Results 1 to 1 of 1

Thread: Marele Sfat al Naţiunii Romne din Ungaria şi Transilvania

  1. #1
    Rang-N-04(Grup sp)
    Cicerone Ionitoiu's Avatar
    Join Date
    Mar 2010
    Location
    Paris-Franta
    Posts
    207
    Rep Power
    312

    Thumbs up Marele Sfat al Naţiunii Romne din Ungaria şi Transilvania

    n timp ce transilvănenii, n alegeri pe circumscripţii, şi desemnau pe cei 1228 delegaţi care să meargă la Alba lulia, condiţiile de anarhie ale imperiului se abătuseră şi peste romnii din Bucovina care au fost nevoiţi să ceară ajutorul guvernului romn de la Iaşi care a hotărt să şi trimită trupele sub comanda generalului Zadig, lansndu-se următoarea proclamaţie:

    „Răspunznd la chemarea Consiliului naţional bucovinean, armata romnă a păşit pe pămntul ţării marelui Voievod Ştefan... Trupele romne sosesc n mijlocul vostru aducndu-vă dragostea si sprijinul lor pentru libera nfăptuire a dorinţelor născute de dreptul legitim al popoarelor de a dispune de soarta lor..."

    Preşedintele Consiliului Naţional Romn din Bucovina, Iancu cavaler de Flondor, a convocat pentru 28 noiembrie 1918 Congresul general şi a hotărt unirea Bucovinei cu Romnia.

    „Astăzi, cnd una din puterile contractante, Austria, s-a prăbuşit sub greutatea păcatelor şi crimelor ei seculare, noi, urmaşii băştinaşilor acestei ţări, ajunşi stăpnii deplini pe hotărrile noastre, declarăm actul de cesiune de la 1773 nul şi neavenit, şi hotărm realipirea ţării noastre la Moldova, din trupul căreia fusese ruptă..."

    Fruntaşii Consiliului Naţional Romn n frunte cu Iuliu Maniu, Ştefan Cicio Pop, Vasile Goldiş, Alexandru Vaida Voievod, episcopul Iuliu Hossu, n dezbaterile ce aveau loc, n acele zile măreţe, au luat hotătrea ca armata romnă să nu fie chemată n acele momente de prăbuşire a imperiului asupritor pentru ca să se poată dovedi lumii ntregi voinţa neviciată de UNIRE CU ŢARA, izvorră din principiul liberei autodeterminări, pe baza dreptăţii istorice şi etnice.

    Aceasta prefigura pasajul din scrisoarea preşedintelui Franţei Alexandre Millerand (1920-1924) trimisă „Comisiunilor de Delimitare a frontierelor" prin care preciza: „...O stare de lucruri chiar milenară nu merită să dăinuiască cnd ea este recunoscută contrară justiţiei..."


    Iar Iuliu Maniu cu judecata lui logică va completa după aceea: „... Noi nu suntem vinovaţi, precum nu e vinovat nici nsuşi poporul maghiar, de altfel foarte vrednic şi foarte patriot, dacă naintaşii lor, ca popor de stepă, s-au aşezat pe şesurile Dunării şi ale Tisei, şi că n timp de o mie de ani nu au putut să nstăpnească, nici social, nici etnograficeşte, văile şi munţii din apropierea acelor şesuri..." Pentru „nfiinţarea statului liber şi independent", ţăranii romni au nceput să sosească la Alba lulia ncă din ziua de 27 noiembrie iar n ziua de 1 decembrie o masă imensă ncolonată şi-a făcut apariţia, pe sub poarta lui Mihai Viteazu, n Cetate, pe platoul execuţiei, n imediata apropiere a locului de supliciu unde au fost traşi pe roată Horia şi Crişan.

    ntre 100 000 şi 130 000 de „cămăşi albe" au ascultat cu smerenie slujba religioasă de la ora 7 dimineaţa oficiată de ierarhii celor două biserici. La ora 10 dimineaţa pe ntreg teritoriul locuit de etnia romnească au nceput să bată clopotele pentru a vesti măreaţa hotărre ce se va lua n acea zi de către reprezentanţii ei.

    Şi, n sunetul clopotelor catedralei de la Alba Iulia, a apărut Ştefan Cicio Pop, preşedintele Consiliului Naţional Romn, care a declarat: „Noi care am fost puşi de lumea noastră n fruntea afacerilor, am aflat momentul psihologic sosit pentru a anunţa duşmanilor noştri de secole cum că noi preluăm imperiul (administraţia) peste toate ţinuturile locuite de romnii din Transilvania şi Banat... Venim naintea voastră ţinnd cont de mandatul vostru şi declarăm că poporul romn este matur, şi cunoaşte chemarea sublimă n lumea civilizată... Consiliul Naţional Romn şi depune mandatul n minile naţiunii romne. Acum voi reprezentanţi ai poporului sunteţi chemaţi să spuneţi cuvntul".

    După ce a numit ca notari pe Laurenţiu Oanea şi Sever Miclea, iar ca raportor al Comisiei pe dr. Ion Suciu, au fost validate mandatele delegaţiilor, s-a propus componenţa Marii Adunări Naţionale: preşedinţi: George Pop de Băseşti şi episcopii loan I. Papp şi Demetriu Radu; vicepreşedinţi: Teodor Mihaly, Ştefan C: Pop şi Ion Fluieraş; secretari: Alexandru Fodor, Sever Nicolae, Caius Brediceanu, Silviu Dragomir, Victor Deleu, losif Ciser, Ionel Pop şi George Crişan. George Pop de Băseşti, tribunul memorandist, ca preşedinte al Marii Adunări Naţionale a subliniat printre altele:
    „... la locul acesta sfinţit de sngele marilor noştri martiri v-aţi adunat si D-voastră, ca să sfărmaţi cătuşele robiei noastre seculare şi să decidem ca un popor liber asupra sorţii noastre..."

    Pamfil Şeicaru, n descrierea zilei Marii Uniri, zugrăvind portretul „omului zilei" ne prezintă astfel derularea evenimentului: „Precedat de Ştefan Cicio Pop şi Theodor Mihaly, şi-a făcut apariţia Iuliu Maniu. După un moment de tăcere, reprezentanţii celor două Biserici - ortodoxă şi unită - s-au ridicat n picioare dnd semnalul aplauzelor şi aclamaţiilor.

    Era o spontană şi unanimă recunoaştere a operei realizată de Iuliu Maniu, ca şef suprem al revoluţiei naţionale. Ştiuse să utilizeze lucid şi cu tact desăvrşit momentele favorabile aspiraţiilor poporului romn, evitnd să provoace reacţia desperării ungurilor...

    Cu aerul unei simulate dezolări, după ce a respins şi propunerea de independenţă a Transilvaniei ntr-o confederaţie danubiană, Iuliu Maniu profund mhnit că venea prea trziu deoarece Partidul Naţional Romn şi exprimase voinţa asupra separării complete de Ungaria şi unirea cu Romnia şi nu mai putea reveni asupra acelei solemne deciziuni fără să-şi piardă legitimitatea reprezentării naţiunii romne, care n unanimitate vroia Unirea... Oscar Jaszi nu a mai găsit nici un argument pe care să-l opună impecabilei logici a celui ce reprezenta, n acele momente, poporul romn şi voinţa lui naţională. Tactica lui Iuliu Maniu s-a verificat justă n desfăşurarea evenimentelor."

    Iată cteva fragmente din discursul lui Iuliu Maniu:
    „Dacă privim ndărăt la suferinţele ndurate de neamul romnesc, dacă ne amintim de sngele vărsat, nu ştim cum să mulţumim lui Dumnezeu că ne este dat nouă, din generaţia de acum, să trăim aceste timpuri de nălţare. In aceste momente solemne ne vom purta vrednici de timpurile pe care le trăim. Vrednicia naţională se judecă după nţelepciunea cu care se aduc hotărri chemate să croiască soarta noastră...

    Istoria ne-a nvăţat că nu trebuie să aşteptăm nimic de la mpăraţii străini şi de la fiii altor neamuri, ci de la propriile noastre puteri. Adevărul ce ne călăuzeşte acum e că singura noastră forţă care ne poate ţinea n viitor, e aceea provenită din unirea tuturor romnilor, ndeosebi noi, romnii din Ardeal şi Ungaria suntem n drept să cerem această unire fiindcă aci la noi este leagănul romnismului... Cine poate să conteste fiinţei noastre naţionale dreptul de a-si croi singură soarta, de a se conduce ea nsăşi şi de a-şi constitui un singur trup cnd sufletul i este unul singur şi ntreg?

    nsuşirile specifice cu care contribuie neamurile la nmulţirea civilizaţiei, nu se pot afirma şi dezvolta sub o stăpnire străină şi divizată. Este nevoie de o crmuire conştientă, unitară şi specifică. Datoria noastră este să fondăm statul naţional dacă nu vrem să fim acoperiţi de dispreţul lumii civilizate... Pentru ca intrigile duşmanilor noştri să amuţească, n proiectul de rezoluţie am precizat principiile de cari ne vom călăuzi.

    Noi considerăm realizarea unităţii naţionale ca un triumf al libertăţii omeneşti, vrem să ntronăm pe aceste plaiuri libertatea tuturor neamurilor şi cetăţenilor. Nu vrem ca din oprimaţi şi asupriţi să devenim oprimatori şi asupritori. Nu răpim individualitatea etnică a neamurilor conlocuitoare, ci fiecare om este liber să-şi aleagă limba şi credinţa n care vrea să trăiască att n viaţa sa particulară ct şi n legătură cu viaţa de stat. Nu vrem să sugerăm puterea nimănui, aşa cum a fost şi n vrednicia noastră şi nu vrem să istovim forţele altora.

    Sarcinile ce ne revin la vremi att de grele nu le vom putea presta fără ca cetăţenii să aibe putinţa desfăşurării maxime a forţelor lor, deoarece libertăţile interne ale cetăţenilor trebuie să crească n raport direct cu sforţările externe ale statului. Nu se poate spera ca cetăţenii fără drepturi şi ţinuţi n ntuneric sufletesc şi n mizerie socială, să devie stlpi siguri ai unui stat modern, deplina libertate şi egala mpărtăşire n puterea de stat a cetăţenilor este singura bază solidă a dezvoltării unui stat.

    Toţi cei de faţă suntem de obrşie ţărănească. Tot ce avem naintea noastră, n haine negre şi cu frunţi luminate, a ieşit din popor. O preocupare constantă a politicii noastre a fost făurirea unei sorţi mai bune a ţăranului romn, care este pătura socială cea mai puternică a neamului.

    Reforma agrară este menită să potenţeze producţia şi să niveleze păturile sociale. Una din silinţele noastre ne ndeamnă să promovăm industria indispensabilă pentru un stat modern. Cerem ca pe viitor să se evite conflictele cu arma şi să se instituie un juriu internaţional care să limpezească chestiunile n litigiu. n locul suveranităţii rigide aplicate, trebuie să se nfăptuiască o frăţietate universală.

    Trimitem frăţească nchinare bucovinenilor liberi si uniţi cu Romnia si salutări popoarelor cari au dărmat imperiul Habsburgic. Deodată cu propunerea proiectului de rezoluţie aducem omagiile noastre diplomaţiei iscusite a Antantei şi mulţumirile noastre armatelor ei victorioase."


    Un fapt deosebit de important n acest discurs al lui Iuliu Maniu a fost propunerea ca să se „instituie un juriu internaţional care să lămurească chestiunile n litigiu... să se nfăptuiască o frăţietate internaţională", sugestie ce a prins consistenţă n „Liga Naţiunilor" şi apoi n „Organizaţia Naţiunilor Unite", foruri fără de care nu este posibilă garantarea păcii n omenire. Această clarviziune generală a pus-o n aplicare n pactele regionale pe care le-a iniţiat, după cum vom vedea. Printre vorbitorii de la Alba Iulia, de la tribuna Adunării, a declarat următoarele şi social democratul Iosif Jumanca:

    „... Noi zicem că acolo unde ţi-e patria, acolo să-ţi creezi fericirea vieţii tale. Şi noi n-avem teamă că poporul muncitor romn care a rupt acum cătuşele unei robii seculare, nu va avea destulă putere ca şi n Romnia Mare să-şi asigure drepturile la o viaţă liberă. Cnd aderăm la unire, nu o facem numai pentru că n interiorul nostru există simţul acesta, ci şi din convingerea fermă şi conştiinţa clară că prin postulatele luate n rezoluţia prezentată sunt asigurate toate celelalte garanţii pentru democratizarea Romniei..."

    Vasile Goldiş, referentul Consiliului Naţional, ntr-o magistrală alocuţiune a subliniat importanţa neamului romnesc „zămislit din necesitatea imperiului roman de a-şi aşeza o sentinelă puternică n Carpaţii sud-estici şi coborşurile lor mpotriva seminţiilor barbare... după 18 veacuri hotarele etnice ale acestui popor, cu preciziune aproape milimetrică, sunt tot aceleaşi frontiere, cari sunt resemnate pe harta istorică drept hotare ale Daciei lui Traian nsă răscolirile spre fericire ale neamului nostru s-au lovit veacuri de-a rndul de nesaţiul hrăpitorilor duşmani. Romnii, adevăratul şi ultimul proprietar al pămntului ce fusese odată Dacia romană au fost consideraţi străini şi sclavi pe pămntul lor strămoşesc.

    Suflul de libertate din Franţa a pătruns şi n munţii noştri, nsă cnd am ncercat să creem ntocmirile lumii noi, oprimatorii noştri s-au nfrăţit cu mpăratul pe care-l detronaseră şi pentru care vărsasem sngele nostru la 1848, au unit cu forţa Ardealul nostru cu ţara Ungurească şi printr-un constituţionalism fals şi mincinos ne-au luat libertatea culturei, ne-au desfiinţat politiceşte, bisericile noastre le-au aservit tendinţei lor de opresiune şi ne-au făcut imposibil progresul economic.

    Politica de extirpare si prigoană a statului ungar a culminat n timpul războiului mondial, cnd sutele de mii de romni luptau sub steag vitreg, nsă fraţii şi părinţii ostaşilor erau trţi n lagăre de internare şi temniţe, presa ne-a fost sugrumată, şcoala nchisă, adunările bisericeşti puse sub control şi se urzeau planuri diabolice de distrugere politică... şi ne pregăteau mormntul...

    Crezul Apusului luminat a fost eliberarea naţiunilor pentru interesul lumii... liberarea naţiunii romne nseamnă unirea tuturor romnilor ntr-un singur stat care este cea mai firească pretenţiune a civilizaţiei. Unirea tuturor romnilor ntr-un singur stat, numai atunci va fi statornică şi garantată prin istoria mai departe a lumii, dacă va răspunde tuturor ndatoririlor impuse prin noua concepţie a civilizaţiunei ne va inspira datoria să nu pedepsim progenitura pentru păcatele părinţilor şi ca urmare va trebui să asigurăm tuturor neamurilor şi tuturor indivizilor conlocuitori pe pămntul romnesc aceleaşi drepturi şi aceleaşi datorii".


    După această cuvntare a lui Vasile Goldiş, el a citit şi „Rezoluţia Marii Adunări Naţionale" referitoare la unirea tuturor romnilor din Transilvania, Banat şi ţara ungurească, prezenţi prin reprezentanţii ei la Alba lulia.

    Rezoluţia a fost votată n unanimitate, şi, la scurt timp, vor adera la ea toate naţionalităţile conlocuitoare. „Fraţilor,Ceasul mplinirii vremii este acesta, cnd Dumnezeu Atotputernicul rosteşte prin poporul său credincios, dreptatea Sa, nsetată de veacuri... Astăzi prin hotărrea noastră se nfăptuieşte Romnia Mare, una şi nedespărţită, rostind fericiţi, toţi romnii de pe aceste plaiuri: Ne unim pe veci cu ţara-Mamă, Romnia! Vă amintiţi cnd prin sutele de spitale, n zilele de ntuneric vă vesteam - va nvinge dreptatea!

    Vă arătăm că vine ceasul cnd toţi factorii nedreptăţii vor plnge lacrimi de snge, n ziua bucuriei noastre. A biruit dreptatea.

    Acesta-i ceasul dreptăţii lui Dumnezeu şi al răsplătirii Lui. Acesta-i ceasul bucuriei noastre, bucuria unui neam ntreg, pentru suferinţele veacurilor, purtate de un neam, cu credinţa n Dumnezeu şi cu nădejdea n dreptatea Lui. Suferinţele veacurilor se mbracă n lumina cu binecuvntare. (n acel moment urca soarele de sub norii ce acopereau pnă atunci ntreg orizontul, mulţimea erupnd ntr-un entuziasm nflăcărat, ntrerupnd cteva momente cuvntarea.) Cuvintele Domnului se plinesc şi aici, ntru mplinire dumnezeieşti - mulţi au dorit să vadă ce vedeţi voi si să audă ce auziţi voi si n-au auzit. Ochii voştri sunt fericiţi că văd si urechile voastre fericite că aud.

    Văd ziua ntregirii neamului şi adu bunăvestirea dreptăţii Lui. Fericit am vestit hotărrea judecăţii lui Dumnezeu prin reprezentanţii a toată suflarea romnească; fericiţi voi care aţi pecetluit pe veci Unirea cu ţara-Mumă. O viaţă ntreagă veţi mărturisi cu mndrie: şi eu am fost la Alba lulia. Fiii fiilor noştri au fost la Alba lulia. Voi sunteţi marea armată a sufletelor alese, a neamului nostru. De acum o Romnie Mare, ntemeiată pe dreptatea lui Dumnezeu şi pe credinţa poporului Său. Cntarea noastră de biruinţă să fie cntarea neamului pe calea lungă şi grea a veacurilor:

    DREPTATEA TA, DOAMNE, E DREPTATE N VEAC ŞI CUVNTUL TĂU ADEVĂRUL

    Dreptate si adevăr la temelia Romniei ntregite.
    Mărire ntru cele de sus lui Dumnezeu!
    Pe pămnt pace! Ziua nvierii să ne luminăm popoare!"


    Alexandru Vaida Voievod a propus o listă cu 130 membri ai Marelui Sfat al ţării care a fost ntregită cu 20 de socialişti, cu arhiereii, prepoziţii capitulări, vicarii, arhimandriţii şi protosinghelii celor două biserici din Transilvania, şi care avnd atribuţia să dezbată problemele politice şi să legifereze pnă la ntrunirea Constituantei tuturor romnilor.

    Pe biroul Marii Adunări, Gheorghe Pop de Băseşti şi-a depus mandatul, primit n 1910 de la Partidul Naţional, declarnd că şi-a ndeplinit misiunea ncredinţată. Bătrnul Gheorghe Pop de Băseşti a fost prima victimă dintre Ctitorii Romniei, asasinat de o bandă de secui, la o lună după nfăptuirea Marii Uniri.

    După cum vom vedea au mai urmat şi alte exterminări ale Ctitorilor Romniei, dar acestea s-au petrecut după mplinirea a 3 decenii de la Unire, acestea fiind făcute de cei ce s-au pus n slujba cotropitorului comunist venit de la răsărit.

    Pe data de 2 decembrie 1918 Sfatul Naţional a ales Consiliul Dirigent format din 15 persoane:
    Iuliu Maniu, preşedinte şi cu afacerile interne; Alexandru Vaida Voievod, cu probleme externe şi cu presa şi propaganda; Victor Bontescu, delegat cu Agricultura şi Comerţul; Romulus Boilă, cu departamentul Comunicaţiilor; Aurel Vlad, la Finanţe; Ştefan C. Pop, la Război Aurel Lazăr, la Justiţie; Emil Haţeganu, codificator la secţia juridică, mpreună cu Ion Suciu şi Ion Fluieraş; ca miniştri fără portofolii au fost numiţi: Octavian Goga, Vasile Lucaci, Vasile Goldiş, Valeriu Branişte; iar secretar George Crişan.

    Sediul Consiliului Dirigent a fost fixat la Sibiu. Sfatul ţării a ales delegaţia care să nmneze Regelui Ferdinand Actul Unirii votat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia.

    Cicerone IONITOIU-Viaţa politică-Procesul Iuliu MANIU-Volumul -I- (A-012)
    Last edited by Cicerone Ionitoiu; 07-11-10 at 11:49 AM.
    Cicerone Ioniţoiu a protestat permanent mpotriva terorii comuniste, devenind un personaj indezirabil pentru autorităţi. n 1979, la intervenţia preşedintelui de atunci al Franţei, Valry Giscard dEstaing, a fost lăsat să plece din Romnia şi să se stabilească n Franţa. .......Bibliografie: AICI, album foto: AICI, repertoriu de lucrări publicate: AICI, discurs: Numai cine nu vrea, nu poate!, acces la mesageria electronică: AICI (cont gestionat de membrii fondatori). Lucrări regrupate n biblioteca electronica-arhiva de studiu: Procesul Comunismului

Similar Threads

  1. La sfat cu romanii-Strategia de reconstructie Morala si Economica
    By Adrian Pop in forum 10) Sfatul Bătrnilor
    Replies: 4
    Last Post: 18-08-13, 10:58 PM
  2. Deriva naţiunii-Cte speranţe aveam cu 22 de ani n urmă şi unde am ajuns!
    By Florin Constantin in forum Situaţia Romniei: criza identitară, politică, socială, sistemică
    Replies: 0
    Last Post: 25-04-12, 09:03 AM
  3. Dictatul de la Viena redictat de Ungaria, via U.D.M.R.
    By Delta_F in forum Situaţia Romniei: criza identitară, politică, socială, sistemică
    Replies: 1
    Last Post: 04-12-11, 12:02 PM
  4. Partidul Naţional Romn din Transilvania preia conducerea destinelor romneşti
    By Cicerone Ionitoiu in forum Primul război mondial 1914-1918
    Replies: 1
    Last Post: 07-11-10, 07:50 AM
  5. Rentregirea patriei prin sporirea puterii economice a naţiunii
    By Indianapolis in forum File din istoria unei lupte neterminate - Desconspirarea ''REFORMEI''
    Replies: 0
    Last Post: 14-05-10, 09:45 PM

Tags for this Thread

Liens sociaux

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •