncă ocupate de profitorii vechiului regim totalitar. Īn acest sens, situaţia creată la Piatra Neamţ de demersurile pentru judecarea crimelor comunismului este tipică şi expresivă.

    După cercetările de la Dealul Mărului, pe care le-am coordonat (ca preşedinte a Alianţei Opoziţiei din Neamţ, devenită FDR, devenită CDR) am lansat in presă un Apel pentru judecarea crimelor comunismului. Alăturarea noastră la FDR şi Alianţa Civică, noile descoperiri făcute de AFDPR Neamţ la Dealul Balaurului- au īncordat şi mai tare atmosfera. Forţele interesate de intimidarea noastră au organizat reprimarea mitingului comemorativ din 16 decembrie 1990 (foşii deţinuţi politici recunoscīnd figuri de securişti sau gardieni īntre "oamenii de bine", care īndemnau la linşarea noastră şi care ne-au blocat intrarea īn cimitir, hăituit cīţiva km, silind poliţia să ne "salveze", īntr-o maşină, īn ultima instanţă).

    Īn octombrie 1990, după insistenţe de cīteva zile (īn care am rămas singur cu osemintele descoperite, īn pădurea de la Dealul Mărului) procuratura militară din Roman a sosit la faţa locului. Au ridicat oasele, dovezile materiale (gloanţe, ban RPR etc), declaraţiile unor martori ai execuţiei- şi au deschis dosarul 430/P/1990, care a ajuns la procuratura militară Bacău. Au urmat cīţiva ani de cercetări , stabilindu-se că probabil a fost vorba de executarea, īn 1949, a unui grup de deţinuţi (īnchişi la Miliţia din Roman), aflaţi īn faza de anchetă, īntr-un proces care avea loc la Tribunalul militar din Iaşi. După care, la 08.10.1993 , dosarul "Dealul Mărului" a fost īnchis cu NUP de procurorul Aurel Cute, cu motivarea prescripţiei, care ar fi curs de la execuţia criminală (anul 1949).

    Dar chiar miniştrii justiţiei din perioada respectivă admiseseră ca judecarea acestor crime (īmpotriva umanităţii- de altfel) nu s-a putut face īn regimul comunist, deci prescripţia nu putea īncepe decīt din 1990. NUP-ul ilegal din 1994 din dosarul nostru a fost o īmprejurare de neīnlăturat, care dovedeşte neiertător faptul că īn continuare, şi după 1990, judecarea acestor crime nu a fost posibilă - menţinīndu-se īntreruperea prescripţiei. De prelungierea termenului ar putea profita solidar toate victimele, chiar dacă dosarul nostru ar fi unic. Realitatea este alta.

    După 1990, au fost depuse o sumedenie de plīngeri smilare, la procuratură şi judecătorie, toate blocate cu "nu se poate"- nejustificat. Ca să se poată bucura -aşa cum o face- de expirarea termenelor, domnul Molcuţ īnchide ochii asupra tuturor dosarelor de acest gen, respinse de justiţia post-decembristă. Dar nu īi īnchidem noi , ci cerem reperarea şi redeschiderea lor.

    Sesizind poziţia complice a justiţiei post-decembriste, m-am exilat īn 1992 īn Canada, īn semn de protest, şi mi-am indreptat atenţia spre demascarea ei. Dupa ce am lansat īn anul 2004 spaţiul www.procesulcomunismului.com, m-am străduit să conving ultimii supravieţuitori ai īndelungatei trădări a dreptului comise prin uzurpata justiţie romănă, că are rost să mai mai ceară o dată dreptate, folosind īn plīngere o parte comună şi adăugīnd eventual aspecte particulare. Măcar să se ştie că fărădelegea cu ifose judiciare nu ne amăgeşte.

    Am fost numit purtătorul de cuvīnt al Comitetului pentru Reprezentarea Victimelor Comunismului, calitate īn care m-am străduit să impulsionez cercetările. Ca victimă a regimului post-decembrist de protecţie a securicomuniştilor, am depus la 31 iulie 2006 cererea care a deschis dosarul 35/P/2006, provocīnd cercetări soldate cu o decizie… care nu face nici o referire la consideraţiile din plīngerea mea! Capătul A de cerere, referitor la crimele comunismului era pentru mine un preambul logic (dacă nu ar fi existat aceste crime, nu aş fi avut legitimitate ca reclamant al capătului B, ca justiţiar civic reprimat pentru că a īncercat să se opună protejarii criminalilor rămaşi la putere).

    Mi-am petrecut anii 2005-2010 īn Romānia , īntrerupīndu-mi cariera şi părăsindu-mi domiciliul, pentru a sprijini ancheta. Īntīlnirile cu tinerii procurori militari din Bucureşti sau Iaşi m-au făcut să-i simt şi pe ei victime ale deturnării justiţiei, intimidate de riscul de a supăra sistemul, penetrīnd prea adīnc prin adevăr şi arhive. Nu cred că s-au simţit bine faţă de victimile īmbătrīnite la uşa justiţiei, atunci cīnd s-a decis stoparea cercetărilor procuraturii militare, pe motive puerile de competenţă (securiştii, procurorii şi judecătorii genocidari s-ar fi "civilat"… prin pensionare). Şi nici că se vor bucura, cănd mărturiile de importaţă istorică prelevate de la victime vor fi date la topit.

    Sesizīnd strategiile de īnfundare a anchetei (subdimensionarea resurselor alocate, descompunerea sensului unitar al dosarului, jocul declinărilor de competenţă etc) am reacţionat prin memorii la care nu am primit răspuns. Am prezentat personal procurorului general observaţiile mele privind farsa īndemnurilor la celeritate, la 2 mai 2007. Am reacţionat la blocarea anchetei prin declinarea competenţei către procuratura civilă , īn septembrie 2007. Am depus pe 21 decembrie 2007 o sinteză a cercetărilor mele, aşteptīnd să fiu contactat, pentru a prezenta şi alte dovezi colectate de mine… dar nimeni nu m-a căutat. Exasperat, după ce am publicat cīteva analize şi proteste, am trimis la 6 august 2006 un memoriu, īn care semnalam că aştept ştiri despre acest dosar.

    Aparent, decizia din 19.10 2010 răspunde tuturor plīngerilor adunate īn dosarul 1304/P/2008. Īn realitate, această tratare "la gramadă" (īn care a fost integrat şi dosarul 35/P/2006 iniţiat de mine) a condus la neglijarea multor capete de cerere, motiv suficent de nulitate. Trebuia ca fiecărui reclamant să i se răspundă la plīngerea sa, menţionīndu-se cum s-a ajuns la concluzia că nu sīnt elemente care să justifice urmărirea penală. Nu ştiu cum vor reacţiona reclamanţi ca Bugan, Paraschiv, Vatamaniuc etc (sau IICC, de unde a fost īndepărtat Marius Oprea) aflīnd că după 1964 agresiunea comunistă nu ar fi continuat.

    Īn ce priveşte plīngerile tipice, depuse de victimele "instigate" de mine, ele cuprind puncte la care nu s-a raspuns nimic, sau nu s-a dat o justificare acceptabila a neīnceperii urmăririi penale. De exemplu, capatul B al plīngerii noastre, dedicat denunţării celor care au protejat criminalii după 1989 (continuīnd astfel infracţiunea), este eludat sec, fără a se mai recurge la artificii justificative. Argumentele juridice sīnt evident formale, dar merită şi ele combătute.

    Consideraţii juridice pe marginea ordonanţei

    1 Procurorii nu ar trebui să fie avocaţii vinovaţilor. Ordonanţa trădează, īn spatele stilului "tehnic", dezinteresul faţă de dreptate, eludarea răspunderilor, preocuparea pentru ascunderea adevarului- o prestaţie tipică protecţiei activităţilor criminale desfăşurate īntr-un stat uzurpat. In timp ce tovarăşul Apostol dispare (după decenii de răsplata pentru cumplitele sale servicii) , colegii lui rămaşi īn barca justiţiei impiedica ultimele victime īn viaţă să sfīrşească calvarul cu satisfacţia unei reparaţii.

    Cei ce "nu au precupeţit nici un efort" pentru a umple puşcăriile cu duşmanii conducătorilor comunişti- procurorii educaţi la miliţie şi reciclaţi prin "tranziţie"- se arată mai concesivi faţă de crimele vechilor lor stăpīni decīt judecătorii pentru care ar trebui să pregătescă dosare. Inţeleg de ce nişte părtaşi nu se comporta ca avocaţi ai victimelor, ci ai infractorilor. Dar cīnd anticorpii legii se transformă īn viruşii ei, se ajunge la patologia dreptului.

    2. Delăsarea merge pīnă la parazitism. In ordonanţă, se reproşeaza repetat victimelor reclamante ca nu au adus suficente dovezi, că nu au pus pe masă suficente probe ale elementelor constitutive ale infracţiunilor etc. Nu e adevărat. Mărturiile acumulate sīnt zdrobitoare (Sper că nu vor fi distruse, pentru a se ascunde acest fapt ?) Dar pe de altă parte, nu procuratura e cea obligată să cerceteze adevărul pīnă la capăt? Să caute elementele clarificatoare, să se asigure că infracţiunile nocive nu ramīn nepedepsite? Nu ea trebuia să se autosesizeze, īn aceşti 20 de ani? Nu ea trebuia să cucerească buncărul arhivistic, ocupat īn continuare de slugile reclamaţilor?

    O procuratură care nu a reuşit să aducă īn faţa instanţei pe cei care au compromis fatal legalitatea , care a īntors spatele la fărădelegile sistemului şi a īnchis toate anchetele cu NUP- se face vinovată , pe līngă complicitate, şi de o delăsare cu grave urmări. Parazitismul "profesionist" nu e o circumstanţă atenuantă.

    3. Nu se răspunde tuturor capetelor de acuzare. Dupa atīţia ani dedicaţi dezrobirii justiţiei, meritam răspunsuri concrete la numeroasele aspecte concrete semnalate. Ce s-a īntīmplat de exemplu cu dosarul 430/P/1990 lansat de CDR Neamţ īn 1990, după descoperirea gropii comune de la Dealul Mărului, īnchis cu NUP īn 1993 (pentru o pretinsă prescriere), recuperat de generalul Voinea si integrat īn 35/P/2006? Cum de mi se spune acum că nu ne-am plīns la timp, deşi NUP-ul decis de procurorul Aurel Cute la 8.10.1993 demonstrează că procuratura a blocat justiţia? Dar cu declaraţiile martorilor agresiunilor de la Piatra Neamţ din 1990, ce s-a făcut (pe līngă hărţuirea tenebroasă a celor ce le-au dat)? Dar cu dovezile ascunse īn arhive ce se aude?

    Ordonanţa nu părăseşte īnsă nivelul generalităţilor… Nu aflăm din ea nimic despre ce cercetări s-au īntreprins, cum de s-a ajuns la concluzia că delictele reclamate nu au continuat după 1964, că nu s-ar fi produs infracţiuni īmpotriva justiţiei şi după 1989. Adevărata motivare a dezertării de la dreptate… rămīne secretă.

    4 Primitivism juridic īntors īmpotriva justiţiei. Nepedepsirea crimelor regimului comunist nu se datorează numai intereselor clanului īn "tranzitie" ci şi īnţelegerii rudimentare a esenţei dreptului, de către experţii juridici formaţi de sistem. Formalismul simplist, bont şi tendenţios este adoptat cu sīrg, şi nu o normativitate rezonabilă, deschisă, vizīnd īnsănătoşirea vieţii sociale. Legi criminale, absurde sau stupide pretind dogmatic legitimitate. La noi se poate norma sau susţine că "2+2 =5", "nu va mai fi noapte", "nu se poate pedepsi genocidul". Dar prezumţiile si normele de drept sīnt bazate pe temeiuri, care trebuie verificate. De exemplu, ideea (invocată repetat şi īn ordonanta contestată) de a nu pedepsi pe cineva mai aspru decit era condamnată fapta cīnd a fost comisă, īşi pierde legitimitatea cind criminalul ia/păstreaza puterea -pentru a se acoperi cu legi favorabile.

    Criminalii denunţaţi şi de mine nu ar trebui recompensaţi pentru că şi-au auto-decriminalizat actele sau au paralizat inculparea pīnă la expirarea termenelor de prescripţie, scurtate premeditat. Aplicăm, chiar şi īn privinţa termenelor de prescriere, legea mai favorabilă, dată de vinovaţi- īmpotriva justiţiei? Complicii juridici se pot exonera singuri, dacă deturnează justiţia suficent de mult?

    5 Imprescriptibilitatea respinsă prin artificii penibile. Aflam din pledoaria domnului Molcuţ, adept al deculpabilizării genocidului, că, deşi acesta este considerat un flagel extrem īn lumea civilizată, el nu mai poate fi tratat corespunzător la noi, pentru că autorii crimelor anilor '50 au īntīrziat trecerea lor īn codul penal, sau au amīnat semnarea tratatelor internaţionale privind imprescriptibilitatea. Te miri că mai continuă vīnătoarea de nazişti, deşi nici regimul lui Hitler nu validase imprescriptibilitatea genocidului…

    La noi se aplica īnsă dreptul la paralizarea premeditată a justitiei, recurgindu-se mecanic la un "principiu al non-retroactivităţii", extras dintr-o constituţie aplicată retroactiv…. pentru a se respecta voinţa juridică a criminalului legiuitor. Pentru a-şi valorifica speculaţiile, procurorul Molcuţ pretinde (īn ciuda evidenţei şi a probelor) că infracţiunea complexă semnalată īn plīngere nu ar fi fost continuată, după 1964. E o insultă adusă victimelor şi bunului simţ, contrazisă şi de sentinţa procesului care a dus la execuţia Ceuşeştilor.

    Despre regimul la care a fost supusă īn continuare populaţia, despre hărţuirea "bandiţilor" ca Gavril Vatamaniuc, sau despre anii de detenţie post-64 a unor "recidivişti" ca Grigore Caraza sau Ion Bugan- argumentaţia ordonanţei nu suflă o vorbă. E mare rīvna pentru "iertarea" celor ce au pedepsit nevinovaţii, te simţi īn faţa unei predici strīmbe. Rostul normal al procuraturii, intr-un stat care s-a declarat adept al dreptului la justiţie, este īnsă apărarea societăţii de infracţiunile la care nepedepsirea ar fi periculoasă.

    6 Recurgerea vicioasa la prescriere. Dupa ce trece ilicit de imprescriptibilitate, procurorul Molcuţ atacă problema prescriptiei, exact pe drumul incorect criticat īn memoriile şi analizele mele (pe care nu pretind īnsă că le-a citit). Nu recunoaşte continuitatea crimei, pīnă īn 2010 (pentru că dacă ar face-o , ar descoperi vinovăţia "justiţiei" post-decembriste). Nu recunoaşte că procuratura avea sarcina să reabiliteze legalitatea. Nu recunoaşte că nenumaratele plīngeri depuse īn instanţe şi la procuratură după 1990 (dar pe care ancheta le trece sub tăcere) - au īntrerupt prescripţia. Nici că sentinţele negative şi deciziile de NUP au suspendat-o, ca obstacol de neīnlaturat.

    Consideră de exemplu că am depus cererea din 2006 prea tirziu, că nu am folosit bine cei 15 ani trecuţi de la "eliberarea" din 1990. Dar (pe līngă numeroasele mele articole care trebuiau să producă autosesizarea) cum de nu a observat măcar dosarul Dealul Mărului, deschis de noi īn 1990, īnchis cu NUP in 1993- pe motiv de prescriere fata de 1949- şi adăugat, la cererea mea, actualului dosar? Ar urma ca in viitor să ni se spună că actuala decizie de NUP nu a fost o īmprejurare care a īmpiedicat judecarea? O tăinuire continuată, sub protecţia "oamenilor legii"… se prescrie? Cīt timp procurorii vor argumenta ca avocaţi ai infractorilor, timpul prescrierii nu īncepe sa curgă.

    7 Declinarea de competenţă īn sprijinul impunităţii. Cauzele unitare, ample şi complexe pot fi dezamorsate şi prin tehnica defalcării "competenţelor". Constatăm şi īn acest dosar modul īn care păinjenişul supect al declinărilor de competenţă produce īmpotmolirea dreptăţii īntr-un labirint, greu de supravegheat civic. Această paralizare trădează o criză de operaţionalitate judiciară, de care factorii reponsabili s-ar fi arătat preocupaţi, dacă ar fi fost īmpătimiţi de drept.Banii captaţi de stat sīnt sifonaţi de peseudo-justiţiari care iau salarii sau pensii "neruşinate", pentru ca şantajează vinovaţii cu posibilitatea judecării.

    Intreruperea cercetărilor făcute la procuratura militară, pe motiv că īn cauză sīnt implicaţi şi civili, nu a avut alt scop decit deturnarea anchetei. Obiectiv atins şi prin descompunerea nefirească a dosarului, cu dirijarea fragmentelor spre diverse instituţii. Pentru ca īn final, domnul Molcuţ să admită că nu se putea şti īnainte de finalizarea cercetarii dacă vinovaţii au fost/mai sīnt, sau nu, militari. Repetind şi el aberaţia (emisă de domnul Levanovici ca să se descotorosescă de dosar, īn baza interpretării discutabile a unei decizii supectabile a Curţii Constituţionale) că miliţienii, procurorii, securiştii torţionari, care au apucat să se pensioneze, trebuie consideraţi "civili".

    Cīt priveşte marii responsabili, activiştii PCR instalaţi de URSS, care au uzurpat puterea īn stat şi nu o lasă īncă din gheare, pot fi ei judecaţi pentru īnaltă trădare, dacă sīnt consideraţi nişte banali civili? Nici trimiterea unei părţi a dosarului către parchetul anticorupţie, nu corespunde nevoii de justiţie reală. Dar pentru cercetarea procurorilor care nu au cercetat, judecarea judecătorilor care nu au judecat, legiferarea delictului celor care nu au legiferat- unde ne putem adresa?


    Ioan Roşca 10 noiembrie 2010

    Sursa: http://www.piatauniversitatii.com/ne...0&month=11.htm
    Last edited by Excalibur; 27-11-10 at 03:46 PM.
    Motto: ''...O miscare de emancipare politica a constiintelor ar ridica voalul care acopera escrocheria politica. Restul ar fi macar istorie (un zvicnet de umanitate in cautare de sens), luminoasa sau tragica, intrerupind o lamentabila prabusire spre vid.'' Ioan Rosca (Analiza spectrului socio-politic)
    Explicatie: Lucrarile constituie o analiza unica a complexitatii mecanismelor de falsificare a adevarului, manipulare, diversiune si uzurpare a statului de drept, de catre grupuri de interese ascunse sub diverse forme cameleonice : ''partide'', ''Justitie'', ''Institutii '' ''O.N.G-uri'', etc. Documentele au fost preluate de pe:Harta unei perplexitati, Piata Universitatii si Procesul Comunismului, cu acordul autorului, d-l Ioan Rosca, cercetator interdisciplinar(contact AICI). Dezbatere: Video-1, Video-2, Video-3, Video-4

Similar Threads

  1. Scrisoare deschisa catre veteranii taranisti-de la Ioan Rosca
    By Excalibur in forum Manipularea electoratului in interese transpartinice
    Replies: 2
    Last Post: 17-06-12, 03:45 PM
  2. Catre presedintele Curtii Supreme de Justitie: Plingere
    By Excalibur in forum Procesul comunismului si tranzitiei
    Replies: 1
    Last Post: 29-12-10, 08:37 PM
  3. Ioan Rosca: Catre Parchetul de pe linga Inalta Curte de Casatie si Justitie
    By Excalibur in forum Procesul comunismului si tranzitiei
    Replies: 0
    Last Post: 29-12-10, 08:30 PM
  4. Catre Ioan Rosca - de la Procuror Oana Camelia Dragomir: Rezolutie nr. 272/P/2010
    By Excalibur in forum Procesul comunismului si tranzitiei
    Replies: 0
    Last Post: 28-12-10, 10:50 PM

Tags for this Thread

Liens sociaux

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •