Results 1 to 1 of 1

Thread: Cea mai mare operă naţională de după război

  1. #1
    Rang-N-04(Grup sp)
    Cicerone Ionitoiu's Avatar
    Join Date
    Mar 2010
    Location
    Paris-Franta
    Posts
    207
    Rep Power
    312

    Thumbs up Cea mai mare operă naţională de după război

    Cea mai mare operă naţională de după război

    Dacă Iuliu Maniu s-a nscris n istoria poporului romn ca artizan minuţios al politicii externe şi al instaurării democraţiei, Ion Mihalache a rămas arhitectul politicii interne şi al imprimării dreptăţii sociale peste durerile ngrămădite de veacuri n sufletul ţăranului romn. Această simbioză, dintre cele doua feluri de viaţă ale aceluiaşi popor, despărţit de vitregia vremurilor s-a mplinit n Partidul Naţional-Ţărănesc, botezat cu sngele nevinovat din tranşeele şi revoluţiile social-naţionale.

    Asupra genezei acestei opere durabile, Ion Mihalache spunea la Arenele Romane" pe 31 mai 1936, n faţa a 150 000 de cămăşi albe:
    Ramura ardeleană, vechiul partid naţional, a luat forma sa de organism politic conştient de sine şi de rolul său, pe Cmpia Libertăţii, primind botezul de snge al revoluţiei lui Avram Iancu după ce ţărănimea iobagă ardeleană ncercase emanciparea ei naţională, sub forma de răscoale, cu cincizeci de ani mai nainte, sub Horia, Cloşca şi Crişan.

    Partidul ţărănesc din Vechiul Regat a luat naştere n pntecele transeelor războiului de ntregire. Primele sale nceputuri - societăţi de demobilizaţi ntorşi la vatră cu conştiinţa forţei şi rostului lor n noua ţară - dibuiau numai forme de viaţă politică.

    Partidul ţărănesc din Basarabia şi Bucovina se născuseră n timpul revoluţiilor care declaraseră unirea cu Patria Mumă.

    Romnia Mare nu putea rămne opera rezoluţiilor şi declaraţiilor naltelor foruri oficiale.

    Trebuia sărbătorită pnă jos nunta sufletească a poporului romn adunat laolaltă, după despărţirea de veacuri. Această operă a mplinit-o partidul naţional şi ţărănesc ntr-un singur organism politic, expresie a noilor nădejdi frămntate de masele ţărăneşti ale poporului romn de pretutindeni. Partidele lor luptaseră mpreună n guvernul federaţiei şi n opoziţie, mpotriva guvernelor liberale directe şi camuflate. Contopirea ntr-un singur organism era un comandament naţional. Realizarea lui a fost salutată de ntreaga suflare romnească, mai presus dect graniţele de partid.

    Cea dinti operă naţională, realizată prin fuziunea partidului naţional şi ţărănesc, a fost cimentarea sufletului romnesc ntr-o unitate organică şi asigurarea unei conştiinţe naţionale unitare.


    Veacuri ntregi despărţiseră pe fraţi. Tradiţii, moravuri, legislaţii deosebite, stăteau n calea grabnicei lor nfrăţiri; iar stăpnirea păturilor dominante din Vechiul Regat, cu obiceiuri moştenite dintr-o lungă tradiţie de fanariotism, mpiedica cimentarea sufletească. A fost dat Partidului Naţional-Ţărănesc să spargă cel dinti zidurile despărţitoare de suflete, şi, la flacăra unui ideal social şi naţional comun, să adune laolaltă naţiunea ntreagă, reprezentată prin milioane de ţărani n frunte cu oamenii ei de ncredere. Prin valorificarea politică a energiei ţărăneşti canalizată ntr-un organism unitar, spiritul romnesc si energia naţională şi-au asigurat preponderenţa lor legitimă, n provinciile unde minorităţile favorizate de mprejurări istorice, avuseseră situaţiuni economice, culturale şi politice privilegiate.

    Conştiinţa naţională şi-a destupat isvoarele adnci de la care se poate mereu adăpa viguros şi curat. Fără de această fuziune, echilibrul naţional n viaţa sufletească şi n viaţa politică a Statului romn ar fi ntrziat, dacă nu compromis. Astfel importanţa politică a fuziunii celor două partide depăşeşte graniţele de partid şi mbracă un caracter naţional istoric."

    n procesul nscenat contra conducătorilor Partidului Naţional-Ţărănesc, de către URSS, prin agentura ei comunistă din Romnia, ntre 29 octombrie şi 11 noiembrie 1947, n Actul" de trimitere n judecată citit de col. Alexandru Georgescu (primul procuror al Tribunalului militar Bucureşti) se spunea:

    Zilele cele mai ntunecoase din istoria Romniei sunt legate de venirea la putere a guvernanţilor naţional-ţărănişti conduşi de Iuliu Maniu... care prin metodele de guvernare se diferenţiază foarte puţin de dictatura lui Antonescu... Prin urmare, atunci cnd au venit la putere, guvernanţii naţional ţărănişti au dezvăluit, prin activitatea lor, caracterul anti-naţional şi anti-democratic al partidului lui Maniu, cu toate că trecuseră 15 ani de la sfrşitul războiului...

    Contrar promisiunilor demagogice pe care Maniu nu se sfiise să le facă pentru a nşela poporul ca să ajungă la putere; contrar asigurărilor pe care le făcuse, n timpul opoziţiei, că va asigura libertăţile... guvernul naţional-ţărănesc a recurs la măsuri severe politice şi economice contra proletariatului din ţară n scopul restituirii mprumuturilor străine...

    ... De asemenea a fost PNŢ-ul ostil faţă de ţărănimea muncitoare... a fost lipsită ţărănimea de credite, a fost obligată să-şi vndă pămnturile... Mihalache le-a aplicat principiul selecţiei naturale valabil celor de culoare, după cum ştim, era principiul de bază al ideologiei fasciste, plină de ură contra oamenilor... n această politică economică şi financiară, Partidul Naţional-Ţărănesc a subordonat economia ţării intereselor bancare şi monopolurilor străine...

    Astfel s-a deschis larg porţile invaziei coloniale n ţara noastră, a capitalului străin şi a reprezentanţilor săi, care au ocupat posturile cheie de comandă n ministere şi n instituţiile economice şi financiare ale ţării. n scopul atragerii capitalului străin n ţară, guvernul naţional ţărănesc a modificat legile ţării n sensul favorabil capitalului străin şi a scăzut mult taxele vamale. Romnia a fost transformată ntr-o ţară dependentă de monopolurile străine... o parte a bogăţiilor naţionale a trecut n minile monopolurilor străine, guvernele naţional-ţărăniste au deschis drumul dictaturii fasciste n ţara noastră...".

    Lungul şir al aberaţiilor este continuat de acest colonel Georgescu, ce a fost răsplătit, după proces, cu gradul de general.

    Toate aceste zise acuzaţii se făceau după invadarea ţării de trupele ruseşti, după nlocuirea siguranţei şi Ministerului de interne cu agenţi ai NKVD-ului, după ce documentele şi cărţile ce atestau drepturile noastre istorice asupra ţinuturilor răpite, fuseseră furate sau arse, aşa cum făcuseră fasciştii, tovarăşii de pradă ai comuniştilor. Ţara fusese mpnzită de Sovromuri, societăţi ce prefigurau o ţară pe drumul anexării ei, de către sora mai mare, o ţară căreia i se ncepuse rescrierea istoriei după normativele staliniste.

    Dar pnă a ajunge acolo, merită să aruncăm o privire asupra celei mai prodigioase guvernări dintre cele două războaie mondiale, care a dat cele mai multe legi, cuprinznd ntreaga situaţie socială, economică şi administrativă n vederea mplinirii unei dreptăţi sociale.

    Merită, mai nainte de a documenta perioada, să subliniez unele păreri despre arhitectul politicii interne romneşti - Ion Mihalache - făcute de criticul politic Stere Diamandi, n Gndul vremii" din 15 iunie 1934:

    (Ion Mihalache) e omul care s-a ridicat la cea mai naltă ierarhie socială prin muncă si merit; e omul care s-a devotat trup fi suflet cauzei ţărăneşti. N-a cunoscut alte bucurii si alte dureri dect acelea ale partidului, ntemeiat din iniţiativa si cu truda sa. A dovedit n acţiunea ntreprinsă, perseverenţă, drzenie, devotament, pricepere, prudenţă, curaj si ndemnare. Este unul dintre rarii oameni politici care n-are ambiţia situaţiilor personale. N-acceptă şefia dect n momentele critice pentru partid cnd apare ca singurul om indicat să salveze situaţia.

    Nu se dă nsă napoi să-şi asume răspunderea n momentele cele mai critice pentru partid... Prin tactul şi spiritul lui de abnegaţie a reuşit să scoată partidul din multe şi grele ncurcături... A contribuit mai mult ca oricare altul la crearea celui de-al doilea partid de guvernămnt, lucru pe care nu l-au putut face cele mai proeminente personalităţi politice dela noi... a creat partidul de guvernămnt cel mai necesar şi cel mai viabil din Romnia... Mihalache este astăzi omul care alături de Iuliu Maniu, deţine destinele acestui partid."


    Partidul naţional ţărănesc a venit la putere n urma falimentului financiar al partidului liberal care nu putea obţine credite n străinătate pentru stabilizarea monetară, cu ajutorul unui mare mprumut extern.

    Naţional ţărăniştii au anunţat politica porţilor deschise" oferind posibilitatea pătrunderii nestingherite a capitalului străin n economia romnească.

    După mari manifestaţii n toată ţara mpotriva guvernului liberal condus de Vintilă Brătianu, Iuliu Maniu a declarat ca şi asumă ntreaga răspundere a guvernării naţional-ţărăniste.

    Liberalii au fost nevoiţi să demisioneze şi Maniu a primit mandatul formării guvernului depunnd jurămntul pe 10 noiembrie 1928 şi anunţnd data alegerilor pe 12 decembrie.

    Prima măsură a lui Maniu a fost ridicarea cenzurii şi a stării de asediu, pe 19 noiembrie. Partidul Naţional-Ţărănesc a obţinut un procent de 77,76% din voturi n Camera deputaţilor (348 de deputaţi), n timp ce liberalii nu au luat dect 6,55% din voturi (13 deputaţi).

    La mai puţin de un an de la marea victorie a naţional-ţărăniştilor, pe 24 octombrie 1929, a avut loc marele crah de la Bursa din New-York, care a declanşat criza mondială ce va avea repercursiuni timp de 4 ani de zile.

    Guvernul a făcut un mprumut extern, pe timp de 30 de ani şi proiectul de stabilizare monetară a fost votat n unanimitate att n Cameră, ct şi n Senat, reuşindu-se menţinerea stabilizării leului, convertibilitatea lui la bursa liberă de devize pe baza cererii şi a ofertei, refacerea finanţelor publice n vederea unui echilibru financiar, precum şi investiţii n domeniul lucrărilor publice pentru dezvoltarea economiei naţionale.

    Partidul Naţional-Ţărănesc şi-a desfăşurat activitatea n toate sectoarele vieţii contribuind cu legi de organizare şi dezvoltare. De la nceput a pornit cu dezvoltarea reţelei rutiere din Romnia pentru a asigura circulaţia rapidă a mărfurilor şi aprovizionarea n toate colţurile ţării. n 1929 s-a montat postul de radio Bucureşti. Prin legea organizării administrative a ţării s-a accentuat asupra autonomiei locale şi a descentralizării administrative, crendu-se 7 directorate (regiuni); iar prin legea organizării ministerelor, acestea au fost reduse la zece, avnd ca scop micşorarea sarcinilor economice din criza plină n care se găsea şi ţara.

    Organizarea nvăţămntului a urmărit mărirea şcolilor primare cu ncă 5 000 iar al nvăţătorilor cu 11 000; de asemenea, s-a accentuat asupra extinderii şcolilor industriale, de comerţ şi a celor cu caracter agricol pentru formarea de specialişti pentru sectorul agricol (care trebuia organizat) şi n sprijinul căruia a venit cu:

    - revizuirea mproprietăririlor; cu planul de reajustare a situaţiei datoriilor private, asanarea datoriilor agricole;
    - legea privind cooperaţia şi nfiinţarea Oficiului Naţional al cooperaţiei şi a Băncii centrale a cooperaţiei (prin care s-a ajutat lumea satelor n plină criză, nfiinţndu-se peste 5 200 bănci populare pnă la sfrşitul anului 1930);
    - s-au organizat: Banca agriculturii romneşti, Creditul financiar rural, Creditul Agricol, Creditul Agricol ipotecar...;
    - s-a reorganizat Casa Rurală şi Camera Agricolă pentru a ocroti interesele agricultorilor;
    - legea pentru Administrarea pescăriilor şi exploatarea raţională, avndu-se n vedere ameliorarea zonei inundabile cuprinznd planuri de desecări, amenajări funciare, irigaţii, dezvoltarea legumiculturii, a viticulturii, sericiculturii...;
    - pentru sate s-au prevăzut de asemenea: ameliorarea terenurilor degradate, nfiinţarea silozurilor, plantarea drumurilor publice, vnzarea pe credit a maşinilor industriale şi agricole...

    Un alt capitol pentru exploatarea bunurilor statului a constat n nfiinţarea regiilor autonome pentru: C.F.R.; P.T.T., Conducte petrol, Gaz metan...

    Lege pentru construcţia vagoanelor şi locomotivelor n ţară. Pentru mbunătăţirea balanţei comerciale s-a trecut la accentuarea exportului şi limitarea importului, nfiinţndu-se totodată Oficiul central de export şi Oficiul central al exportului de cereale.

    Pentru protecţia ţăranilor şi muncitorilor s-au promulgat:
    - Legea contra cametei, limitnd abuzurile n perceperea dobnzilor şi suspendarea execuţiilor silite.
    - Contracte colective de muncă, prevăzndu-se interzicerea denunţării contractelor n caz de grevă, ngrădind abuzurile patronilor şi impunndu-se concedii de odihnă plătite după vechimea n muncă.
    - Legea minelor şi nfiinţarea Casei minerilor n scopul ajutorării acţiunilor sociale n acest domeniu.
    - Casa Autonomă pentru ocrotirea şi ajutorarea personalului CFR.
    - Protecţia muncii indigene.
    - nfiinţarea de Oficii de ocrotire sanitară n fiecare judeţ, cu ramificaţii mai departe spre periferie, prevăznd pnă şi nfiinţarea de farmacii şi băi populare la sate...

    Trecndu-se la reorganizarea ministerelor s-au ntocmit legi pentru organizarea: Justiţiei, Jandarmeriei, poliţiei, armatei cu măsuri de restructurare a tuturor sectoarelor de viaţă.

    A militat pentru egalitatea tuturor cetăţenilor n faţa legii indiferent de naţionalitate, apărndu-i mpotriva abuzurilor statului, ocrotind drepturile omului n faţa legilor, a susţinut afirmarea şi extinderea drepturilor şi libertăţilor politice şi cetăţeneşti fundamentale. Acesta a fost obiectivul Partidului Naţional-Ţărănesc.

    Guvernarea naţional-ţărănească s-a desfăşurat n contextul crizei economice mondiale care a avut repercursiuni peste tot. Şi cu toate acestea a fost recunoscută ca cea mai avansată guvernare democratică din răsăritul Europei.

    Cicerone IONITOIU-Viaţa politică-Procesul Iuliu MANIU-Volumul -I- (A-017)
    Last edited by Cicerone Ionitoiu; 07-11-10 at 06:08 PM.
    Cicerone Ioniţoiu a protestat permanent mpotriva terorii comuniste, devenind un personaj indezirabil pentru autorităţi. n 1979, la intervenţia preşedintelui de atunci al Franţei, Valry Giscard dEstaing, a fost lăsat să plece din Romnia şi să se stabilească n Franţa. .......Bibliografie: AICI, album foto: AICI, repertoriu de lucrări publicate: AICI, discurs: Numai cine nu vrea, nu poate!, acces la mesageria electronică: AICI (cont gestionat de membrii fondatori). Lucrări regrupate n biblioteca electronica-arhiva de studiu: Procesul Comunismului

Similar Threads

  1. 21 decembrie 1989 cap. -XII-: Represiunea - pregătirile de război ale Armatei a IV-a Transilvania
    By Sare'n Ochi in forum Revolutia (Insurectia, Revolta, Rascoala) - Contrarevolutia
    Replies: 0
    Last Post: 07-07-13, 12:37 PM
  2. Tratat de patologie politică (război al civilizatiilor)
    By Florin Constantin in forum Geopolitică-Geostrategie-Zone de interes si influentă
    Replies: 1
    Last Post: 25-04-12, 10:18 AM
  3. Doctrina Partidului Romnia Mare Doctrina Naţională
    By Typhoon in forum Partidul Romnia Mare (PRM)
    Replies: 1
    Last Post: 10-04-11, 09:44 AM
  4. Partidul Romnia Mare (PRM - fost și Partidul Popular Romnia Mare - PPRM)
    By Typhoon in forum Partidul Romnia Mare (PRM)
    Replies: 1
    Last Post: 10-04-11, 07:39 AM
  5. Declanşarea celui de-al doilea război mondial
    By Cicerone Ionitoiu in forum Perioada 1940-1944 : războiul - frămantarile politice
    Replies: 3
    Last Post: 15-02-11, 09:15 PM

Tags for this Thread

Liens sociaux

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •