Results 1 to 1 of 1

Thread: Ori vă mutaţi hotarul mai departe, Ori veţi muri cu trupul frnt n două!

  1. #1
    Rang-N-04(Grup sp)
    Cicerone Ionitoiu's Avatar
    Join Date
    Mar 2010
    Location
    Paris-Franta
    Posts
    207
    Rep Power
    312

    Lightbulb Ori vă mutaţi hotarul mai departe, Ori veţi muri cu trupul frnt n două!

    Ori vă mutaţi hotarul mai departe, Ori veţi muri cu trupul frnt n două!

    La „strigătul latinităţii din tranşee" lansat ca o poruncă de Octavian Goga răspunsese I. C. Brătianu: „Azi toată latinitatea este n tabăra contra Germaniei", iar Mişu Ferichide n Consiliul de Coroană a concis ca să fie auzit şi peste veacuri:

    „Dacă stăm locului vom ajunge vasalii străinilor, iar generaţiile viitoare ne vor reproşa că nu ne-am făcut datoria".

    Aşa a pornit Romnia hotărtă peste Carpaţi, n Ajunul Sfintei Mării 1916, cnd Mavrocordat, ministrul Regatului de la Bucureşti a remis la ora 20,45 următoarea declaraţie de război:

    „Toate nedreptăţile ce au suportat fraţii noştri au ntreţinut ntre ţara noastră şi monarhie o stare de continuă animozitate, pe care guvernele regatului nu ajungeau s-o calmeze dect cu preţul unor mari dificultăţi si al multor sacrificii... ei au fost trataţi ca o rasă inferioară...

    Deoarece acest război pune in discuţie cele mai grave probleme, atingnd nsăşi dezvoltarea naţională, ca şi existenţa statelor, Romnia avnd dorinţa de a contribui la ncheierea mai grabnică a conflictului şi sub imperiul necesităţii de a salvgarda interesele sale de rasă, se vede forţată de a intra alături de acele state care i pot asigura realizarea unităţii naţionale".


    Astfel prevederea lui Iuliu Maniu că „fratele mai mare şi va asuma răspunderea morală a familiei romne", se mplinise. De acum, din ziua de Sfnta Măria 1916 vor ncepe să curgă şiroaie de lacrimi şi snge, dar nu n zadar.

    Sacrificiile aliaţilor erau comune pe cele două fronturi, din apus şi răsărit. Cea mai mare bătălie angajată pe 21 februarie 1916 la Verdun a putut fi cştigată de Alianţi numai n luna decembrie după ce nemţii retrăseseră 18 divizii şi le aduseseră mpotriva romnilor pe care i-au prins-o ca ntr-un cleşte cu ajutorul bulgarilor.

    Sacrificiile romneşti au fost mari n timp ce ziarul „La Libre Parole" se ntreba, „Dar Sarrail ce face?" n situaţia devenită dramatică acum pentru Romnia, preşedintele Franţei, Clemenceau şi punea şi el o altă ntrebare: „Am visat ori am citit că ruşii au dat un corp expediţionar? Unde trebuiesc sute de mii, corp expediţionar?" n schimb ruşii ne-au luat ca „amintire" tezaurul, iar Germanii ne-au dus mii de prizonieri n Alsacia unde au murit de boli şi mai ales de foame, fiind ngropaţi ntr-o salbă de cimitire ce se ţin lanţ de la Soultzmat pnă la Maubeuge (pe frontiera cu Belgia) şi pe cealaltă parte a Rinului, de la Breisach pnă la Krefed.

    Anul 1917 a nsemnat apariţia unei noi forţe care a schimbat atmosfera pe fronturi iar răspunsul Aliaţilor la cererea de pace separată a germanilor a fost precis: eliberarea italienilor, slavilor, romnilor şi cehoslovacilor.

    Eliberarea noastră consta n puterea rezistenţei şi n victoria aliaţilor care ncepuse să se ntrezărească cu toată defecţiunea rusească unde ncepuse revoluţia bolşevică, ce a făcut mari greutăţi Romniei nevoite să facă faţă şi duşmanului şi fostului aliat.

    Primăvara anului 1917 se arătase plină de speranţe, dar şi de durere. Prevestea un an hotărtor. Colţul ierbii primăvăratice l-a adus pe Regele Ferdinand n mijlocul ostaşilor şi de sub nucul de la Răcăciuni li s-a adresat n ajunul Bunei Vestiri, miercuri, 22 martie 1917:

    „Vouă fiilor de ţărani care aţi apărat cu braţul vostru pămntul unde v-aţi născut, unde aţi crescut, vă spun Eu, Regele vostru, că pe lngă răsplata cea mare a izbndei, care va asigura fiecăruia recunoştinţa neamului nostru ntreg, aţi cştigat totdeauna dreptul de a stăpni ntr-o măsură mai largă pămntul pe care v-aţi luptat Eu, Regele vostru voi fi ntiul a da pildă.

    Vi se va da şi o largă participare la treburile statului. Arătaţi-vă scumpii mei ostaşi, demni de ncrederea ce ţara şi Regele vostru pun n voi şi mpliniţi-vă ca pnă acuma datoria voastră cu sfinţenie."


    I. G. Duca, n „Amintirile politice" subliniază pacostea tifosului exantematic ce se abătuse peste ţară n acea primăvară:

    „Am trăit trei luni groaznice şi nenumăraţi au fost militarii şi civilii a căror oseminte zac n Moldova de pe urma acestui flagel periculos, singurul dar pozitiv cu care n acele vremuri ndeajuns de grele, aliata noastră Rusia ne-a gratificat."

    Şi pentru că pe 2 aprilie raportul de forţe se schimbase prin intrarea Statelor Unite ale Americii alături de Tripla nţelegere, Regele Ferdinand I s-a adresat preşedintelui Wilson pe 17 aprilie: „Naţiunea romnă, care aşteaptă de la acest război eliberarea fraţilor oprimaţi de Austro-Ungaria, trimite naţiunii americane apărătoare a acestei nobile cauze, un emoţionant salut, plin de gratitudine."

    Preşedintele Wilson mişcat de drama neamului romnesc a trimis următorul răspuns:

    „Suferinţele şi persecuţiile la care este supus poporul romn provoacă indignarea şi compasiunea lumii civilizate."

    In acele momente cnd omenirea era tulburată, cnd intrigile, pasiunile şi ameninţările creaseră o atmosferă apăsătoare, cnd Regelui Ferdinand I se retrăseseră toate titlurile de familie de către germani, acuzat fiind de trădare faţă de ei, El, Regele Romniei şi-a păstrat onoarea rămnnd credincios jurămntului şi poporului romn, ca slujitor al celor „mai buni copii ai firii, urziţi din lacrimi şi sudoare... sfinţind cu roua suferinţei ţărna plaiurilor noastre".
    CICERONE IONITOIU-Viaţa politică-PROCESUL IULIU MANIU-Volumul I (A-009)
    Last edited by Cicerone Ionitoiu; 03-11-10 at 03:13 PM.
    Cicerone Ioniţoiu a protestat permanent mpotriva terorii comuniste, devenind un personaj indezirabil pentru autorităţi. n 1979, la intervenţia preşedintelui de atunci al Franţei, Valry Giscard dEstaing, a fost lăsat să plece din Romnia şi să se stabilească n Franţa. .......Bibliografie: AICI, album foto: AICI, repertoriu de lucrări publicate: AICI, discurs: Numai cine nu vrea, nu poate!, acces la mesageria electronică: AICI (cont gestionat de membrii fondatori). Lucrări regrupate n biblioteca electronica-arhiva de studiu: Procesul Comunismului

Tags for this Thread

Liens sociaux

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •