Results 1 to 7 of 7

Thread: Femeile intră n acţiune - Reprimarea răscoalelor ţărăneşti

  1. #1
    Rang-N-04(Grup sp)
    Cicerone Ionitoiu's Avatar
    Join Date
    Mar 2010
    Location
    Paris-Franta
    Posts
    207
    Rep Power
    312

    Exclamation Femeile intră n acţiune - Reprimarea răscoalelor ţărăneşti

    n seara de 19 Martie 1959, un grup de 10-12 femei din com.Răduleşti, raion Urziceni, s-au dus la Sfatul popular cernd restituirea cererilor de intrare n colectiv, iar Gheorghe Dragomir-fratele primarului-a rupt cererea. A doua zi, peste 150 de femei s-au dus la colectiv şi şi-au ridicat utilajele agricole ducndu-le acasă.

    Aici n comună abuzurile merseseră pnă la bătaie, cum a fost cazul ţăranului Samson Marin, care refuzase să semneze-lovit de instructorul sfatului, un anume Sbrcea Ilie. Circa 300 de femei din com. Jilavele-Urziceni au oprit căruţele trimise la munca cmpului şi s'au dus pe cmp, de unde au alungat ţăranii care lucrau la construcţii.

    La Dridu-Snagov, comună aşezată la confluenţa Prahovei cu Ialomiţa, ţăranii ce refuzau nscrierea erau chemaţi la miliţie şi bătuţi-sub pretextul ca să predea armele ascunse, iar lui Ibraşcu Ion i-au introdus n buzunar o hrtie pe care scria moarte comuniştilor".

    JUDEŢUL DOLJ MAI FURIOS PE ZI CE TRECE

    La Siliştea Crucii-comună nstărită, dar sărăcită de comunişti-nemulţumirile de la Băileşti le-au preluat ei, şi-la acest sfrşit de Martie-ţăranii, după ce şi-au manifestat nemulţumirea n faţa Sfatului popular pentru că au fost minţiţi şi li s a furat munca prin colhoz, au intrat cu forţa peste primar, provocnd distrugeri n căutarea cererilor de nscriere forţată. Chemată miliţia şi securitatea, s'a trecut la arestări. Jilavu Gheorghe, socotit capul răsvrătirii, după chinurile de la Craiova n procesul nscenat, i s-au dat 12 ani. Au mai fost condamnaţi şi Pădureanu Gh. Ion la 5 ani, Crăciun Gheorghe la 7 ani şi Galiceanu. n timpul ncăierării activistul Colan Ştefan a scăpat, numai el ştie cum, pentru tot răul făcut consătenilor lui.

    CIOROIAŞUL N FLĂCĂRI

    Scnteia" de la Silişte a sărit la vreo 5 km, unde flăcările au mistuit arhiva. Ţăranii-care erau nemulţumiţi pe zi ce trecea-au intrat peste preşedintele colectivului să-1 ntrebe de munca furată. Era pe 6 Aprilie 1959. Au spart uşa şi au intrat n birouri la primărie. Două zile a durat răscoala. A intervenit securitatea şi a trecut la arestări. Au fost duşi la Craiova, şi (la) unii-după o bătaie soră cu moartea-li s-a dat drumul, să nfricoşeze pe cei de acasă. Pe alţii i-a trimis şi judecat printr-o nscenare: Ghiţoaia I. Nicolae la 10 ani, Popa I. Ion la 9 ani, Simion I. Ion la 8 ani, Ioana P. Gheorghe şi alţii.

    Brca, comună mare din raionul Segarcea, a cunoscut pe 27 Martie 1959 o răsvrătire a ţăranilor, care cereau acelaşi lucru ca peste tot: desfiinţarea colectivului. Se adunaseră la G.A.C. Anunţată, securitatea a venit a doua zi şi a arestat pe Croitoru Gheorghe şi Voica Victor, fost liberal. Acestuia din urmă i s'a nscenat un proces prin care i s'au dat 4 ani.

    URZICUŢA, vecină cu Brca, n'a scăpat nici ea de focul răzmeriţei, iar pedepsele date nevinovaţilor au fost la mulţi nre 15-20 ani, şi au ajuns n Bălţile Dunării.

    Sadova, comună din raionul Gura Jiului, a fost cuprinsă şi ea de dogoarea focului din raioanele vecine Segarcea si Băileşti. Aici, n Mai 1959, cnd se mpărţeau atelajele, s'au produs discuţii aprinse ca să se oprească, fiindcă după Conferinţa de la Geneva se va termina cu colectivele. n faţa pericolului pentru autorităţile comuniste s-a făcut apel la securitate, să-i salveze. Aceştia, deşi nu-şi mai vedeau capul de atta lucru, s'au repezit şi au arestat cţiva ţărani. L-au condamnat printr'o nscenare pe Olaru I. Marin ca instigator, şi i-au dat 4 ani pentru că fusese si legionar, dar focul a mocnit pnă pe 20 Iunie, cnd vom vedea că va lua amploare la Dăbuleni;

    Tot n acest sector de la gura Jiului, pe Jieţ, n comuna Ostrovei, ţăranii-nemaiputnd suporta nelegiuirile colectivului, care-i jefuia-s'au adunat să hotărască desfiinţarea lui. Securitatea, cu antenele" ei a aflat, şi a dat o fugă şi a arestat cţiva, pe care i-a şi dus la Craiova. Printre ei, Biţă I. Ion de 22 ani, care, cu fratele lui, Bită I.Marin, au făcut un Memoriu Ministerului Agriculturii cernd recoltarea individuală a terenurilor nsămnţate cu gru ce aparţineau GAC-ului, dar luate de la săteni.

    Primul a fost condamnat la 16 ani printr'un proces nscenat. Au mai fost arestaţi fraţii Mazilu Ion (n.1933) şi Stan (n.l925). N-a lipsit nici Cioboată Stan (n.l934).
    Această retragere din colectiv era singura vindecare a bolii de care suferea ntreaga Ţară. Pe 1 Iunie 1959 ea s'a manifestat cu vigoare şi n com. Satu Nou din jud.Galaţi, unde ţăranii au cerut retragerea din colectiv.A venit n schimb securitatea.

    NICI DUNĂREA N-A MAI PUTUT STINGE FOCUL DE LA CIUPERCENI

    Aşezată pe malul Dunării, ntre Calafat si Poiana Mare, comuna Ciupercenii Noi a fost timp de 3 zile teatrul unor evenimente nemaintlnite n regiune, dar prevestite de attea alte mişcări, ce anunţaseră confruntările mpotriva colectivizării. Accentundu-se presiunile, au nceput să circule manifeste ndemnnd oamenii la rezistenţă şi la retragere a celor ce făcuseră prostia să se nscrie. Un tnăr de 26 ani, pe nume Răchieru Gheorghe, fusese printre cei ce redactaseră asemenea ndemnuri. O dată cu nceputul lui Iunie şi intrarea grului n prg, şi-au făcut apariţia şi politrucii lămuritori" de la oraş, mai mulţi ca de obicei. Pericolul se simţea, că se pregăteau ca să ia şi ultimul bob de la gura ţăranului.

    Pe 3 Iunie 1959, ţăranii hotărţi să desfiinţeze gospodăria colectivă s-au ndreptat spre Sfat-să-şi ceară pămnturile napoi şi să-şi ducă atelajele acasă. n fruntea ţăranilor se aflau Sandu Ştefan-zis Tunăreanu, Bzoi Ilie, Vlcu Oprea şi foarte mulţi alţii, care s-au ndreptat la magazia de cereale să mai iace ar mai fi rămas din munca lor.

    A doua zi, cu mic cu mare s'au ndreptat spre sfat, să-şi ia cererile smulse prin minciună şi forţă, să-şi ceară pămnturile şi atelajele napoi. Se auzeau numai două cuvinte: Jos comuniştii", ieşite din piepturile a sute de oropsiţi. Activiştii şi miliţia au ncercat să oprească şuvoiul. Dar maşinile activiştilor şi miliţienilor au nceput să fie răsturnate, iar ei fugeau pe cmp ca iepurii, căutnd să se ascundă de furia poporului.

    Ajunşi la Sfat, au spart geamurile, au răsturnat birourile n căutarea cererilor, şi s'au ndreptat spre sediul gospodăriei strignd jos colectivul !". n urma lor ardea arhiva de la primărie. n faţă, uniţi cu toţii şi narmaţi cu furci, topoare, ciomege, coase-fiecare cu ce apucase-au distrus tot ce-au ntlnit ca apartenenţă comunistă .Sediul gospodăriei a fost călcat cu furie şi hrţoagele au nceput să alimenteze flăcările. Le-a ieşit n cale brigadierul Pitic Ernest, care n'a rămas sdravăn după ntlnire-nici el si nici paznicii. Ţăranii aveau de lucru. Au trecut la distrugerea grajdurilor şi mpărţirea atelajelor-căruţe şi vite.Fiecare pe ale lui, nu cum făcuse statul, lundu-le şi din casă şi de pe bătătură.

    Comuniştii din sat şi familiile lor şi ale activiştilor şi administraţiei fugeau pe unde puteau de furia poporului jefuit.Trei zile a durat această republică de la Ciupercenii Vechi.

    Pe 7 Iunie 1959 a intervenit armata, făcnd loc securităţii si miliţiei, care au deslănţuit teroarea, mergnd din casă n casă, ndrumaţi de secăturile satului. Securitatea muncea din greu. După dezastrul ce-l făceau prin casele călcate, au ridicat zeci de ţărani pe care i-au dus la ei acasă, la securitatea din Craiova. Cruntă a fost răzbunarea celor ce sugeau sngele ţăranului. Au fost schilodiri şi foarte mulţi trimişi n judecată, ntr'un proces nscenat. Printre victime s-au numărat: Bzoi Ilie (5 ani), Bzoi 0prea (5 ani), Casapu Ion (5 ani), Casapu Oprea (5 ani), Ciucă Florea (6 ani), Lungu Ion (8 ani), Miţoi Ilarion (3 ani), Neţoiu Constantin (3 ani), Oltean Petre-Caval (5 ani), Plăvitu Gheorghe (7 ani), Răchieru Gheorghe (7 ani), Lungu Oprea, Sandu O. .Ştefan-zis Tunăreanu (7 ani). Numărul arestaţilor a fost mult mai mare, şi celorlalţi li s-au dat pedepse administrative exprimate n luni, şi cu toţii au luat drumul lagărilor de exterminare din Delta şi Bălţile Dunării.

    Pentru a ngrozi şi pe ţăranii din mprejurimi, au arestat şi pe alţii. De exemplu, din comuna vecină, Moţăţei, au arestat-printre alţii-pe ţăranul Voinea P. Constantin şi l-au condamnat la 7 ani nscenndu-i ca a sfătuit lumea sa nu se nscrie n colectiv.

    Din com. Poiana Mare, situată la 2-3 km.de Ciuperceni, a arestat pe ţăranul Chimisliu C. Vasile, că n timpul revoltei din vecini a ndemnat consătenii să ceară retragerea din colectiv şi să-şi ia atelajele napoi. Arestat pe 11 Iunie 1959, n procesul nscenat după tortura de la securitatea Craiova i s-au repartizat 5 ani. Tot prin nscenări, pentru limitarea revoltelor din Poiana Mare, au mai fost condamnaţi Buzatu I. Florea-fost membru PNL (la 7 ani); şi pe Picu P.Florea, pentru ndemnul (dat) oamenilor de a-şi retrage atelajele-ca şi cei din Ciuperceni-l-au condamnat 10 ani.

    Din com. Maglavit, vecină şi ea cu Ciuperceni, fusese arestat nvăţătorul Georgescu Vasile cu pedeapsă administrativă-mort nchis.
    Pentru discuiţii n legătură cu retragerea din gospodărie n care se trăieşte rău, purtate n acelaşi timp cu cele petrecute la Ciuperceni, a fost arestat, din comuna Corcova, raion Strehaia, ţăranul Iancu Marin, căruia i s-au dat 5 ani.
    "PE EI, MĂ, SĂ-I RUPEM IN MINI, SĂ DESFIINŢĂM COLECTIVA ŞI SĂ MERGEM FIECARE LA TERENUL NOSTRU"

    Acestea au fost cuvintele tnărului de 25 ani GEORGESCU MARIN, din comuna DĂBULENI, raion Gura Jiului, rostite pe 24 Iunie 1959.
    Peste Oltenia parcă adia un vnt de libertate de sub opresiunea comunista, strigndu-se jos cu ei !" şi jos colectivele !".

    DĂBULENI

    Comună foarte mare şi bogată, renumită n vinuri, cu o populaţie de peste 10.000 locuitori, deci un fel de orăşel-şi oameni harnici.
    Dorinţa de ieşire din colectiv ajunsese şi aici. A fost răzmeriţă mare. Sute de oameni au venit la Sfat, şi cereau mereu restituia rea pămnturilor. Cam din 20 Iunie 1959 ncepuse agitaţia.

    Satul fusese nconjurat de armata pregătită să intervină dacă se trece la confruntări. Pe 24 Iunie 1959 a fost apogeul. Se cerea mereu desfiinţarea G.A.C-ului. n acea zi, cnd preşedintele a vrut să ntre n local mpreună cu funcţionarii, a ieşit n faţă tnărul Georgescu Marin şi a strigat: pe ei, mă, să-i rupem n mini !".

    Preşedintele cu funcţionarii au reuşit să se ascundă ntr'un birou, la care i-au spart geamurile ca să iasă afară, şi tot Georgescu Marin a aruncat cu pietre după preşedintele, care-o rupsese la fugă. Se zice, după o sursă din nchisoare, că a primit ordin colonelul să-l nlocuiască provizoriu pe primar. Colonelul s'a prezentat la primărie, a adunat oamenii, şi le-ar fi spus: De azi eu sunt primarul vostru; cine vrea să se retragă din colectiv, să vină să facă cerere, şi eu o aprob". S-a dus vestea că s-a destrămat colectivul de la Dabuleni.

    S-a ordonat, de către Drăghici, să se facă arestări n toata Oltenia-cu toţi care pot polariza ţăranii n jurul lor, cu nvăţătorii şi preoţii influenţi, şi mai ales cu toţi foştii deţinuţi politici eliberaţi din nchisori. S-a planificat pe raioane şi s'a nceput pe 24 iunie cu Gura Jiului, şi a durat strngerea pnă la 7 Iulie, cnd a fost Olteţul ultimul.

    Ultimul e un cuvnt convenţional, fiindcă n practica securităţii aşa ceva nu există .Colonelul Toma Popescu era un mic Beria.
    Au fost arestaţi circa 3000 de oameni, dintre care 4-500 erau numai preoţi..Şi tortura a fost nspăimnttoare. GEORGESCU Marin, torturat, a fost condamnat la 17 ani prin Sen(tinţa). nr. 975/1959 a T(ribunalului). M(ilitar).Craiova.

    LA CUCEU-JIBOU SE RIDICĂ MPOTRIVA REŢINERII GRULUI

    Nemulţumirile erau generalizate pe ntreaga ţară. Pe data de 2 August 1958, ţăranii din comuna Cuceu, de lngă Jibou, s'au ridicat n masă şi s'au dus la arie, unde li se oprise grul; au pus mna pe saci, lundu-şi grul muncit acasă. S'a strigat că nu au nevoie de ntovărăşire agridolă şi că nu vor da nici un bob de gru din munca lor. Venind de urgenţă, securitatea din Cluj a fost informată că ţăranul BALĂNEAN Gh. Ştefan, născut pe 19-04-1908, a fost n fruntea celor peste 250 de ţărani care s-au revoltat, şi a afirmat că nu mai vor oamenii să lucreze n colectiv şi nu trebuie să le reţină grul. Dus la securitate, a fost chinuit şi i s'a nscenat un proces, condamnndu-l la 7 ani prin Sent.nr. 496/17-11-1959.

    Arestările mpotriva ţăranilor care se mpotriveau au fost numeroase şi n Transilvania, chiar dacă se făceau proteste individuale-nsă scopul era de a intimida populaţia. Din sutele de condamnări, cteva exemple sunt esplicative: Gherman Gavrilă-condamnat 4 ani (din com.Şieu); Vidican Viorel-la 3 ani (din com. Logic-Mureş), Lazăr Ion-condamnat 5 ani (din com..Ciulea-Cluj); Porumb Gheorghe-la 4 ani (din com. Ciulea-Cluj), Mnăstireanu Ion-la 4 ani (din com. Mihăieşti-Cluj), Miron Gheorghe-condamnat 4 ani (din com. Dmb-Cluj), Mititean Iulian-la 3 ani (din Nă-săud); Maxim Nicolae-la 5 ani (din com.Băbeni-Cluj), ş.a.

    Dar nu trebuiesc uitaţi cei ridicaţi şi duşi n lagările de muncă forţată, pe baza unor pedepse administrative exprimate n luni, şi al căror număr era foarte mare.

    REFUZ AL ŢĂRANILOR

    Preşedintele Sfatului popular din com. Maldăieni, raionul Roşiori, a dat dispoziţie personală să se reţină ţăranilor fondul de sămnţă, fondul de bază şi plata contractelor. Oamenii au refuzat să mai treiere. A intervenit miliţia. Şi n raionul Brăneşti preşedintele Sfatului a dat dispoziţie ca la anumiţi ţărani, ce nu-1 lăsau să facă ce vrea el, acestora să li se fac contracte pentru cereale obligatoriu, pe arie.

    Preşedinţii erau adevăraţi agenţi ai securităţii, furnizndu-le marfă" pentru a nu şoma. Exemplu concludent s-a petrecut n comuna Suseni din raionul Gheorghieni, unde un astfel de preşedinte a reclamat pe ţăranul Ferenczi Francisc că i-a spus n luna August că viaţa n cadrul ntovărăşirii este mai grea dect n gospodăria individuala, şi n Septembrie l-a insultat n legătură cu comasarea terenurilor. Securitatea l-a arestat pe 21 Sept. 1959 şi a fost condamnat la 4 ani prin Sent. nr.154/1960 a T.M.Cluj.

    UN NOU VAL DE ARESTĂRI

    După masivele arestări din Oltenia de la sfrşitul lunii Iunie, tot A.Drăghici cu A Nicolschi au hotărt arestarea tuturor deţinuţilor politici eliberaţi după moartea lui Stalin. In 19/20 Sept 1959 au fost ridicaţi toţi deţinuţii care erau trimişi cu D(omiciliu).O(bligatoriu). pe Bărăgan schimbndu-le denumirea n deţinuţi administrativi. Au ajuns la lagărul 9 Culme, apoi n Delta Dunării şi n Bălţi, la mun-ca de exterminare.

    Tot pe baza delaţiunii, metoda sovietică de stăpnire a maselor, a fost arestat şi Stoica Ilie de 53 ani, ţăran harnic şi cntăreţ la biseica. Un consătean (pna ieri) a decis să se nscrie n partid, şi n autocritica ce şi-a făcut-o a denunţat pe Stoica Ilie, care i-a spus că cei nscrişi n GAC-uri vor ajunge s mănnce la cazan, vor muri de foame şi vor fi sărăciţi. Iar cnd i-a spus că se nscrie n partid, Stoica i-a atras atenţia: ai nceput să te apuci de prostii, să faci politică". Organizaţia de bază a adus cazul la cunoştiinţa securităţii, care l-a ridicat pe 28-09-1959, pentru lămuriri", ieşind cu coastele rupte, şi cu 5 ani n spate prin Sent.340/1960 a T.M. Craiova.

    Cicerone IONIŢOIU. Reprimarea răscoalelor ţărăneşti [C.I.-0031]
    Last edited by Cicerone Ionitoiu; 21-03-10 at 04:57 PM.
    Cicerone Ioniţoiu a protestat permanent mpotriva terorii comuniste, devenind un personaj indezirabil pentru autorităţi. n 1979, la intervenţia preşedintelui de atunci al Franţei, Valry Giscard dEstaing, a fost lăsat să plece din Romnia şi să se stabilească n Franţa. .......Bibliografie: AICI, album foto: AICI, repertoriu de lucrări publicate: AICI, discurs: Numai cine nu vrea, nu poate!, acces la mesageria electronică: AICI (cont gestionat de membrii fondatori). Lucrări regrupate n biblioteca electronica-arhiva de studiu: Procesul Comunismului

  2. #2
    Rang-N-04(Grup sp)
    Cicerone Ionitoiu's Avatar
    Join Date
    Mar 2010
    Location
    Paris-Franta
    Posts
    207
    Rep Power
    312

    Default Moldovenii mereu n luptă contra colectivizării

    n comuna Telejna, aşezată spre izvorul rului cu acelaşi nume-ce se varsă n rul Brlad, n apropierea com.Negreşti, ca urmare a nemulţumirilor crescnde mpotriva colectivizării, securitatea a descoperit prin agenţii ei un grup de 7 ţărani care se manifestau pe faţă. La securitatea din Iaşi au şi făcut ca şef al grupului pe Stngaciu I. Vasile (n.6-05-1910), mai ales că fusese legionar n 1940, şi după bătăi au nscenat procesul. Şefului i-au repartizat 12 ani, de către T.M. Iaşi.

    Tot n această toamnă a anului 1959 au arestat pe ţăranul Obreja Gh.Cezar din satul Avereşti-Huşi, domiciliat n com.Tălăseşti din aceiaşi regiune, căruia i-au nscenat un proces, condamnndu-1 la 8 ani pentru manifestări mpotriva colectivizării.

    Pentru că dispoziţiile erau să aresteze ct mai mulţi n această perioadă ce corespundea cu retragerea armatei sovietice, dată fiind mpotrivirea ţăranilor la sistemul sovietic, au ridicat pe cine credeau a fi potenţial n menţinerea adversităţii contra regimului. n com. Roeşti se retrăsese şi ZOLOTOVICI Stavrache, scos din armată, şi care se ocupa cu agricultura.

    Pe 15 Octombrie 1959 l-au arestat şi i-au găsit martori să spună că le-a declarat că n ntovărăşire se trăieşte greu, pe cnd n G.A.C. se moare de foame, şi că regimul nu mai poate dura mult. Dus la securitatea de la Piteşti, i-au nscenat un proces şi l-au condamnat la 5 ani prin Sentinţa nr. 70/1960 a T.M. Craiova.

    B U C O V I N A-ŢARA MĂNĂSTIRILOR TRANSFORMATĂ N ŢARA LACRIMILOR

    Această regiune mult ndrăgită pnă şi de străini, prin frumuseţe şi arhitectură monumentală, sub regimul comunist s'a transformat ntr'un sanctuar al suferinţei romneşti, o dată cu apariţia modelului sovietic. Dup ce au cotropit-o, au sfrtecat-o, despărţind frate de frate şi mamă de fiu, acoperind-o cu snge nevinovat; după ce ncntătoarele obcine au adăpostit pe nenfricaţii partizani ridicaţi ca strajă de hotar mpotriva nelegiuiţilor, linişte n'a mai fost pe aceste meleaguri. Noapte de noapte erau adunaţi bucovinenii, şi purtaţi prin locuri de chin si jale.

    Dar, după intensificarea zvonurilor de retragere a ruşilor şi realitatea transformării ţării n ţară de colhozuri, peste Ţara de Sus, pnă la Noua Suliţă, nu mai găseai popas de odihnă şi linişte. Oamenii locului erau vnaţi ca jivinele, iar dacă se nfrăţeau cu codrul, năpasta cădea pe ntreaga familie, care plătea bir stăpnirii nesătoase de atta rău.

    Aruncnd o privire peste mndra Bucovină, constatăm că valul necruţător din 1959/1960 a adunat mndrii feciori de prin toate văile obcinilor. O schiţare a ntinderii genocidului:

    Din Vicovul de Jos, de pe Suceviţa rămasă pe vremelnicul hotar, a fost arestat Hrihor Traian (n.1919), pentru că s-a mpotrivit nfiinţării GAC-ului, pornind n noaptea de 27 Oct.1959 spre hrubele securităţii din Suceava, care i-au prezis 10 ani.

    Cobornd cţiva kilometri, intri n Horodnic.(şi) auzi vorbind lumea că au intrat n curtea lui Prelipceanu I. George (n.1908) pentru a-l lămuri". Activiştii de-abia au găsit poarta să plece, că au fost ei lămuriţi de traiul rău, căci cei ce fuseseră forţaţi nu aveau ce mai mnca de la colectiv, iar adevărurile strigate i-au urmărit pnă şi-au pierdut urma. După ei alţii au venit, n noaptea de 9 Iulie l959, şi l-au dus tot prin Suceava-şi mai departe...9 ani.

    Tot la vale, după trecerea de Mănăstirea Siret-la Grămeşti, l-a ridicat pe Aniţei D. Alexa (n.1911), pentru că şi lămurea consătenii că GAC-ul nseamnă a muri, de foame iar ei trebuie să trăiască să-şi crească copiii. La 27-06-1959 1-a luat securitatea şi l-a dus la ei acasă, să-l lămurească", şi, nereuşind nici prin tortură, l-au trimis pentru 5 ani n Bălţile Dunării. Pentru că l-au uitat pe Vornicu V. Haralambie, ţăran fruntaş ţărănist, s'au ntors pe 17 Sep., deoarece dăduse exemplul Ungariei, care-si recăpătase ceva libertate-şi l-au nchis 6 ani, să-i arate că la noi nu se schimbă.

    Odată cu Vornicu au intrat şi n comuna vecină la Botosaniţa unde Corniciuc Haralambie(n. 1903) le tot spunea oamenilor sa mi aştepte cu nscrierea n colectiv că o să se schimbe situaţia ca şi cu ea regimuL. L-a Suceava cu toate ca l-au bătut bine nu l-au lămurit de contrariu si l-au trimis n Bălţile Dunării 4 ani.

    La Zamoştea, pe coasta Mitocului Dragomirnei, securitatea s-a prezentat la locuinţa lui Cojocaru Ion, fost membru PNL, care a luat la goană o comisie de activişti veniţi sa-l convingă că e bine n colectiv, cnd el i contrazicea că e rău, şi vai de capul celor intraţi. Activişti au trimis securitatea să-llămurească" şi aceasta, dupa un zdravăn instructaj", l-a trimis pentru 6 ani n lagările de muncă forţată, să vadă ca ntr'adevăr munca n comun nu e bună, dar e ordin, Tot din Zamoştea au ridicat si pe Ostafi A.Dumitru (n.1891), ca-să-l scape pe săteni, de frică fiindcă promisese că dă foc caselor celor ce se nscriu n colectiv. Asta era versiunea informatorilor, pe cnd realitatea era că fusese gospodar şi membru PNŢ. Ca toţi ceilalţi, a trecut prin sucursala NKVD instalată la Suceava, şi de unde a luat drumul muncii forţate pentru 7 ani.

    Trecnd prin comuna martiră Calafindeşti, informatorii securităţii au mai arătat 2 foşti şefi de cuib legionari care mai erau liberi, şi, cum aveau ordin să ridice ct mai mulţi, au fost luaţi la sediul din Suceava Constantinescu I. Leonte si Popovici P.Constantin, care erau denunţaţi că ndeamnă lumea să nu meargă la munca de la colectiv-şi se va ajunge ca la situaţia din Ungaria. Din securitate au ieşit ca vai de ei, dar pentru a fi trimişi n Delta Dunării-primul cu 7 ani, celălalt cu 8 ani.

    Vizitnd Rădăuţiul poţi afla, pe lngă privelişti ncntătoare şi monumente ale naturii sau create de om, şi atrocităţile comise de Frenchel si Karl Segal mpotriva ţăranilor care nu voiau să ducă grul la arie. Acum se accentua colectivizarea şi aici; printre cei care se opuneau, au ridicat pe Adobriţei I. Dumitru (n.1911) şi pe Urs T.Dragoş, pe care i-au condamnat: primul 6 ani, celălalt 7 ani.
    Satu Mare, comună suburbană a Rădăuţiului, a avut ca victima pe Nica T. Nicolae, căruia i-au dat 5 ani pentru că n Feb.1959, cnd teroarea era n floare, a trimis o scrisoare primarului, n care a desenat o spnzurătoare sub care scria: toţi comuniştii la rnd". A fost depistat imediat şi i s-au dat 5 ani.

    Urmnd cursul Sucevei, din comuna Lunca au ridicat pe Aparascăi Gh. Constantin (n.l920), pentru că a discutat cu un fost deţinut politic n 1959 că cei din colectiv vor mnca la cazan. I s-au dat 8 ani ca să mănnce la cazan n lagările de exterminare.
    Tot mai jos, din com. Todireşti l-au arestat pe Seserman Gh. Cosma (n. 1903), ţăran nstărit şi membru PNŢ, care afirmase că se schimbă reginul şi-i avertiza pe cei ce forţau lumea că nu le va fi bine. Din temniţa securităţii, bine jucat n picioare, a ieşit cu 4 ani, ajungnd n lagările de muncă forţată.

    Din comuna Talpa,.de lngă Zamoştea, pe 17 Septembrie 1959 au ridicat doi naţional-ţărănişti, pe Ohaci Gheorghe (n.1906) şi Munteany V. Haralambie (n.1901); amndoi lămuriseră pe consăteni de ce nseamnă colectivele,.mai ales că regimul nu poate dura. Securitatea i-a luat, torturat, şi-neputndu-le schimba părerile-i-a condamnat: pe primul la 5 ani, pe celălat la 3 ani.

    Colindnd satele de la Dorohoi spre Săveni-pnă aproape de Prut, unde te opreşti n Corlăţeni, n Mileanca, Avrămeni, Dngeni, Cordăreni, sau de cobori spre Gura Humorului, prin Ciprian Porumbescu, şi o porneşti pe cursul Moldovei trecnd Băişeşti, Băigeşti, sau la Bosanci pe rul Suceava, pe aceste locuri ncărcate de istorie peste tot auzi poveşti adevărate cu oameni care şi-au apărat cu drzenie pămntul, rămnnd nscrişi n istoria orala, şi nu numai n ea.

    Mai ales se aminteşte cu mndrie de Bosanci, ultima redută rămasă neatinsă de acest flagel al colhozurilor, şi unde la sfrşitul lui. Februarie 1962 circa 600 de activişti au năvălit peste el, cu nvăţători, studenţi-ca să impresioneze-şi timp de 2 săptămni i-a ndoctrinat de pe uliţe.n mersul maşinilor, asurzndu-i cu megafoane, pentru că din curte nu ieşeau bosncenii sa le asculte palavrele.
    Era ultimul asalt ce se făcea asupra ultimei comune nainte de a se anunţa colectivizarea totală. O alt minciună. Aşa era sistemul .

    REZISTENŢĂ NVERŞUNATĂ N SUDUL ŢĂRII

    Ţăranii, dndu-şi seama că realizările trmbiţate sunt o fantezie susţinută de articolele mincinoase din ziare, au continuat sa se mpotrivească, mergnd pnă la a-şi vărsa sngele apărndu-şi ţarina. Iată spicuiri de pe spaţiul dintre munte si Dunăre după 1960.

    COMUNA CTEASCA

    Aşezată pe malul Argeşului, n apropiere de Topoloveni, această comună a cunoscut frămntări serioase. Oamenii se săturaseră de colectiv, unde fuseseră duşi cu forţa. Ţăranii s-au opus la presiunile de intrare n colectiv, pe deasupra, cei intraţi cereau cu insistenta ieşirea din colectiv. Lumea umbla şi manifesta la Sfatul popular şi la Gospodăria colectivă, cernd restituirea cererilor de nscriere, ameninţnd cu distrugerea.

    Securitatea a intervenit prin arestări si trimiteri n lagrile de muncă forţată. Printre cei ridicaţi se numără:
    Dinu I. Grigore, n.1908, trimis pe 60 luni la muncă forţată.
    Năstase I. Gheorghe, n.25-07-1928, condamnat la 60 de luni.
    Roşu R. Dumitru, n.8-06-1930, condamnat la 48 luni.
    Tudor S. Gheorghe, n. 18-08-1905, condamnat la 60 luni.
    Zamfir S. Florea, n.9-10-l898, condamnat la 60 de luni.

    Singura diferenţă ntre cei condamnaţi de tribunal cu anii şi cei condamnaţi cu lunile pe baza unei decizii a Ministerului de interne era că celor din urmă nu li se confisca averea.

    GLIGANU

    Comună aşezată pe Dmboviţa, aproape de Costeşti, a cunoscut o adevărată revoltă. Ţăranii, narmaţi cu furci şi topoare, au cerut ieşirea din colectiv si desfiinţarea lui. Au trecut chiar la acţiune. Au fost alarmate securitatea si miliţia, care au intervenit şi au făcut arestări din rndurile manifestanţilor, după indicaţiile informatorilor din comună. Printre cei ridicaţi si trimişi la muncă forţată s-au numărat:
    Eana S. Ion, n.17-03-1916, a fost' condamnat la 48 de luni.
    Ştefan S. Stan, n.5-12-1904, a fost trimis pe 60 luni la muncă forţată.

    NEGRAŞI

    Comună vecină cu Gliganu, tot pe Dmboviţa, s-a ridicat cu ce le-a venit la: ndemnă şi au intrat n Sfatul popular, făcndu-1 pe primar, de frică să scoată şi să restituie cererile de nscriere n colectiv. Dup ce i-a trecut frica, a chemat securitatea, care a trecut la arestări după indicaţiile date. Au fost arestaţi şi trimişi la muncă forţată n lagările de exterminare din Bălţile Dunării, printre alţii:
    Oprea P. Gheorghe, n.16-09-1920, condamnat la 48 de luni.
    Spătaru I .Constantin, n.31-07-1925, condamnat la 60 de luni.

    Cicerone IONIŢOIU. Reprimarea răscoalelor ţărăneşti [C.I.-0032]
    Last edited by Cicerone Ionitoiu; 21-03-10 at 05:11 PM.
    Cicerone Ioniţoiu a protestat permanent mpotriva terorii comuniste, devenind un personaj indezirabil pentru autorităţi. n 1979, la intervenţia preşedintelui de atunci al Franţei, Valry Giscard dEstaing, a fost lăsat să plece din Romnia şi să se stabilească n Franţa. .......Bibliografie: AICI, album foto: AICI, repertoriu de lucrări publicate: AICI, discurs: Numai cine nu vrea, nu poate!, acces la mesageria electronică: AICI (cont gestionat de membrii fondatori). Lucrări regrupate n biblioteca electronica-arhiva de studiu: Procesul Comunismului

  3. #3
    Rang-N-04(Grup sp)
    Cicerone Ionitoiu's Avatar
    Join Date
    Mar 2010
    Location
    Paris-Franta
    Posts
    207
    Rep Power
    312

    Post Mozăceni

    Comună aşezată tot pe Dmboviţa, spre sfrşitul anului a trecut la acţiuni serioase. Au baricadat şoseaua pentru a nu putea intra forţele de represiune, au tăiat legăturile telefonice şi au alungat autorităţile comunale şi miliţia din sat, devenind independenţi. Au devastat Sfatul popular şi, după ce au luat cererile de nscriere n colectiv, le-au dat foc.

    Au pus după aceea mna pe activiştii de partid care-i forţaseră să se nscrie, şi le-au dat o bătaie ca să ţină minte. Nu au uitat să treacă şi la destrămarea gospodăriei colective, lundu-şi vitele şi utilajele. După ce au intervenit forţele represive, s-a trecut la arestări şi 15-20 au fost ridicaţi şi duşi n lagările de exterminare prin muncă forţată. Printre ei se numără:

    Belu S. Constantin, n.8-06-1912, care a participat şi la acţiunile de demolare din satele comunei
    (Dumbrăveni si Mişei), a primit 48 luni condamnare.
    Călugru I. Marin, n.22-01-1923, a primit 48 luni de muncă forţată.
    Dobrinoiu C. Ioan, n.4-10-1939, a fost condamnat la 48 luni.
    Ivan Şt. Ion-zis Răducanu, n.19-03-1915, a fost condamnat la 60 luni şi, dus la muncă forţată, a refuzat să fie sclav.
    Mocănete l. Păun, n.10-04-1897, a primit 48 luni de muncă forţată. Sia T. Gheorghe,.n.29-08-1923, a primit 60 de luni. Sia A.Nicolae, n.24-04-1913, a fost condamnat 48 de luni. Voicu D. Dumitru, n.23-04-1925, a fost condamnat la 60 de luni.
    Numărul lor a fost mult mai mare şi exemplul a fost urmat, ajungnd să se revolte satele unul după altul pnă la Olt-şi chiar 3-4 n acelaşi timp.

    RĂSCĂIETI
    Două comune aşezate n reţeaua izvoarelor praielor ce formează rul NeajIov, la sud de Găieşti, au fost n centrul focului revoluţionar din Ianuarie 1961. După ce de un an de zile erau hărţuiţi, arestnd azi pe unul, mine pe altul, ridicndu-le din ogradă păsările şi din pătule bruma de grăunţe ce mai aveau, aceşti ţărani ajunşi la limita răbdării n-au mai putut suporta presiunile făcute de activişti, care zi şi noapte erau pe capul lor ca să iscălească. Fugeau bieţii oameni, dar sbirii nu plecau de acasă, se aşezau la masă şi i consumau omului ce găseau prin cuibare sau prin găleţi, rămas de la Crăciun. i mai beau şi vinul din beci, şi apoi şi băteau şi joc de nevestele lor.

    ntr-o Smbătă, pe 21 Ianuarie 1961, după ce le dăduseră lacrimile de ce văzuseră, Marin D. Nicolae a lui Puricei, cu Gheorghe Boiangiu şi Marin Ciuciulete, au fugit la biserică şi au nceput să tragă clopotul .Lumea a apucat ce a putut şi a fugit cu furci, topoare, pari, sape la sfatul popular. Alţii au ocupat telefoanele. Au răsturnat maşinile activiştilor. Unii au fugit ca potrnichiile, alţii au simţit pe spatele lor furia poporului.

    nvăţătorul Ciucă Mircea, cel ce forţase sătenii să dea pămntul la colectiv, nu a scăpat teafăr din minile vlăguite de muncă pentru alţii .Secretarului sfatului i-au devastat casa, iar el de asemenea nu a scăpat nebătut. Oamenii au pus mna pe cereri, au spart dulapul-alţii au fost la sediul colectivului şi au lovit şi spart ce le-a ieşit n cale.

    Activiştii fugiţi au alarmat şefii lor şi vestea revoltei a ajuns la Bucureşti. Spre seară, după ce a sosit armata, şi-a făcut apariţia şi Ceauşescu, care-după nevastă-era vecin cu satul ei, Petreşti. Pentru că era cu grad de general, a dat dispoziţie să se tragă cu toate armele din dotare. Aveai impresia c eşti pe front. Şi n această atmosferă războinică a intrat, nsoţit de 28 maşini de securitate, unele pline, altele goale-doar cu şofer, ca să plece ncărcate.

    Ct de general era, i era frică. O mai păţise la Vadu Roşca, cnd fugise din faţa măciucii lui Toader Iordache.
    Cu tot focul ce s-a abătut asupra celor două sate,. a fost rnit doar Ion Ungureanu. Şi a nceput vnătoarea după oameni.
    Cnd au intrat n curtea lui Stan Rădulescu ca să-l caute, acesta, din pod, a nceput să strige: Săriţi, fraţilor,că au venit americani peste mine !".

    Au făcut ravagii cteva zile. Unul Ionică Lăzărescu i conducea pe la casele oamenilor. La unul dintre ţărani, care nu era acasă, după ce s-au săturat şi-au făcut treaba mare n putina cu brnză, n faţa copilaşilor care plngeau că nu mai au ce mnca.
    Pe tuşa Anica din Răscăieţi au luat-o de ceafă, i-au dat cu tuşiera n nas, şi apoi au dat-o cu capul de cerere: Uite, babo, ce ai făcut: te-ai nscris n colectiv nesilită de nimeni !" A scăpat nearestată.

    Peste 200 de ţărani au fost găsiţi pnă la urmă, ridicaţi şi loviţi n pumni şi cu patul puştilor, şi suiţi n camioanele goale. De exemplu, ţăranul Marin St. Necula a fost ridicat cu fratele, cumnatul, mama şi tata. Cinci dintr-o casă.

    Ajunşi la Piteşti, ţăranii au fost supuşi la torturi ngrozitoare. Lui Anghel Ilie din Vişina, anchetatorul Micudelu Constantin i-a scos testicolul cu creionul. O altă metodă barbară prin care povesteau că a(u) trecut a fost legarea fedeleş şi ridicarea la 3 metri cu scripetele, de unde li se da drumul să cadă pe ciment. Şi nu o dată; de 3-4 ori, pnă leşinau si erau treziţi cu apă-n luna ianuarie. Unul dintre ei, Dinu Gheorghe, după condamnare la scurt timp a murit n temniţă din cauza chinurilor de la anchete.

    nscenndu-le proces de rebeliune, au fost condamnaţi 39 de ţărani din Răscăieţi la un total de 470 ani nchisoare, iar din Vişina 24 ţărani-condamnaţi la 291 ani. n afară de aceştia au fost foarte mulţi internaţi, de la 24 la 60 luni de muncă forţată, n lagările de exterminare din Bălţile Dunării.
    Pentru suferinţa lor ndurată n apărarea pămntului moştenit din străbuni sau cştigată prin fapte de arme pe cmpul de luptă, pentru dăruirea lor n nfruntarea cu fiarele comuniste ce urmăreau distrugerea fiinţei umane, numele acestor martiri merită sa fie nscrise n cartea de aur a rezistenţei romneşti.

    Din satul Răscieţi-Dmboviţa au fost arestaţi si condamnaţi fie la nchisoare, fie la internare n lagăr:
    Anca Radu; Anghel Ilie; Badea Gheorghe, Bărbulescu Constantin-student;Bogdan Gheorghe; Bogdan R. Nicolae, născut 10-04-1932, condamnat la 48 de luni; Buibar A. Constantin; Buibar N. Constantin; Cătălina I. Gheorghe-zis Pişcanu, născut 3-07-1930, a fost condamnat la 60 luni; Crstea Iordan; Chiriţă P. Gheorghe, născut 13-06-1914, condamnat 48 luni; Chiriţă I. Marin, născut 15-03 1926, condamnat la 60 de luni; Cercel M. Anghel, născut 27-07-1945, condamnat la 60 de luni; Ciotea R. Ion, născut 18-01-1942, a fost condamnat 48 de luni; Ciotea Şt. Zamfir, născut 13-07-1922, a fost condamnat la 60 de luni; Ciocmata Marin; Damoilă Ilie; Filea V.Danilă, născut 15-05-1905, condamnat 48 luni; Filea M. Măria-zisă Niţa, născută 15-06-1915, condamnată la 48 de luni; Gavăţ Constantin; Grigore G. Nicolae; Ilie L. Alexandru, născut 15-09-1915, condamnat 60 de luni; Ilie Gheorghe; Ivan Dumitra; Ivan Dumitru; Ivan M. Marin, născut 1929, condamnat la 36 luni; Mihăiescu Ion; Necula R. Gheorghe; Necula I. Marin; Necula St. Marin; Necula N. Stan; Nuţă Ion, Nuţă Marin; Petre Constantin; Pisică Nat. Nicolae, născut 29-05-1933 condamnat la 60 de luni; Rădulescu Gheorghe; Rădulescu Stan; Stanciu Gheorghe; Stanciu Şt.Radu, născut 10-09-1932, condamnat 48 luni; Stana P. Marin; Stana R. Marin şi alţii.

    COMUNA VIŞINA, SAT NFRĂŢIT CU RĂSCĂIEŢII
    Boiangiu Gheorghe; Busuioc Nicolae; Cercel M. Anghel, născut 27-07-1945, a fost condamnat la 60 de luni; Ciuciulei Gheorghe; Ciuciulei Marin; Ciuciulei Stan; Dinu Gheorghe-a murit la nchisoare; Dinulescu Alexandru; Guţă Marin; Istrate D. Marin, născut 17-03-1939, condamnat 60 luni; Istrate Nicolae; Lăzărescu Ilie; Motoc Anghel; Nicolae B. Marin-zis Purice, arestat pe 9 Februarie 1961, bătut 2 luni zi şi noapte, condamnat 72 luni şi dus la Periprava, unde a stat 3 ani şi 3 luni; Onete Gh. Marin; Rădoi Carol; Popescu Măria; Popescu Zoia; Popescu Petre; Rotaru Gheorghe; Sultana Dumitru; Sultana Ştefan; Torcea Constantin; Torcea N. Florica, născută 24-12-1925, a fost condamnată la 36 de luni; şi alţii.

    COM. PETREŞTI -GĂEŞTI
    Comună ntre Vişina si Găeşti, n care Ceauşeasca s-a născut şi a rămas repetentă, a fost teatrul unei revolte n Ianuarie 1961. Ţăranii forţaţi să intre n colectiv au refuzat, iar cei ce făcuseră greşeala au voit să plece. Cu toţii s-au dus la Sfat să-şi ia cererile de adeziune şi s-au năpustit asupra colectivului să-l distrugă. Şi ceva au reuşit.

    A intervenit armata şi securitatea, care a trecut la arestări, bătăi la Piteşti şi condamnări la muncă forţată. Chinurile şi pedepsele au fost mari datorită intervenţiei copilei" satului:
    Dinu Şt. Anghel, născut 1927, condamnat la 60 luni; Dinu Gh. Marin, născut n 1931, condamnat la 60 de luni; Dinu Gh. Stan-zis Gogan, născut pe 1926, condamnat 60 de luni; Băncilă D. Iancu, născut 1911, condamnat la 60 de luni; Ioniţă Gh. Gheorghe, născut 1902, condamnat la 48 de luni; Iordache I. Eugeniu, născut 1902, a fost condamnat la 48 de luni; Matei I. Anghel, născut n 1927, a fost condamnat 60 luni; Pantea S. Vasile, născut 1936, condamnat 60 de luni; Rabie D. Stan, născut 1941, condamnat la 60 de luni; Slăvilă Măria-zisă Jana, născută 1939, a fost condamnată la 36 de luni;
    Tică A. Constantin-zis Sotir, născut 1932, condamnat la 60 luni; Toma N. Stan, născut 1941, a fost condamnat la 60 de luni; Zamfirache C .Marin,.născut n 1913, a fost condamnat la 36 luni. Au fost arestaţi peste 50 ţărani.


    MORTENI-Găeşti
    Comună aşezată pe Neajlov, la vreo 10 km vest de Petreşti, a cunoscut deopotrivă furia ţăranilor mpotriva colectivului. Au sărit pe el, l-au distrus, şi şi-au luat cererile napoi. A intervenit armata-alertată de activiştii care au fugit mpreună cu miliţia, şi securitatea a trecut imediat la arestări. Peste 20 săteni au cunoscut barbaria securităţii din Piteşti şi, cu oasele sdrobite, au luat drumul lagrilor de exterminare prin muncă forţată. Printre ei s-au reţinut:

    Alexandru A. Dumitru, n.27-11-1935, a fost condamnat la 60 de luni; Ciobanu I. Soare, n.2-11-1926, a primit 60 luni de muncă forţată; Micu Gr. Marin-zis Tabacu, n.24-01-1915, a fost condamnat la 48 luni; Paparete I. Marin-zis Ghiburici, n:7-11-1931, a fost condamnat la 60 de luni; Piciu C. Petre, n.2-10-1926, a fost condamnat la 48 de luni; Şerban Gh. Ilie, n.22-04-1934, a fost condamnat la 60 de luni; Sanda T. Tudor-zis Neagu Tudor, zis Turică-născut 24-12-1916, a fost condamnat la 48 de luni; Tatomir M. Măria, născută 15-07-1933, a fost condamnată la 48 de luni; Tarpazan E. Marin, n.3-09-1940, a bătut bine activiştii de partid-a fost condamnat la 48 luni; Ungureanu Şt. Florea, născut pe 10-05-1927, a lovit si mai bine pe activişti si a primit 60 de luni; Zamfir D. Ion, n.3-06-1942, a lovit bine şi a spart şi colectivul. A fost condamnat 60 luni.

    JUGURENI- Găeşti
    Comună pe Neajlov, la răsărit de Petreşti, a fost prezentă n lupta mpotriva colectivizării, participnd la campania de retragere din colectiv-ridicndu-se cu ce aveau la ndemnă pentru distrugerea lui. A fost nevoie de intervenţia armatei şi de arestări. Duşi la Piteşti şi chinuiţi, au ajuns la munca forţată din Bălţile Dunării. Printre ei s'au numărat:

    Mocanu A. Ioan, născut pe 3-10-1897, a fost condamnat la 60 de luni; Paraschiv I. Dragomir, născut pe 27-07-1897, a fost condamnat 60 de luni; Stan M. Badea, născut pe 7-03-1932, a fost condamnat la 48 de luni muncă forţată; Stănică D. Cristea, născut pe 1-11-1921, a fost condamnat la 60 de luni-şi alţii.

    ULIEŞTI
    Comună situată pe Neajlov, n aval de Petreşti, nu a putut suporta ruşinea de a accepta furtul pămnturilor, ce li se făcuse prin colectivizarea forţată. Cu ce au putut, s'au adunat la sfatul popular şi la sediul colectivului, au forţat şi au pătruns, reuşind să-şi ia cererile de nscriere.

    S-au făcut arestări printre ţărani şi (au fost) duşi la securitatea din Piteşti, zdrobiţi şi apoi trimişi la munca forţată. Printre ei s'au numărat si:
    Cartojanu I. Trandafira, născută pe 23-04-1917, a fost condamnată la 36 luni după ce reuşise să pătrundă n sediul G.A.C. şi să-şi ia cererea; Niculescu Nat. Ion, născut 14-12-1923, a fost socotit printre cei mai drji, care i-a antrenat şi pe ceilalţi-a fost condamnat la 60 de luni; Toma N. Titu, născut 25-03-1920, a forţat intrarea n Sfatul popular, lund cererile. A primit 48 de luni.

    VNĂTORII MARI
    Comună aşezată la sud de Ulieşti. tot pe rul Neajlov, a răspuns prezent n acţiunea de mpotrivire colectivizrii. Şi aici un grup de ţărani revoltaţi s'au dus la sfat şi au forţat să le restituie cererile de nscriere forţată. A sosit securitatea şi a făcut arestări. Printre cei reţinuţi si trecuţi prin Piteşti se (numără):

    Barbu Ştefan, născut n anul revoltei din 1907, a fost ntre cei ce au condus nemulţumirile din revolta din 1961-şi a fost condamnat la 48 de luni muncă n Bălţile Dunării; Bădică Şt. Florea, un tnăr curajos, a fost prezent n grupul ce a asaltat sfatul popular-a primit 48 luni muncă forţată; Tartan D. Marin, un bătrn de 67 ani, născut pe 22-03-1893, a fost n fruntea sătenilor care cereau să părăsească colectivul. A fost condamnat la 60 luni muncă forţată-şi alţii.

    CARTOJANI
    De pe valea NeajIovului, flacăra revoltei a sărit pe valea prului Dmbovnic şi s'a aprins n comuna Cartojani. Şi aici s-au ridicat săteni care s'au dus la sfatul popular cernd desfiinţarea colectivului, cernd restituirea pămnturilor şi atelajelor. S'au făcut arestări. Printre capii revoltei securitatea 1-a considerat pe Vişan I. Anghel, n.23-03-1906, pe care l-au condamnat la 48 luni.

    CĂTUNU
    De pe Dmbovnic, teatrul nemulţumirilor s-a mutat pe Glavacioc, acolo unde cu un deceniu n urmă cursese snge ntre Ciuperceni si Siliştea. Acum, n 1961, asistăm la revolta din com. Cătunu-cauzată de forţarea intrării n colectiv de către stat şi refuzul ţăranilor, care doreau să părăsească colectivele. Şi aici s'a strigat mpotriva comunismului, şi aici au intrat n gospodăria colectivă să ceară restituirea celor luate cu forţa, şi aici a venit securitatea .
    Printre cei arestaţi s'au numărat şi:
    Dincă I. Dumitru, născut pe 28-05-1931, condamnat la 36 luni; Motofei Gh. Stan, născut pe 2003-1921, condamnat 36 luni; Şerban Şt.Neagu, n.10-10-1928, condamnat la 36 luni muncă forţată-şi alţii.

    ŞELARU
    Această comună situată tot pe Glavacioc, la nord puţin de Siliştea, s'a ridicat şi a asaltat colectivul cu cereri de restituirea bunurilor care li s'au luat cu forţa. Au fost arestări, şi printre ei se numără :
    Tilinca C. Anghel, născut pe 4-06-1906, şi care a fost condamnat la 48 luni pentru participare la dezordinile ce au avut loc.

    ŞTEFAN CEL MARE
    Comună situată la nord de Siliştea, pe prul Glavacioc, cu femei n frunte au luat cu asalt sfatul popular, ca să ceară restituirea avizelor, protestnd că regimul i-a minţit şi munca le-a fost furată. Alţii au mers la colectiv, au.forţat pe preşedinte şi au distrus arhiva.
    Securitatea a făcut arestări, printre care s'au numărat:
    Buzea I. Marin, născut 9-07-1930, condamnat 60 de luni; Stancu Stana, n.4-03-1906, condamnată la 24 luni; Trăistaru Gh. Radu, n.20-04-1919, condamnat 60 luni.
    Cicerone IONIŢOIU. Reprimarea răscoalelor ţărăneşti [C.I.-0033]
    Last edited by Cicerone Ionitoiu; 21-03-10 at 05:25 PM.
    Cicerone Ioniţoiu a protestat permanent mpotriva terorii comuniste, devenind un personaj indezirabil pentru autorităţi. n 1979, la intervenţia preşedintelui de atunci al Franţei, Valry Giscard dEstaing, a fost lăsat să plece din Romnia şi să se stabilească n Franţa. .......Bibliografie: AICI, album foto: AICI, repertoriu de lucrări publicate: AICI, discurs: Numai cine nu vrea, nu poate!, acces la mesageria electronică: AICI (cont gestionat de membrii fondatori). Lucrări regrupate n biblioteca electronica-arhiva de studiu: Procesul Comunismului

  4. #4
    Rang-N-04(Grup sp)
    Cicerone Ionitoiu's Avatar
    Join Date
    Mar 2010
    Location
    Paris-Franta
    Posts
    207
    Rep Power
    312

    Post Tatarastii de sus

    De la Ştefan cel Mare, flacăra a sărit pe rul Teleorman, n comuna Tătărăştii de Sus, aşezată pe şoseaua Alexandria-Piteşti. Aici revolta a cuprins sute de ţărani, care-exasperaţi de cum fuseseră jefuiţi de autorităţile comunale-au pus mna pe topoare, furci, ciomege şi au mers la sfatul popular, unde au intrat cu forţa, au devastat, au bătut pe primar, (pe) agentul agricol, şi au ajuns la gospodăria colectivă, pe care de asemenea au devastat-o, lundu-şi cererile de nscriere. Au pus şi foc la hrtii.

    La faţa locului a fost chemată armata-care, cu ajutorul securităţii, au deslănţuit teroarea ncepnd cu 25 Ianuarie 1961, cnd a nceput revolta, pnă au reuşit să aresteze circa 50 de persoane-bărbaţi, femei şi copii-reuşind să bage frica n ceilalţi. Arestaţii au fost duşi la securitate, chinuiţi si condamnaţi.

    Printre ei s'au reţinut:
    Anghel Măria-zisă Carasa, n .2-02-1936, condamnată la 36 luni.
    Armeanca Şt. Anton, n.4-11-1907, socotit ntre capii revoltei, cond.(amnat) 60 luni.
    Armeanca I. Gherghina, n.16-07-1915, a fost condamnată la 36 luni.
    Armeanca Hvlănău, n.7-10-1904, a fost condamnat la 48 de luni.
    Armeanca Şt. Stan, născut 20-06-1935, a fost condamnat la 60 de luni.
    Bleşoiu Gh.Nedelea, născut 20-02-1932, a fost condamnat la 60 de luni.
    Călinescu M. Florea a lui Vărzăroaie, n.6-07-1940, a fost condamnat la 48 luni
    Constantin V.Ilie-zis Prlea, a fost condamnat la 48 de luni.
    Duţă Şt. Badea,.născută pe 16-05-1931, a fost condamnată la 48 de luni.
    Ion P. Dumitra, născută n 1937, a fost condamnată la 36 luni.
    Ioniţă S. Constanţa, născută n 1928, a fost condamnată la 36 luni.
    Ivan O. Marin, n.2-08-1935, a fost condamnat la 48 de luni.
    Mincă I. Stana, născută 28-03-1925, a fost condamnată la 36 luni.
    Niţulescu M. Stancu, născut 14-10-1897, a fost condamnat la 48 de luni.
    Nistor D. Dumitru; n.25-03-1912 a fost condamnat la 48 luni.
    Nistor Nat. Ion, n.4-01-1935, zis al lui Florea lui Bălan, cond.(amnat) 48 de luni.
    Pecie P. Badea, n.5-09-1920, a fost condamnat la 48 de luni.
    Pecie I. Constantin, născut 19-08-1927, a fost condamnat la 36 luni.
    Pleşoiu Gh. Ion al lui Dobreanu, n.2-06-1940, a fost condamnat la 36 luni.
    Pleşoiu T. Iancu, născut 9-03-1914, a fost condamnat la 48 de luni.
    Raicu N. Dănilă,.născut 10-10-1918, a fost condamnat la 48 luni.
    Tudor R. Ion-zis Nicu Vlcu, născut 2-10-1915, a fost condamnat la 48 de luni.
    Vlcu R. Stancu, născut 5-12-1910, a fost condamnat 48 de luni.
    Vişan Nat. Constantin, născut 24-09-1935, a fost condamnat la 48 luni.
    Vişan Gh. Ion-zis Gentilu, născut 15-12-1924, a fost condamnat 48 de luni.
    Zăbavă D. Eleonora, născută 1-08-1933, a fost condamnată la 36 luni.
    Mihai C.Ilie-zis Codi, născut 20-04-1923, a fost condamnat la 48 de luni.
    Numărul arestaţilor a fost mult mai mare, după cum şi distrugerile de la colectiv şi sfatul popular au fost tot mari. Condamnaţii au fost duşi la lagările de muncă forţată pentru exterminare din Bălţile Dunării.

    NEGRENI
    Comună situată pe prul Doară-afluent al rului Teleorman, la vest de Siliştea, a cunoscut frămntările ce au condus la revolta din 22 Ianuarie 1961-cnd ţăranii nfuriaţi s'au repezit asupra sfatului popular ca să-şi ceară restituirea adeziunilor şi a pămnturilor luate cu forţa. A intervenit armata şi s-au făcut arestări.

    Printre cei vreo 15 duşi la securitate s'au numărat şi:
    CORBEANU B. Radu, născut 14-09-1896, care a fost condamnat la 60 luni.
    DUICĂ M. Ion, născut 12-07-1923, condamnat la 48 luni.
    MITREA C. lon, născut 6-10-1886, arestat la 75 ani ,condamnat la 48 luni.
    PASCU B. Florea, născut 5-03-1919, a fost condamnat la 48 luni.
    SPERIATU M. Constantin, .născut 20-07-1914, a fost condamnat 48 luni.
    STANCU M. Stana, năsut 4-03-1906, a fost condamnată la 24 luni.
    ZGORCEA Şt. Alexandru, născut pe 30-12-1931, a fost condamnat la 48 luni.


    POTLOGI -TITU

    n comuna Potlogi, situată puţin la sud de Titu, au fost de asemeni nemulţumiri, manifestate pe data de 25 Ianuarie 1961-n aceiaşi perioadă cnd erau marile frămntării de la vecinii lor din Vişina.
    A fost arestat BAICU Gh. Gheorghe, născut pe 22-07-1900-şi condamnat 48 luni, iar ZĂVO-IANU A. Nicolae, născut pe 1-02-1921, care a pătruns n Sfat să ceară restituirea adeziunii luate forţat şi a lovit pe preşedintele sfatului, a primit 48 de luni de muncă forţată.

    COSTEŞTII DIN VALE

    n luna Februarie I96I au fost mişcări şi n această comună aşezată lngă Titu. A intervenit securitatea, şi-printre cei ce cereau restituirea adeziunilor-s'au văzut arestaţi următorii:
    BUZESCU M. Vasilica, născută 7-05-1931-n fruntea celor ce voiau să distrugă colectivul, a primit 36 luni de munca forţată;
    CRISTEA Gh. Ion-zis Zăvoianu, născut 8-05-1909, a fost condamnat la 48 luni;
    PRODAN T.Gheorghe,.născut 1932, a fost condamnat tot la 48 luni.

    MĂRCEŞTI -TITU
    Aşezată pe rul Ialomiţa, la nord de Titu, comuna Mărceşti a cunoscut frămntările revoltei ce cuprinsese regiunea n Ianuarie-Februarie 1961. Sătenii s'au adunat, au făcut un comitet si au acţionat pentru adunarea ţăranilor la Sfatul popular, unde au solicitat cererile de nscriere, n vederea desfiinţării colectivului.

    Au fost arestaţi-printre alţii-şi:
    MARIN Şt. Ilie, născut 11-06-1931, a fost condamnat la 48 luni;
    MANEA N. Dumitru, născut 30-03-1902, a fost condamnat 36 luni: MĂRIA C. Gheorghe, născut 13-09-1916, a fost condamnat la 36 luni; GEORGESCU T. Gheorghe,.născut 15-09-1926, condamnat la 36 luni; MIHAI Gr. Aurică, născut 19-05-1904, a fost condamnat 48 luni; MIHAI C. Gheorghe, născut 3-05-1903, a fost condamnat 36 luni; MIHAI D. Lăzărică,,nscut 13-06-1906, a fost condamnat la 24 luni; PRVU Şt. Elena, născută pe 11-04-1927, a fost condamnată 24 luni; ŞTEFAN C. Elena, născută 3-10-1921, a fost condamnată la 36 luni.

    SLOBOZIA -TITU
    Ş i din această comuna au arestat ţărani care cereau să li se restituie adeziunile de nscriere n colectiv, luate forţat. Printre arestaţi s'au numărat:
    IORGA N. Enache, născut 6-02-1936, condamnat la 48 de luni pentru că a redactat un manifest cernd ţăranilor s se răscoale mpotriva colectivizării.
    IORGA Petre, născut 7-11-1897, a fost condamnat la 48 luni pentru ndemn la revoltă şi insultarea conducătorilor colectivului pentru excrocheriile făcute .

    OLTUL SE NROŞEŞTE
    Pe stnga Oltului, de la vărsarea prului Cungrea n Olt pnă la Drăgăneşti, sfrşitul lui 1960 şi nceputul anului 1961 au cunoscut revoluţii de o aşa amploare că oamenii credeau că le-a venit sfrşitul, şi n disperare s'au apărat mpotriva barbariei deslănţuit de neomul Scorniceştiului.

    Cucuieţi, un sat mai mare, aşezat la gura prului, era din ce n ce mai mult ameninţat şi călcat de sbiri, ca să le dea pămntul. S'au gndit c ar avea o salvare dacă s'ar adresa Bucureştiului, unde aveau şi ei un om din partea locului. Au făcut un memoriu cernd retragerea din colectiv, deoarece nu este bine. Dela Slatina a venit poruncă să caute instigatorii". De vreo 2 ani satele fuseseră golite de capetele aruncate prin puşcării; acum au mai găsit, cu ajutorul celor vnduţi, rămăşiţele chiaburimii". Au arestat dintre ei pe: Andronescu Gh. Marin, născut pe 29-12-1921, şi pe Andronie, născut pe 1-09-1929, care făcuseră memoriu cernd retragerea din colectiv, şi cărora le-au dat cte 48 luni de muncă forţată. Nu a scăpat nici Moraru C. Mircea, născut pe 20-06-1913, care era bănuit că i-ar fi instigat-şi care a luat tot 48 luni, după chinuri.

    OPORELU
    Satul Băiculeşti, aparţinnd de Oporelu-din valea Tesluiului, a pus mna pe furci şi topoare, re-pezindu-se asupra colectivului. Securitatea a intervenit n forţă, au tras şi au mpuşcat pe ţăranul Nătărău Ion-zis Codreanu. Le era frică să nu se ntindă focul asupra Scorniceştiului. Printre zecile de arestări s'au numărat ţăranii Cristea Ion din satul Beria Mare şi Burciu Gheorghe din Oporel, care-bine bătuţi-au intrat forţat n colectiv. Erau ţăranii vnaţi de miliţieni, aduşi la sfat, unde-după chinuri-terminau iscălind intrarea n colectiv.

    VLCELE
    Dacă au reuşit oprirea răzmeriţei spre Scorniceşti n'au putut-o stăvili spre sud, unde s'a ntins pnă la Drăgăneşti de Olt.
    Din ajunul sărbătorilor Crăciunului, timp de aproape două luni au fost zilele pătimirii ce s'au aşternut asupra satelor ce formau această comună, precum Miceşti, Dealul Mare, Liceşti Măndineşti, sau comuna Bărcăneşti.

    Oamenii nu mai aveau linişte. Cu toate că noroiul era pnă la osia căruţei, maşinile cărau activişti pnă unde puteau, şi apoi i lăsau să se descurce singuri escaladnd dealurile lutoase. Fugeau de acasă, lăsau femeile cu copii, dar degeaba. Reuşiseră să'i facă să nu le tihnească sărbătorile. Cnd se ntorceau acasă găseau cepul la butoi scos, porcul njumătăţit sau de loc.

    Cei rmaşi trebuiau să suporte şi bătăile barbarilor. Printre aceştia erau muncitori mbrăcaţi miliţieni, tractorişti şi- binenţeles-ostaşi ai regimului popular. Satele nu dormeau, nu puteau dormi; făceau zi şi noapte de veghe, şi clopotele erau n stare de alarmă. Copii nu se mai duceau la şcoală, fiindcă se zvonise că vor fi luaţi ostateci pnă la venirea părinţilor să iscălească.

    Printre lămuritori" se aflau Tivic Matei-primul secretar al partidului de 1a or.(aşul) Slatina- şi mai-marele lui de la Bucureşti, Ilie Verdeţ, ce-şi luase nevastă de viţă din Scorniceşti, şi care-şi servea cumnatul n muncă .

    Dar n seara de 14 Ianuarie 1961 au apărut forţe ca pe timp de război-şcoală de miliţie din Drăgăşani-şi a doua zi n zori au nceput asaltul. Peste 15 camioane se opriseră la marginea satului, de unde nu mai puteau nainta. Pe jos au pornit asaltul. Nici nu se luminase de ziuă-la 6 dimineaţa pe Marin Ilie Petcu l-au luat n cămaşe şi izmană. După el a pornit nevasta gravidă cu al cincelea copil, a sărit şi fratele Radu şi alţi ţărani, şi-au reuşit să-1 scape din ghiarele barbarilor; ncă nu se luminase de ziuă şi lumea alarmată s'a pierdut prin văi. Pe drum trece Marin Liciu-zis Micu. Activistul strigă trage n el, c-i chiabur !" şi prima victimă cade n noroi.

    Clopotele ncep să tragă nu numai n Vlcele, ci şi n comuna vecină, n Izvoarele. Ţăranii se adună la podul de pe prul Iminog şi opun rezistenţă. Trupele dau napoi.
    n satul Olteni vnătoarea continuă. n dreptul sfatului este mpuşcat Ion BRĂILEANU, un alt chiabur", care are ca avere ciocanul şi nicovala, fiind fierarul satului-care voia sa se retragă din colectiv. Cade şi al treilea mort, Pavel PĂDUŢ, ţăran sărac, dornic să lucreze liber. Forţele se retrag victorioase"-cu trei morţi. Pleacă să se odihnească.

    Pe 1 Februarie revin n forţă. Primul obiectiv este atins, prin ocuparea clopotniţei, şi apoi ncepe vnătoarea. n sat nu auzi dect strigăte de ajutor !". Uşile sunt sparte şi se intră n case, căutndu-se prin toate ungherele, prin beciuri, poduri si magazii. Se ncepe arestarea.

    Prima victimă, Elena PETCU, ridicată gravidă n locul bărbatului, dusă la sfat" şi bătută să spună unde-i bărbatul. Nu ştie. Iar bătută şi ncărcată n camion pentru Piteşti, unde o aşteaptă alte chinuri.
    Maria BĂLOSU, bătrnă, piele şi os, arestată, bătută la Sfat" şi la Piteşti, ca s spună unde i este bărbatul. Dar acesta i murise; putrezise n pămnt.
    Copii, femei şi bărbaţi au ncărcat n camioane, şi i-au dus la Piteşti, la alte chinuri ştiinţifice". Printre zecile de arestaţi, după ce au trecut prin fabrica" de la Piteşti, (unii) au fost condamnaţi şi trimişi la munca forţată de exterminare.

    Printre ei erau:
    BĂRBUŞ S. Ion, născut n 1924. A fost condamnat la 48 de luni.
    BĂLOSU D. Ion, n.1925, condamnat la 60 de luni.
    BĂLOSU D.Măria, născută 1938, condamnată la 24 luni.
    FLORESCU Constantin, condamnat la 2 ani, a murit nchis-din cauza torturilor.
    FLORESCU I. Ilie, născut n 1925, a fost condamnat la 48 de luni.
    MNDRUŢĂ Florea, născut n 1916, a fost condamnat la 48 de luni.
    TAIFAS I. Marin, născut n 1942, a fost condamnat la 24 luni.
    VLAD N. Mircea, născut n 1924, condamnat 48 de luni.
    BURCĂ Radu-nvăţătorul satului, care nu participase la nici o acţiune, a fost arestat şi el, fiind un pericol pentru regimul comunist.
    Şi n sat au rămas forţele armate, ca să păstreze liniştea.

    Cicerone IONIŢOIU. Reprimarea răscoalelor ţărăneşti [C.I.-0034]
    Last edited by Cicerone Ionitoiu; 21-03-10 at 05:36 PM.
    Cicerone Ioniţoiu a protestat permanent mpotriva terorii comuniste, devenind un personaj indezirabil pentru autorităţi. n 1979, la intervenţia preşedintelui de atunci al Franţei, Valry Giscard dEstaing, a fost lăsat să plece din Romnia şi să se stabilească n Franţa. .......Bibliografie: AICI, album foto: AICI, repertoriu de lucrări publicate: AICI, discurs: Numai cine nu vrea, nu poate!, acces la mesageria electronică: AICI (cont gestionat de membrii fondatori). Lucrări regrupate n biblioteca electronica-arhiva de studiu: Procesul Comunismului

  5. #5
    Rang-N-04(Grup sp)
    Cicerone Ionitoiu's Avatar
    Join Date
    Mar 2010
    Location
    Paris-Franta
    Posts
    207
    Rep Power
    312

    Post Izvoarele

    Comuna vecină a sărit şi ea, cu mna pe furci şi topoare. Au tras clopotele, şi pe 15 Ianuarie au sărit asupra sfatului popular, cerndu-şi cererile date forţat pentru intrarea n colectiv. Au insultat autorităţile, spunndu-le adevărul. A intervenit securitatea şi au făcut zeci de arestări,.chinuiri şi condamnări.
    Printre ei se numărau şi:
    ALEXANDRU I .Rada, n.1905, condamnată 36 luni;
    AFUMELA I. Radu, născut 1922, cond.(amnat) 48 de luni;
    BUZGURILĂ V. Antonina, născută 1923, condamnată 36 luni; CRSTOIU I. Mihai, născut n 1927, condamnat 60 de luni; DINU D.Alexandru, născut n 1906, condamnat la 60 de luni; DUMITRU M. Mihai, născut 1913, condamnat la 48 de luni; GŢA M.Mihalache.zis Rafailă, născut n 1896, a fost condamnat la 60 luni; IORDACHE Dinu, născut n 1888, a fost condamnat la 48 luni; MIHALACHE P. Iancu, născut 1897, condamnat 60 luni; MOLEA I. Vasilica, născută 1903, condamnată la 48 luni;
    POGONEANU V. Constantin-zis Dinu Floricel, născut 1916, condamnat 60 de luni;
    ROTARU E. Nicolae, născut 1913, a fost condamnat la 36 luni;
    RUJAN S. Ilie, născut 1919, condamnat la 48 luni;
    POPESCU A. Dumitru, născut 1926, condamnat la 48 luni;
    TRŞ A. Ion, născut 1938,.condamnat 48 luni;
    TUDORIN C. Nicolae,.născut 1922,condamnat 36 luni;
    VITAN Gr. Dumitru, n.1905-tatăl-condamnat la 60 de luni; VITAN D. Ion-fiul-n.1938, condamnat 48 de luni.

    BĂLĂNEŞTI
    Sat aşezat pe malul Oltului, la sudul.comunelor Vlcele şi Izvoare-ce fuseseră trecute prin foc, s'a revoltat cu furie, a distrus colectivul, a devastat sfatul popular, a ars cererile de nscriere n colectiv, a bătut pe activiştii de partid care-i sufocaseră, şi nu a scăpat nici preşedintele sfatului. Au răsturnat maşinile miliţiei şi ale autorităţilor. Cteva zile ţăranii au fost stăpni pe situaţie. A(u) intervenit armata şi securitatea, făcnd peste 30 de arestări, printre care s-au numărat:

    CEGA I. Floarea, n.1-06-1914, a fost condamnată la 36 de luni;
    DRĂGAN N. Constantin, n.24-09-1925, condamnat la 60 de luni;
    FLOREA A. Constantin-zis Antonică, n.1-09-1939, a fost condamnat la 36 de luni;
    GANCIU P. Marin, n.15-05-1939, a fost condamnat la 60 de luni;
    IORDACHE I. Dinu-zis Cosor, n.8-12-1908, a fost condamnat 48 de luni;
    ISTRATE I. Alexandru-zis Şorici, n.1-08-1924, a fost condamnat la 48 de luni;
    ISTRATE D. Alexandru, n.15-01-1894, a fost condamnat la 60 de luni;
    RĂDUCANU F. Constantin, n.13-11-1913 a fost condamnat la 60 de luni;
    RĂDUCANU M. Elena-zisă Lina, n.15-08-1913, condamnată la 36 de luni;
    SRBU F. Nicolae-zis Drăgan Nae, n.22-06-1904, a fost condamnat la 60 de luni;
    STAVRACHE Gh. Dumitru-zis Vraciu, n.13-01-1932, a fost condamnat 60 de luni;
    STAVRACHE P. Marin, n.1-05-1940, a fost condamnat la 48 de luni;
    STANA Gh. Alexandru, n.3-07-1920, condamnat la 60 de luni;
    SUCALESCU C. lon, n.30-03-1940, condamnat 60 de luni;
    ŞERBAN V. Constantin, n.11-06-1937, a fost condamnat la 60 de luni;
    TOBĂ S. Filofteia, n.14-11-1925, a fost condamnată la 24 de luni;
    TURCIN M. Florea, n.23-07-1925, a fost condamnat la 60 de luni.
    Toţi aceştia, şi alţii, au trecut prin chinurile securităţii din Piteşti şi apoi prin lagările de exterminare prin muncă forţată.

    MĂRUNTEI
    Cobornd pe stnga Oltului, pe şoseaua ce duce de la Slatina la Turnu Măgurele, la mai puţin de 4 km de Bălaneşti se intră n comuna Mărunţei. Ca şi vecinii, ţăranii-nemaiputnd suporta crunta exploatare prin colectiv-au pus mna pe topoare, furci, şi s'au repezit pe sfatul popular, pe care l-au devastat, călcnd n picioare pe activist, pe secretarul primăriei, şi reuşind să pună mna pe cererile de intrare n colectiv, pe care le-au distrus. N-a scăpat nici sediul colectivului, şi s'au repezit şi asupra locuinţelor colectiviştilor care nu voiau să se retragă. Autorităţile au fugit după ajutor. Armata şi securitatea şi-au făcut apariţia, trecnd la represalii şi arestări.

    Printre cei ce au cunoscut chinurile anchetelor securităţii, şi apoi au ajuns n lagările de muncă forţată din Bălţile Dunării, se numără şi:
    ENACHE A. Vasile, n.15-05-1908 a fost condamnat la 60 de luni şi-ajuns n lagările din Bălţile Dunării-a refuzat să muncească; GHIŢĂ Gh. Florea, n.6-06-1928, a fost condamnat la 48 de luni; GHIŢĂ D. Ion, n.26-10-1942, a fost condamnat la 60 de luni; IONESCU I. Tudor, n.l4-02-1923, a fost condamnat la 48 de luni; MITRACHE O. Constantina, năseută 6-01-1910, a fost condamnată la 36 de luni; MITRACHE M. Gheorghe, n.8-05-1908, a fost condamnat 60 de luni; MOLDOVEANU M. Alexandru, n.5-09-1915, a fost condamnat la 48 de luni; PETCU A. Vasile, n.6-08-1922, condamnat 60 de luni; SOCOL C. Rada-zisă Riţa, născută pe 3-03-1923, a fost printre cei ce au răsturnat maşinile activiştilor şi a primit 36 de luni.

    COMANI
    La alţi 4 km.mai jos de Mărunţei. revolta ţăranilor s-a ntins şi n satul Comani. Ţăranii narmaţi cu ce au găsit prin ogrăzi, la sunetul clopotului s'au repezit asupra sfatului popular, şi gospodăriei colective, pe care le-au devastat-iar cererile de nscriere le-au ars. Dintre activişti, numai cine a apucat să fugă a scăpat de furia poporului. Oamenii au pus mna şi pe atelaje, pe care şi le-au luat acasă.

    Printre cei vreo 15 ţărani arestaţi s'au aflat: LEANCA I. Marin,n.16-06-1911; a fost condamnat la 48 de luni; MITRĂNICĂ C. Marin, n.24-11-1933, a fost condamnat la 60 de luni; MITRICĂ M. Ecaterin, născut 8-05-1915, a fost condamnat la 48 de luni; PSALAN D. Călin, n.2-04-1915, a fost condamnat la 60 de luni; SMARANDACHE Gh.Gheorghe, n.6-05-1936, a fost condamnat la 48 de luni; STOICA I. Alexandru, n.18-07-1918, a fost condamnat la 48 luni-ş.a.

    DRĂGĂNEŞTI - OLT

    La alţi 4 km sud de Comani, tot n lunca Oltului, era aşezat si Drăgăneştiul, o comună cu circa 6.700 locuitori la aceea dată, reşedinţă administrativă de raion-la ntretăiere de drumuri. Ţăranii au suferit din cauza exploatării prin colective, şi la salba de revolte dealungul rului şi-au adus şi ei contribuţia. Au sărit si au devastat sediul colectivului, au ars cererile de nscriere forţată şi au nceput să-şi ia fiecare atelajele acasă.

    Armata, miliţia şi securitatea au intervenit şi au trecut la arestări .Printre cei peste 20 de arestaţi şi chinuiţi nainte de condamnare s'au numrat şi: DOROBANŢU F. Ion, n.22-11-1916, a fost condamnat la 48 de luni; DOROBANŢU C. Tudor, n.22-09-1915, a ' fost condamnat la 48 de luni; DUŢĂ V. Ilie, n.14-10-1919, a fost condamnat la 48 luni; JUMUGA F. Florea, n.7-02-1923, a participat şi la devastarea locuinţelor celor ce nfiinţaseră colectivul-a fost condamnat la 60 de luni; ONESCU M. Vasile, n.l2-04-1927, a fost condamnat la 48 de luni. POPESCU I. Petre, n.24-10-1924, a fost condamnat la 60 de luni. Şi alţii.

    După ce ngrozise lumea, după un an şi 3 luni au fost eliberaţi, pe data de 6 Apr. 1962, după ce prin forţă, vărsări de snge se proclamase colectivizarea terminată , şi presiunile internaţionale făceau să se deschidă porţile nchisorilor.

    Alte revolte in jurul Slatinei

    Cu toate că se luaseră masuri severe de represiune de către judeţul Olt, n jurul oraşului Slatina au isbucnit răscoale.

    CIREAŞOV
    Comună aproape n suburbia Slatinei, a cunoscut revolta ţărănească, care a devastat sfatul popular şi a distrus arhiva colectivului, punnd pe fugă pe activişti. Printre arestaţi s-au numărat şi: DRĂGUŢ P. Constantin, n.24-01-1908, condamnat la 48 de luni; DRĂGUŢ A. Ion, n.13-04-1924, condamnat la 48 de luni; GEORGESCU A. Ion, n.4-10-1910, condamnat la 48 de luni; PAVEL C. Marin,n.3-07-1920, condamnat la 48 de luni. Şi alţii.

    CURŢIŞOARA
    Comună situată la circa 8 km.nord de Slatina, pe drumul ce urcă dealungul Oltului; ţăranii au trecut şi ei la devastarea sfatului popular şi la distrugerea arhivei colectivului. Printre arestaţii, chinuiţii şi condamnaţii din aceasta revoltă au fost şi: BĂLĂŞOIU D. Constantin, născut 8-05-1932, condamnat la 48 de luni; TORICĂ D. Gheorghe, n.3-06-1928, condamnat la 48 de luni; VĂDUVA M. Nae, n.30-05-1914, a fost condamnat la 48 de luni. Şi alţii...

    MILCOV
    Comună aşezată la circa 7 km.sud de Slatina, a cunoscut nemulţumirile cauzate de colectiv. n adunarea generala s'a cerut desfiinţarea colectivului, şi mulţi trani au solicitat retragerea. n schimb s'a trecut la arestarea unora pentru intimidarea celorlalţi. Printre cei condamnaţi s'au numărat: MITRICĂ Şt. Ion, n.10-05-1923, condamnat la 48 de luni; NICOLAE D. Marin, n.11-04-1927, condamnat la 48 luni; PĂDURARU P. Marin, n.19-11-1920, a fost condamnat la 48 de luni.

    MOGOŞEŞTI
    Comună situată la circa 6 km.sud de Scorniceşti, a trecut la desfiinţarea colectivului şi cererea restituirii adeziunilor luate forţat.
    Au fost arestaţi printre alţii: CRISTESCU I. Nicolae, n.3-01-1907, condamnat la 60 de luni pentru participare la revoltă; EANA Gh.Dumitru, n.19-12-1912, a fost condamnat la 72 de luni.

    Malul drept al Oltului

    Ţăranii de pe malul drept al Oltului şi-au manifestat dorinţa de a se retrage din colectiv, exprimnd-o chiar n adunări generale sau adunnd semnături, dar nu s'au concretizat n revolte. S-au efectuat arestări şi represiuni n comunele:
    MARCEA-de la vărsarea rului Luncavăt n Olt;
    BERCIOIU-comună vis--vis de Băbeni;
    IONEŞTI-comună situată la nord de Drăgăşani;
    ŞTEFĂNEŞTI-comună situată pe rul Dlga;
    RĂMEŞTI-comună situată la sud de Drăgăsani, pe rul Beica.
    PLEŞOIU-comună aşezată lngă Piatra-Olt.

    Cicerone IONIŢOIU. Reprimarea răscoalelor ţărăneşti [C.I.-0035]
    Last edited by Cicerone Ionitoiu; 21-03-10 at 06:12 PM.
    Cicerone Ioniţoiu a protestat permanent mpotriva terorii comuniste, devenind un personaj indezirabil pentru autorităţi. n 1979, la intervenţia preşedintelui de atunci al Franţei, Valry Giscard dEstaing, a fost lăsat să plece din Romnia şi să se stabilească n Franţa. .......Bibliografie: AICI, album foto: AICI, repertoriu de lucrări publicate: AICI, discurs: Numai cine nu vrea, nu poate!, acces la mesageria electronică: AICI (cont gestionat de membrii fondatori). Lucrări regrupate n biblioteca electronica-arhiva de studiu: Procesul Comunismului

  6. #6
    Rang-N-04(Grup sp)
    Cicerone Ionitoiu's Avatar
    Join Date
    Mar 2010
    Location
    Paris-Franta
    Posts
    207
    Rep Power
    312

    Post Regiunea Rosiorii de Vede in flacari

    După Vlaşca, a venit rndul Teleormanului să intre n răscoală, făcnd ca aceasta să se ntindă de la Videle şi pnă la Olt..
    La 28-30 km nord de Roşiorii de Vede, de-a lungul prului Tecuciului-afluent al rului Vedea, se ntinde comuna DOBROTEŞTI, cunoscută şi sub numele de Doagele-una din localităţile bogate ale judeţului, dar mai ales cu oameni muncitori şi descurcăreţi n toate.

    Aici şi-au găsit comuniştii, cum se zice, o vacă de muls" şi au jupuit-o n tot felul, ba cu cote, ba cu impozite de tot felul, ba i-a lăsat pe unii să intre n colectiv-să se izbească de realitatea comunistă, creznd că nu e departe pnă ce se va nărui tot ce este contra naturii. Pnă ntr-o zi.

    Şi acea zi a fost cea de 7 Martie 1961, cnd au văzut pe vicepreşedintele raionului, pe Florian Florescu că tot măsoară şi bate ţăruşi. A nceput pe la 9 dimineaţa. Au ntrebat din curiozitate oamenii ce are de gnd să facă. Şi se tot strngeau la faţa locului. Şi el se lăuda că le face sediu nou pentru colectiv. Şi unul a nceput să scoată un ţăruş, să-i spună că nu e bine bătut acolo. Altul a scos alt ţăruş şi i l-a dat să-l bată la el acasă. O femeie i-a zis serios că ar fi mai bine să le dea cererile de nscriere napoi, că ei nu au vrut, ci au intrat forţat,şi le-au luat şi carul, şi boii-şi nu mai au cu ce să aducă iarbă să crească văcuţa, să dea lapte copiilor.

    Alături sta cu maşina plutonierul major Ilie Ştefan, şoferul securităţii din Roşiorii de Vede. După vreo două ore de hrăială, deoarece Floricel Florescu nu se oprea din lucru şi-i sfida, au nceput să-l ia la goană cu pietre, şi apoi la bătaie.

    Lelea Zdrca s-a repezit şi a nceput să tragă clopotul a jale, iar plutonierul a fugit la telefon să-şi anunţe şefii de la Roşiori. ntre timp vicepreşedintele era plin de snge, şi faţa.tumefiată-şi cu cteva răni pe cap. Fugea şi căuta un loc de ascuns. A gsit hornul unei case din vecini, de unde- găsit fiind-l-au luat din nou la bătaie. Maşina securităţii dispare, şi atunci ţăranii-dndu-şi seama că a plecat ca s ceară ajutoare-au nceput să se organizeze, să facă baricade: la Sfatul popular, la biserică şi la noul sediu ce voiau să-l ridice.

    Secretarul sfatului a anunţat ntre timp pe generalul Negrea, adjunctul lui Alexandru Drăghici, asupra situaţiei grave. Lumea a intrat n sfat ca să-şi ia cererile, iar secretarul Ică Roşu a fugit la dispensarul din apropiereşi a mbrăcat un halat alb.

    Afară, oamenii se organizau pentru apărarea comunei, narmndu-se cu topoare, furci, trnăcoa-pe-şi au făcut ordine, devastnd sediul vechi al colectivului mpreună cu documentele, n căutarea cererilor de nscriere. Erau stăpni pe situaţie pnă la orele 4 după amiază, cnd şi-a făcut apariţia Ilie Ştefan, nsoţit de două IMS-uri pline cu securişti. Au fost opriţi la primul baraj de către mulţime care i-a dat voie să-l ia pe rănit. L-a dus n spate, ntr'o maşină, scoţndu-l afară din comună, unde aştepta o salvare să-l ducă la spitalul din Roşiori.

    Pe la orele 18 soseşte prima ntăritură de miliţieni de la raion, căutnd să mprăştie mulţimea. n busculada care are loc se trage n aer, dar un miliţian trage şi n plin, rănind n picior pe Stan Martac. Furia creşte-şi oamenii sar pe miliţieni, care reuşesc să se retragă şi să se baricadeze n sfatul popular, n aşteptarea ajutoarelor.

    Generalul Negrea luase măsuri de represiune şi de a năbuşi răscoala. După ce s'a lăsat noaptea, au apărut maşini ncărcate cu miliţieni şi securitate de la Roşiori, Turnu Măgurele, Videle, Drăgăneşti-Olt, Drăgăneşti-Vlaşca-şi de la Costesti-Argeş, de unde s'au trimis 50 muncitori mbrăcaţi n salopete noi. Ca să intimideze, maşinile au venit tractnd armament greu, şi comuna s'a transformat ntr'un adevărat teatru de război. De la aeroportul din Balaci au nceput s zboare avioane, făcnd un zgomot asurzitor.

    Mitralierele au nceput să latre" şi ţăranii nevoiţi să dea napoi. Era noapte, şi de peste tot se auzea sgomot, neştiind ncotro s-o apuci. Au nceput să se ascundă, şi asupra comunei s'a instaurat represiunea. Era o adevărată vnătoare după ţărani. Primul drum era la şcoală, unde-nşiraţi cu faţa la perete şi minile după ceafă-erau loviţi cu cismele şi patul armelor. n această situaţie i-au găsit autorităţile, venite să vadă cine a avut curajul să nesocotească măsurile partidului.

    Printre mai mari era cinele roşu"-Anghel Bodrlău (preşedintele raionului), Ion Stănescu-secretarul Sfatului Popular raional, generalul Negrea-şeful operaţiunii, şi alţii mai mici. Satul a stat sub ocupaţie 6 luni, n care timp tot mereu se mai aresta cte unul, după indicaţiile activiştilor şi sfatului popular. Familiile erau terorizate şi nevestele batjocorite, copiii nu mai puteau merge la şcoală, nvăţătorul-a-restat, ca şi cei doi preoţi, fiindcă comuna avea două biserici. Primul transport a fost de circa 100 de ţărani-femei, bărbaţi şi copii-care, duşi la securitate, erau nti chinuiţi, şi apoi ntrebaţi ce au făcut, după care-zdrobiţi-luau drumul lagărilor de exterminare prin muncă forţată.

    Printre ei s-au numărat: BĂLŢATU I. Anghelina, născută n 1910, zisă Lina-condamnată 36 de luni; BURCĂ N.. Tudor, n.22-09-1911, condamnat la 48 de luni; CALOTĂ N. Domnica, n.7-10-1907, condamnată 36 de luni; CIOBANU S. Floarea, născută 23-07-1900, condamnată 36 luni; CIOBANU Ioana, chinuită n anchetă şi nvinuită că i-a dat altceva să bea vicepreşedintelui Floricel Florescu cnd a cerut apă-condamnată 48 de luni; CĂLIN M. Ioana, născută 12-06-1912, condamnată 36 de luni- condamnată cu fiica; CĂLIN C. Păuna, născută 14-03-1942, condamnată 36 luni; DĂNALACHE M. Dumitru, n.11-09-1894.condamnat 60 de luni; DĂNALACHE A. Ilie, născut n 1923,.condamnat 48 de luni; DĂNALACHE I. Ion, n.27-01-1925, condamnat la 60 de luni; GRIGORE C. Mihai, n.5-03-1925, a fost condamnat la 48 de luni; GRIGORIŢĂ N. Ioan, n.20-07-1938, a fost condamnat la 48 de luni; ISCRU Constantin, preot, a fost condamnat 1 an; ISTRATE M. Tudor, născut 25-05-1914, preot, condamnat 60 de luni; MARTAC I. Ana, născută 3-02-1942, a fost condamnată 36 de luni; MARTAC C. Ştefan, n. n 1891, a fost condamnat la 36 luni; MARTAC O. Ion, n.27-12-1898, zis Boldişor-condamnat la 60 de luni; MARINA Şt. Rada-zisă Oprea Rada, născută 2-03-1903, condamnată la 36 de luni; MANOLACHE Ion, condamnat 48 de luni; PETRE I. Constantin, născut 1-05-1941, condamnat 60 de luni; PITIŞ M.Stanca, născută 3-09-1921, condamnată la 36 luni; ROŞIE M. Ion-zis Ene al Linei Titi, n.27-01-1913, condamnat 60 de luni; STANCU P. Ion-zis Păunica, n.3-06-1910, condamnat la 60 de luni; TRINCU I. Marin, n.6-06-1937,.condamnat la 48 de luni; TECUCEANU M. Ion, născut 25-09-1912, condamnat la 36 luni; VĂCARU P. Ion, n.6-07-1939, condamnat la 60 de luni; VCARU P. Năstase, n.4-04-1929, a fost condamnat la 48 de luni; VODĂ A. Stan,n.25-09-1937, condamnat la 48 luni.
    Numărul arestaţilor a fost foarte mare, şi cu toţii au trecut prin lagările din Bălţile Dunării, Delta Dunării, iar femeile-pe la GAI-Arad.

    TITULEŞTI
    n această comună situată pe rul Vedea, la circa 15 km.Vest de Dobroteşti, s-au făcut manifeste pentru ieşirea din colectiv. A fost arestat STANCA R. Radu, născut pe 10-03-1924-şi condamnat la 60 de luni.

    MIHĂIEŞTI
    Din această comună, aşezată ntre Roşiorii de Vede şi Drăgăneşti-Olt, s'a naintat o scrisoare C.C.-ului P.M.R., arătndu-se nedreptăţile făcute de colective şi cernd desfiinţarea lor. Au fost arestaţi PETERAN V. Ioan (n.26-09-1914) şi STANCU I. Aurelian (năs.23-11-1896), şi-după chinuri-au fost condamnaţi la cte 60 de luni fiecare.

    SILIŞTEA NOUĂ

    La 15 km nord de Dobroteşti, s'a ţinut adunarea generala a gospodăriei colective, n cursul căeia s'a criticat conducerea şi s'au adus acuzaţii, cerndu-se retragerea si desfiinţarea ei. Ţăranii nu s'au mulţumit numai cu att. Au trecut la fapte. Au sărit asupra sfatului popular şi au trecut la distrugerea colectivului. A(u) intervenit miliţia şi securitatea, trecnd la arestări. Printre ei s-au numărat: ANGHELACHE D. Badea, n.27-07-1929, condamnat la 36 de luni; DĂNALACHE I. Constantin, n.14-01-1930, condamnat la 36 de luni DUMITRESCU Florica, născută n 1919, a fost condamnată la 36 de luni; STĂNCESCU I. Sebastian, n.10-07-1921, a fost condamnat la 36 luni.
    Au trecut prin chinurile securităţii şi lagările de munca forţată din Bălţile Dunării.

    NICOLAE BĂLCESCU
    n această comună, situată la circa 40 km nord de Turnu Măgurele-pe Clmaţui, s'au produs iarăşi ciocniri, cerndu-se restituirea adeziunilor luate forţat şi desfiinţarea colectivului. Au fost arestaţi circa 10 ţărani-chinuiţi şi condamnaţi: BRAN I. Marin,n.10-09-1938, condamnat 60 de luni; CROITORU M. Ioana, născută pe 28-08-1938 şi condamnată la 36 de luni; ILIE I. Iancu, născut pe 1-02-1902, a fost condamnat la 48 de luni; NAIDIN M. Alexandru, n.15-05-1911, a fost condamnat 60 de luni; SOARE V.Ilie, n.29-12-1915, condamnat la 48 de luni. Şi alţii...

    SOCETU
    Comună aşezată la circa 15 km nord de Roşiorii de Vede, pe rul Vedea, a fost teatrul unor dezordini att la sfatul popular ct şi la colectiv, cerndu-se de către ţărani retragerea şi desfiinţarea colectivului. S-au făcut arestări. Printre cei arestaţi au fost şi: CIOBANU P. Marin, n.17-08-1913, condamnat la de 48 luni; FIERESCU I. Marin, n.14-12-1901, condamnat la 48 de luni.

    SMRDIOASA
    Comună situată la confluenţa rurilor Vedea şi Teleorman, a cunoscut n Februarie 1961 furia ţăranilor mpotriva gospodăriei colective, care-i jefuise. n grup s'au dus la sfatul popular şi gospodărie, maifestnd şi cernd restituirea adeziunilor ce le fuseseră luate forţat. S-au făcut arestări. Printre ei: BĂDICI I. Dumitru, născut pe 22-12-1902, a fost condamnat la 48 de luni; BRATAN N.
    Florea, n.23-07-1906, condamnat la 48 de luni; ZAMFIR I.Tnase,.născut pe 7-01-1901, condamnat la
    48 de luni.

    CERVENIA
    Aşezată la circa 7 km sud de Smrdioasa, comuna Cervenia a cunoscut furia ţărănească mpotriva colectivizării. După ce s'a spart şedinţa adunării generale- n care conducerea a fost acuzată de nereguli, cerndu-se desfiinţarea-ţăranii s-au năpustit asupra sfatului şi colectivului, cernd restituirea adeziunilor. Au intervenit miliţia şi securitatea, făcnd arestări. Printre ei s-au numărat: PUŞCACIU T. Oprea. născ.11-12-1915, a fost condamnat la 48 de luni; TACHE Şt. Tudorin, născ. 13-03-1924, a fost condamnat la 36 de luni.

    CONTEŞTI
    Comună situată la 6 km sud de Cerveni, tot pe rul Vedea, a cunoscut furia ţărănească, n care s'a forţat sediul sfatului popular pentru restituirea cererilor, s'a devastat colectivul şi s'au distrus documente. Printre arestaţi au fost şi: COLEA Şt .Ioan, născ.1-07-1912, condamnat la 48 de luni; GANCEA I. Constantin, născ.6-02-1929, condamnat la 48 de luni; OALĂ I. Ion,născ.8-11-1936, a fost condamnat la 48 de luni muncă forţată.

    COSTEŞTI-ZIMNICEA - 1 MARTIE 1961
    Ţăranii au intrat cu forţa n gospodăria colectivă ca să-şi ia cererile Printre arestaţi s'a numărat URUCU Alexandru, născ. 4-11-1914, condamnat 48 de luni.

    BOTOROAGA
    n această comună situată la 5 km.nord de Drăgăneşti-Vlaşca, pe 28 Februarie 1961 o femeie-ŞOVEI N. Elisabeta, născută pe 5-12-1919, a luat-o naintea bărbaţilor şi a forţat intrarea n sfatul popular, făcnd scandal să i se restituie cererea, că nu vrea să mai rămnă muritoare de foame n colectiv.
    A fost arestată de securitate şi condamnată la 24 de luni muncă forţată n lagăr.

    LETCA VECHE
    Focul nemulţumirilor generalizate s'a ntins şi spre răsărit, cuprinznd satele unde se cerea retragerea din colective.
    n comuna Letca Veche, situată pe Glavaciog nainte de unirea cu Milcovăţul, ţăranii au fost mai furioşi. Au trecut prin gospodăria colectivă, cernd retragerea din colectiv si provocnd unele distrugeri. Securitatea a făcut arestări, şi printre cei trimişi n lagările de muncă fortat s'au numărat şi:

    BĂLĂRIANU I. Nicolae, născut pe 1-10-1922, a fost condamnat 48 de luni;
    TOTOI A. Gheorghe, născut pe 12-03-1908, a fost condamnat la 48 de luni;
    VASILE Gh. Vasile, născut pe 24-03-1928, a fost condamnat la 48 de luni;
    VOINEA M. Toma, născut pe 2-09-1927, a fost condamnat la 48 de luni;

    PUTINEIU - GIURGIU
    Răzmeriţa a ajuns şi n mprejurimilr Giurgiului, cuprinznd satele ce cereau desfiinţarea colectivelor. De o mai mare amploare a fost n comuna Putineiu, la circa 20 km.vest de Giurgiu, unde circa 40 de ţărani au pornit acţiunea de retragere din colectiv. A intervenit securitatea, care a trecut la arestarea următorilor :

    BALABAN M. Florea,.născut pe 2-04-1925, care a fost condamnat 36 luni;
    BUCUR P. Petre, născut 18-09-1905, condamnat la 36 de luni;
    MOTAN T. Tudor, născut 24-01-1901, condamnat 36 de luni;
    ULEA Gh. Marin,.născut pe 7-03-1913, condamnat la 36 de luni.

    Arestările erau generale-după cum am mai subliniat-şi, dacă acum pedepsele se exprimau n luni, nu erau excluse şi cele oferite" n ani de tribunalele militare, care lucrau zi si noapte pentru a pune pumnul n gură" ţărănimii. n acelaşi timp, de exemplu, se făceau arestări şi condamnări n Bucovina (Calafindeşti, Stefăneşti, Siteni, Băigeşti, Lozna, etc.), sub pretextul că fuseseră legionari şi ţărănişti ce ndemnau ţăranii să nu se nscrie n colective sau să se retragă.

    Gheorghiu-Dej, spre sfrşitul anului, căutnd să arunce vina pe Ana Pauker şi Teohari Georgescu asupra arestărilor din 1951 a celor 80.000 de ţărani, spune că s-au făcut abuzuri de către aceştia şi că au fost condamnaţi numai 30.000, dar omite să spună că ceilalţi au continuat s facă nchisoare n acelaşi regim de exterminare, pe bază de pedepse administrative. De asemenea uită că, după 1957, cnd cei doi nu mai erau pe scena politică, arestarea ţăranilor se făcea la fel de abuziv si chinuirea lor nu avea limită.

    Anul 1962 debutează cu noi cereri de ieşire din colectiv şi restituirea pămnturilor, cum a fost cazul ţăranilor arestaţi din Drăgoieşti-Suceava, sau revolta femeilor din satul Mărceşti-com. Dobra, aşezat ntre rurile Prscov şi Ialomiţa, n judeţul Dmboviţa-care au răsturnat maşinile activiştilor veniţi de la Trgovişte pe 20 Februarie 1962, cnd arestările s'au ridicat la peste 150 persoane.

    n aceste condiţii de teroare generalizată, Gheorghiu Dej a felicitat-pe 27 Aprilie 1962-pe cei ce au realizat" ncheierea colectivizării.
    Acesta era mijlocul prin care comunismul şii anunţa nfăptuirile", cnd cel mai preţios capi-tal"-talpa ţării-a fost batjocorită şi călcată n picioare.

    Cicerone IONIŢOIU. Reprimarea răscoalelor ţărăneşti [C.I.-0036]
    Last edited by Cicerone Ionitoiu; 21-03-10 at 06:24 PM.
    Cicerone Ioniţoiu a protestat permanent mpotriva terorii comuniste, devenind un personaj indezirabil pentru autorităţi. n 1979, la intervenţia preşedintelui de atunci al Franţei, Valry Giscard dEstaing, a fost lăsat să plece din Romnia şi să se stabilească n Franţa. .......Bibliografie: AICI, album foto: AICI, repertoriu de lucrări publicate: AICI, discurs: Numai cine nu vrea, nu poate!, acces la mesageria electronică: AICI (cont gestionat de membrii fondatori). Lucrări regrupate n biblioteca electronica-arhiva de studiu: Procesul Comunismului

  7. #7
    Rang-N-04(Grup sp)
    Cicerone Ionitoiu's Avatar
    Join Date
    Mar 2010
    Location
    Paris-Franta
    Posts
    207
    Rep Power
    312

    Default 37][ Suceava nu se lasa

    n 1962-sortit să fie anul lichidării proprietăţii individuale şi al declarării colectivizării totale, regimul de nenorocire naţională a fost confruntat de la nceput cu rezistenţă.

    Chiar n luna Ianuarie 1962, ţăranii din com.Drăgoieşti, spre Gura Humorului, s-au adunat la Sfatul popular şi au cerut cu insistenţă să le restitue pămnturile confiscate forţat de G.A.C. Văzndu-se ncolţiţi, cei de la Sfat au cerut intervenţii de la Suceava. Şi aceştia, presaţi la rndul lor de Centru ca să se termine urgent cu colectivizarea, au trimis de urgenţă forţe poliţieneşti să restabilească ordinea. Numai aşa au putut să scape de molima" desfiinţărilor-ce bntuia.

    Comuna Bosanci de care am pomenit mai nainte că a suferit un adevărat asalt al oraşului, să-i fericească" pe ţărani, a trecut prin momente de groază. Satul parcă intrat n mormnt, lumea as-cunzndu-se de teamă, uliţele pustii. n timp ce megafoanele din maşini i ndemnau să se nscrie n colectiv, cei ce erau scoşi cu miliţia ca să fie duşi la primărie pentru lămuriri şi nscriere erau băgaţi n beciul transformat n loc de tortură, de unde ieşeau betegiţi. Doua săptămni a durat convingerea"-pentru ngenuncherea bosncenilor.

    NICI FEMEILE NU S-AU LĂSAT

    Dacă bărbaţii au fost condamnaţi de la 24 de luni n sus pentru că ndrăzniseră să ceară n Ianuarie-Februarie ieşirea din gospodăriile colective, după un an, pe 20 Feb 1962, femeile din Mărceşti-comuna Dobra, plasa Titu, s-au adunat la Sfat şi au răsturnat maşinile activiştilor veniţi de la Trgovişte pentru a-i ncolona pe toţi la cazanul colectivului. Cei scăpaţi au fugit peste cmp şi au alarmat pe cei de la judeţ. Au venit cu ntărituri şi camioane, lovind şi ncărcnd peste 150 de persoane, pe care le-au dus la Trgovişte. Bine nu s-au simţit acolo; i-au mai speriat, şi aşteptau să se anunţe ncheierea lămuririlor şi nceperea fericirii"..

    Pe 27 aprilie, Gheorghiu-Dej a anunţat ncheierea colectivizării, de fapt o minciună, fiindcă după cum vom constata nemulţumirile au continuat şi au mai răbufnit.

    S-a anunţat sărbătorirea cu mare fast, aducnd la Bucureşti un număr de 11.000 de ţărani, egal, ziceau ei, cu numărul celor omorţi n 1907 de burghezi (iarăşi minciună). Dar n-a suflat nici un cuvnt, despre crimele făcute de el, de numărul sutelor de mii.

    Abuzurile, aşa numea Gheorghiu-Dej acest genocid le punea n spatele Anei Pauker şi al lui Teohari Georgescu, fără ştiinţa lui
    Merită să se vadă mărturia unuia care era elev, şi a avut de suferit din cauza tatălui, arestat pentru revolta din comuna Dobroteşti-jud.Teleorma, revoltă descrisă n amănunt mai sus:

    Tatăl meu, ISCRU Constantin, era preot paroh n comuna Dobroteşti, jud.Teleorman, localitate unde m-am născut şi apoi am profesat ca medic generalist 12 ani, nainte de specializarea mea-n 1981. n 1958 a fost arestat tatăl meu pentru că:
    n vara lui 1958 recolta de gru nu a fost bună. Sistemul diabolic al cotelor reuşea să ia şi bruma de recolta care se făcea, ţăranului nemairămnndu-i aproape nimic. Tatăl meu făcea parte cu vecinii dintr-o grupă care urma să treiere grul puţin care se făcea n anul acela. Grul treierat de-abia a ajuns sa acopere cota", ţăranului nemairămnndu-i nimic. Cota se depunea pe o cergă, păzită de paza comunală.

    Această "cotă" a fost transportată de ţărani cu căruţele lor, noaptea, la un siloz din comuna vecină, Balaci. Acolo nu mai corespundea cantitatea prevăzută iniţial cu cea sosită la siloz. Au nceput cercetările securităţii, care au mers pe varianta c ţăranii au furat din cota de gru datorată statului. Şi au arestat pe capii ariei de treierat, inclusiv pe tatăl meu, preotul, ca instigator contra statului.

    Au fost judecaţi după o lungă perioadă de anchetă şi tratament fizic" şi se mergea pe ideea că tatăl meu, ca preot şi duşman al comunismului, a instigat pe ţărani sa fure din cota de gru, act de sabotaj.
    Practic, tatăl meu era pierdut, dar dragostea, cinstea de care se bucura n rndul ţăranilor din Dobroteşti-jud.Teleorman, l-a salvat de la o grea detenţie. n ziua procesului, o ceată de ţărani din comună au plecat pe jos la judecătoria din Roşiorii de Vede, să-l apere pe tatăl meu ca martori.

    Cum au pledat:
    Ei au pledat spunnd că cota de gru strnsă la arie, pe drum-din cauza drumulmi denivelat, noaptea-a fost suficient să se scurgă cte puţin, şi-cale de 18 km pnă la silozul din Balaci-să fie timp suficient să se piardă o cantitate importantă, mai ales că nu s-a observat, că era noapte.Aşa au reuşit ţăranii să-l elibereze pe tatăl meu. Adevărul eu l ştiam: ţăranii furaseră din cota de gru, că nu aveau ce să mănnce.

    n 1961, o dată cu colectivizarea agriculturii, care se făcea prin lămurirea" psychique et phy-sique" din partea activiştilor de partid şi a securiştilor, ţăranii din comuna Dobroteşti (n jur de 10.000 de locuitori, una din marile comune ale Romniei) nu prea se nghesuiau să intre n GAC. Atunci echipele de lămurire" au nceput să apeleze la metodele lor cunoscute de barbarie:
    nghesuiau o bună parte din cei care nu voiau să se lase lămuriţi, ntr-un ARO, şi le spuneau că i duc la Bucureşti, la puşcărie. Pe drum, care era mai fricos semna, şi-l dădeau jos. Pe ceilalţi i duceau departe de sat şi-i băteau bine, punndu-le degetul forţat pe cerere.

    Dar bărbaţii, ca să evite acest lucru, fugeau din sat şi se adăposteau n pădurile din vecinătate. Atunci bestiile ncepeau să ancheteze şi să bată femeile şi capiii pe care-i găseau acasă (iar pe femei le violau). Acest lucru a declanşat o revoltă din partea ţăranilor. S-au tras clopotele de la cele două biserici ca pentru nenorocire, şi cu furci şi topoare au venit la primărie, unde au bătut măr echipele de lămuritori" şi au ncercat sa dea foc la primărie.

    S-au chemat n ajutor trupele militare de la aeroportul militar din Balaci, care au venit cu mitraliere şi tunuri, au deschis foc şi au arestat o bună parte din ţărani . Binenţeles că a fost arestat şi tatăl meu, anchetat şi condamnat-pe motivul că a dat voie să se tragă clopotul bisericii.

    După puţin timp, eu am fost eliminat din liceul de la Roşiorii de Vede şi trimis acasă, şi să vin numai dacă tatăl meu intră n colectiv. Tatăl meu, văznd c att el ct şi familia are mult de suferit (mai ales că eram cinci copii), a acceptat cu scrbă şi desgust" să pună degetul pe cererea de intrare n colectivă, cerere pe care nu a vrut s'o semneze-ca gest că nu este de acord şi că este forţat. Această cerere am găsit-o."

    REVOLTA ŢĂRĂNEASCĂ DIN COM. SĂLCIILE, JUD. PRAHOVA

    n comuna Sălciile din judeţul Prahova s'a nfiinţat colectivul n 1952. Ca peste tot, lucrurile au mers din ce n ce mai prost, ajungnd ca oamenii să fie muritori de foame.
    n luna August 1962, ţăranul Anghelache Constantin-fost ajutor de primar n timpul liberalilor-a cerut ieşirea din colectiv, motivnd că nimeni nu-l poate forţa să lucreze n C.A.P. Şi alţi ţărani nemulţumiţi au făcut acelaşi lucru.
    Oamenii nduraseră destul timp de 10 ani. Refuzndu-li-se restituirea pămnturilor şi atelajelor cu care veniseră la nfiinţare, ţăranii au ocupat primăria, postul de miliţie, sediul colectivului, imobiliznd reprezentanţii autorităţilor.

    După aceea au tăiat legăturile telefonice, declarndu-se comună liberă, neavnd nevoie de comunism. Timp de o săptămnă au fost stăpni pe averea şi satul lor, ncercnd să atragă de partea lor şi comunele din jur.

    Cei care forţaseră pe oameni, informatorii securităţii şi activiştii de partid care au reuşit s fugă, s-au ascuns prin stuful din bălţile Rodeanu şi Ratca, din apropierea rului Prahova. Femeile băgaseră frica n aceste lipitori comuniste ce sugeau vlaga ţăranilor. Alarmată, securitatea a concentrat n jurul satului un regiment nsoţit cu blindate, tunuri- reuşind cu greu să intre n sat.
    Au trecut imediat la arestări; ce găseau n cale-femei, bărbaţi, tineri sau bătrni, n total 36 per-soane-nspăimntnd satul. Nejudecaţi i-a trimis la munca forţată de la Periprava şi Poarta Albă, unde au stat pnă n 1964.

    Printre ei s'au numărat Ion Barocea, Costică Crişu-zis Briceag, Iordache Tupan, Lixandra Jalbă, Ilie Ciuscă-zis Iliade, Petre Bratu Ristea, Bică Oprea Ciobanu, Nicu Naniu, Gheorghe Sprncenatu, Costică Bratu-Roşu, Titi Gscan, Gheorghe Marghiloman şi alţii.Dar la munca forţată au ajuns după ce au fost chinuiţi de securitate.
    Şi nemulţumirile au continuat să domnească peste ţară, fiindcă nedreptatea pusese stăpnire peste gnduri şi peste nfăptuiri.

    O PRIVIRE RETROSPECTIVĂ

    Aproape două decenii a durat asaltul comuniştilor asupra satului, sau mai poate fi considerată ca lupta scursurii societăţii, a oportuniştilor, asupra celor ce creaseră o ţară modernă, cu valori materiale, morale şi spirituale, ajungndu-se n stadiul cnd Romnia era considerată grnarul Europei.
    Doctrine schizofrenice, dinafara spaţiului nostru ndestulat cu de toate, au căutat să ne subjuge bazndu-se pe forţă, folosind minciuna pentru cei naivi, dornici să conducă fara a avea o bază de cunoştiinţe sociale bazate pe logică şi democraţie.
    Din această confruntare dintre bine si rău, dintre dreptate şi nedreptate, sau ntre deştepţi şi proşti,.au reuşit aceştia din urmă-mpinşi prin promisiuni deşarte, metode diavoleşti ca delaţiunea, tortura, jaful, crima-atribute ce definesc genocidul-n scopul distrugerii statului romn, n incitarea unora contra altora, cum am arătat mai sus. Şi au făcut sa curgă snge nevinovat pe tot cuprinsul ţării, de la nou-născut la cei cu vrstă patriarhală-indiferent de rang social, de aportul adus Ţării, de apartenenţa spirituală sau cetăţenească, numai pentru că individul şi familia lui nu s-au plecat n faţa tiraniei, refuznd să-i dea totul, absolut totul-şi să-i zică: mulţumesc ca m-ai uşurat de grija zilei de mine".
    Tot ce s-a ncercat sa se impună după modelul sovietic a fost o fantezie bazata pe minciuni, duse pnă la crime, ale unor oameni bolnavi mintal, fără discernămnt, fără milă faţă de cineva, nici faţă de cei care le dăduseră viaţă sau se ataşaseră vieţii lor satanice.
    Aceasta stare de lucruri nefirească-de a distruge societatea-se numeşte genocid.

    Romnia a avut parte de o aşa anomalie, puţin zis, dirijată de ocupantul sovietic şi pusă n practica de Gheorghe Gheorghiu-Dej-şi n continuare de Nicolae Ceauşescu, care - cu toata strădania depusă - n'a reuşit sa-l egaleze pe Dej.

    Acest Gheorghiu, n procentaje referitoare la populaţii, reuşise să-şi depăşească modelul sovietic n toate sectoarele răului distructiv, rămnnd ca o ncoronare a diavolului-nlaturndu-şi tovarăşii de drum ce-i ameninţau şefia.

    A reuşit să schimbe şi conţinutul noţiunilor de creştere şi dezvoltare a poporului romn cu otrava marxistă, iar-prin nvăţăceii lui-chiar originea şi limba strămoşească să ne-o direcţioneze spre Moscova, după cum un altul descoperise că lumina vine de la răsărit, pe cnd realitatea tristă dovedea că toate relele vin de acolo.

    n toate domeniile sociale ale vieţii erai constrns, prin metode diabolice, să zici ca ei, că schizofrenicii te contraziceau cu argumente ca parul, lanţul şi pistolul. Dreptul romn nu mai exista, iar justiţia se trăgea de la Moscova. Tribunalele erau conduse de analfabeţi, şcoliţi pe timp de noapte , iar ziua lucrau n uzine de condamnat nevinovaţi. Nemaiputnd face faţă, s-a inventat-prin schimb de experienţă-pedeapsa administrativa, exprimata nu n ani, ci n luni, ca cifra să fie mai mare şi groaza şi mai mare.

    Simplificnd Codul penal, această pedeapsă era pronunţată de cei ce mnuiau bta şi pistolul, pe baza de delaţiune, pentru că era suficientă suspiciunea că cineva ar putea reprezenta un pericol societăţii comuniste, şi oricine putea să fie arestat, mandatul fiind inutil. Ca după modelul sovietic, o dată cu capul familiei pedeapsa se extindea si asupra familiei; pe deasupra, bunurile realizate ntr'o viaţă de muncă cinstită erau mprăştiate lăcustelor societăţii".

    De se ntmpla să mori, erai nregistrat la Oficiul Stării Civile n dublura unui registru, după 7-8 ani sau niciodată, fiindcă oamenii ajunşi nişte numere se puteau pierde oricnd, mai ales că erau intraţi pe mna unor analfabeţi. Acesta a fost comunismul, un genocid de neegalat, nfăptuit n văzul lumii şi al omenirii.
    De aceea este absolut necesară condamnarea legală a acestui genocid, pentru a scăpa lumea de teamă şi mizerie.
    Prin intermediul ţărănimii romne, am scos la iveală grozăviile la care a fost supusă Talpa Ţării", cea mai numeroasă pătură socială şi cea mai productivă, ce stă la baza conservării şi perpetuării poporului romn. Nu au scăpat nici ceilalţi: muncitori, intelectuali din toate domeniile-şi tineret, mai ales tineret.

    Răsfoind paginile victimelor comunismului din Romnia, vom găsi sute de mii, fiindcă poporul romn, luptnd pentru conservarea fiinţei lui a dat nenumărate jertfe; mai mult, fără exagerare, dect toate popoarele vecine la un loc.

    De aceea trebuie judecat regimul care a deslănţuit acest genocid ce a ameninţat omenirea şi ncă o ameninţă; noi suntem dovada că structurile sunt prezente şi uneltesc fără teamă.

    Probele aduse n acest genocid mpotriva ţărănimii sunt reale, se pot verifica la tot pasul, iar victimele nregistrate n dicţionare reprezintă o datorie morală şi de onoare pentru familiile şi urmaşii care-şi caută obrşia sănătoasă.

    Scoţnd la suprafaţă aceste resturi de tezaur, ne facem datoria de a da la o parte valul uitării, aruncat cu neruşinare de cei ce se simt vinovaţi (neavnd curajul mărturisirii), şi urmărim să rămnem prezenţi ntr'o societate de drept, singura care poate dăinui şi asigura progresul.
    n ciuda lipsei voinţei politice, nu ne rămne dect sa ncepem procesul judiciar contra genocidului, pentru a spăla ruşinea şi nesiguranţa n care trăim.

    P.S. Toţi cei care se simt solidari cu un viitor demn de al naintaşilor exterminaţi si batocoriţi sunt rugaţi sa se alăture acestui demers.

    Pentru ntocmire, pe lngă datele culese la faţa locului şi n afară de cei menţionaţi, s-au mai folosit şi mărturii din partea următoarelor persoane: Corneliu CORNEA, Constantin IONAŞCU, Vădim PIROGAN, Nicolae POPA, Remus RADINA, Franz SCHUTTACK, Liviu TUDORAŞ şi alţii.

    S-au mai consultat:

    Analele Sighet
    Analele totalitarismului
    Anuarul de istorie orală, Cluj
    Memoria, revista gndirii arestate -Bucureşti
    Cartea Memoriei, Chişinău

    Cicerone IONIŢOIU. Reprimarea răscoalelor ţărăneşti [C.I.-0037]
    Last edited by Cicerone Ionitoiu; 21-03-10 at 07:42 PM.
    Cicerone Ioniţoiu a protestat permanent mpotriva terorii comuniste, devenind un personaj indezirabil pentru autorităţi. n 1979, la intervenţia preşedintelui de atunci al Franţei, Valry Giscard dEstaing, a fost lăsat să plece din Romnia şi să se stabilească n Franţa. .......Bibliografie: AICI, album foto: AICI, repertoriu de lucrări publicate: AICI, discurs: Numai cine nu vrea, nu poate!, acces la mesageria electronică: AICI (cont gestionat de membrii fondatori). Lucrări regrupate n biblioteca electronica-arhiva de studiu: Procesul Comunismului

Similar Threads

  1. Omenia romnească n acțiune
    By Remus Constantin Raclău in forum Omenia si Bunul Simt in traditia populara romaneasca
    Replies: 0
    Last Post: 08-08-13, 11:01 AM
  2. Politica, intre idealuri si acţiune...
    By Minerva Grama in forum Situaţia Romniei: criza identitară, politică, socială, sistemică
    Replies: 0
    Last Post: 15-02-12, 07:44 PM
  3. Naţiune, stat naţional, uniune statală 2
    By theophyle in forum 02) Teme de reflectie-meditatie, dezbateri de fond
    Replies: 1
    Last Post: 22-12-11, 08:34 PM
  4. Naţiune, stat naţional, uniune statală 1
    By theophyle in forum 02) Teme de reflectie-meditatie, dezbateri de fond
    Replies: 0
    Last Post: 22-12-11, 08:20 PM
  5. Reprimarea Revoltelor Taranesti - Taranii sunt primele victime si martorii acuzarii
    By Cicerone Ionitoiu in forum Rezistenţa anticomunistă din Romnia
    Replies: 0
    Last Post: 11-03-10, 09:51 PM

Tags for this Thread

Liens sociaux

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •