Results 1 to 1 of 1

Thread: Memorandul - Conferinţa Partidului Naţional Romn

  1. #1
    Rang-N-04(Grup sp)
    Cicerone Ionitoiu's Avatar
    Join Date
    Mar 2010
    Location
    Paris-Franta
    Posts
    207
    Rep Power
    312

    Post Memorandul - Conferinţa Partidului Naţional Romn

    Memorandul

    Situaţia romnilor devenise de nesuportat şi Conferinţa Partidului Naţional Romn ntrunită la Sibiu pe 21/22 ianuarie 1892 a ales n locul moderatului Vincenţiu Babeş, ca preşedinte, pe Ion Raţiu şi s-a hotărt redactarea unui Memorand, spunnd că:

    „Plngerile noastre răspndite astfel n toată Europa, ascultate sunt şi recunoscute ca drept şi adevărate de toate naţiunile şi nu noi purtăm vina că opinia publică europeană a ajuns să recunoască că putred este ceva n statul acesta..."

    Memorandul ntocmit la Sibiu a purtat semnăturile conducerii: dr. loan Raţiu preşedinte, dr. Vasile Lucaciu secretar general, luliu Coroianu referent, George Pop de Băseşti vicepreşedinte, Eugen Brote vicepreşedinte, Septimiu Albini secretar.
    Memorandul sublinia situaţia de teroare, abuzurile şi corupţiunea electorală, după ce prezentase istoricul pătimirii romneşti n vatra strămoşească, accentuat pnă la insuportabil după instituirea dualismului austro-ungar.

    Nedreptăţile mpotriva majorităţii populaţiei romneşti erau n toate domeniile vieţii politice, sociale, economice sau culturale, dndu-se exemplul că n cele două universităţi se găsea un singur student romn şi n ntreaga instrucţiune un singur inspector şcolar, iar n ministere nu se mai numiseră romni după 1867.

    „Noi romnii, o poporaţiune compactă de peste 3 000 000 de suflete, contribuim cu sngele nostru şi cu averea noastră pentru susţinerea statului, nu avem ncă pentru naintarea noastră culturală nici un aşezămnt susţinut de stat."
    O delegaţie de 300 de romni a plecat la Viena unde s-a ncercat pe data de 28 mai 1892 să se nmneze acest Memorand mpăratului. Dar după 5 zile de aşteptări, neprimiţi de mpărat, romnii s-au ntors n Transilvania unde au fost schingiuiţi de autorităţi. Preşedintele, dr. loan Raţiu a scăpat cu mare greutate de a nu fi omort şi a trebuit să plece de la Turda şi să se stabilească la Sibiu unde era centrul Partidului Naţional Romn.
    Studenţii intră n luptă. Apariţia pe scena politică a lui luliu Maniu

    Acest tnăr crescut sub părul de la Bădăcin unde bunicul lui, Simion Bărnuţiu şi redactase discursul ţinut pe Cmpia Libertăţii de la Blaj a preluat făclia pentru luminarea drumului naţiunii romne spre scuturarea jugului austro-ungar şi unirea cu ţara.

    La procesul de formare a personalităţii lui a contribuit şi unchiul său luliu Coroianu, redactorul Memorandului. In acelaşi an 1892, luliu Maniu, născut la 8 ianuarie 1873, fiind reprezentantul studenţilor din Transilvania şi Banat, a trecut clandestin Carpaţii şi s-a dus la Roman, n vechiul regat, la congresul studenţilor, de unde toţi aşteptau ivirea zorilor libertăţii, şi acolo a fost depus jurămntul:

    „JUR N FATA LUI DUMNEZEU PE CONŞTIINŢĂ SI ONOARE, CĂ MI VOI JERTFI VIATA PENTRU TRIUMFUL CAUZEI ROMANEŞTI!"
    După cum vom vedea şi-a respectat jurămntul reuşind să contribuie din plin la scuturarea jugului asupritor austro-ungar, să unească Transilvania cu ţara şi să devină unul din ctitorii Romniei ntregite.

    Pe 1 decembrie 1918, la Marea Adunare de la Alba lulia, luliu Maniu a jurat pentru a doua oară, n faţa a patru arhierei, că va lupta pentru conservarea integrităţii hotarelor romneşti, pnă la sfrşitul vieţii.

    luliu Maniu şi-a respectat jurămintele şi toată viaţa a luptat pentru apărarea fruntariilor romneşti şi mpotriva tuturor formelor de dictatură ce căutau să fie impuse poporului romn.

    A murit exterminat n temniţa Sighetului pe 5 februarie 1953, la vrsta de 80 de ani, n urma unui proces nscenat de trădătorii puşi n slujba imperiului sovietic, ce urmăreau să slavizeze ţara şi să o transforme ntr-o provincie sovietică.

    Am prezentat n rezumat, pnă acum, cadrul istoric n care s-a desfăşurat drama neamului romnesc sub ocupaţia austro-ungară şi vom urmări evoluţia evenimentelor după apariţia n scena politică a lui luliu Maniu. A fost necesar acest lucru deoarece n raportul introductiv de trimitere n nscenarea judiciară din 29 octombrie 1947, susţinut de primul-procuror al Tribunalului Militar al Regiunii a ll-a Bucureşti, colonelul Alexandru Georgescu, n capitolul VIII, calificndu-l trădător se spune:

    „Crimele comise contra poporului romn de Maniu, Mihalache si ceilalţi acuzaţi, n perioada care a urmat nlăturării dictaturii fasciste a lui Antonescu si victoriei obţinute de forţele democratice n tară au desăvrşit trădarea naţională care caracterizează toată istoria Partidului National Ţărănesc. Documente originale din trecut probează că ncă din epoca imperiului austro-ungar, aşa-zisul Partid Naţional din Transilvania condus de luliu Maniu, era un susţinător al monarhiei habsburgice care oprima poporul romn."
    Numai nişte minţi bolnave, cum le caracterizează istoria pe cele ale comuniştilor, criminali odioşi, trădători de ţară şi de principii democratice au putut scorni astfel de acuzaţii, pnă la urmă ei, ntre ei, acuzndu-se şi omorndu-se ca nişte adevăraţi călăi, scursuri ale unei societăţi civilizate.

    Peste toată această lucrătură satanică ţesută de debilii mintali comunişti ce au necat şi Romnia n snge, aici n cetatea carpatină s-a nălţat pentru vecie figura luminoasă a lui luliu Maniu, adevărat democrat de renume internaţional.

    Desfăşurarea vieţii de luptător şi martir a lui luliu Maniu, ctitor de ţară şi simbol al democraţiei şi moralităţii politice, va nsufleţi generaţiile tinere ce vor să slujească adevărului şi dreptăţii, repere sigure n perpetuarea naţiunii romne.


    Luptător din tinereţe pnă la moarte

    In timpul mişcării Memorandului, luliu Maniu era preşedintele Societăţii studenţeşti „Petru Maior" şi devenise membru n conducerea Partidului Naţional Romn, şi a fost nsărcinat să se ocupe de organizarea „Tribunei", organul de presă al partidului ncă de la vrsta de 21 de ani, din 1894.

    In această perioadă Transilvania era n fierbere, adunările de solidaritate cu memorandiştii se ţineau lanţ, ncurajări veneau de peste tot şi mai ales din Ţara Romnească.

    Autorităţile ungureşti l aduseseră la judecată pe 21 septembrie 1892 pe Aurel Popovici şi-l condamnaseră la un an pe doctorul Lucaci, iar pe Eugen Brote l cercetau pentru răspndirea Memorandului, care făcuse vlvă n toată Europa, dar pe care mpăratul nu cutezase să-l scoată din plic şi aşa sigilat l-a trimis guvernului de la Budapesta şi tot sigilat a fost găsit n 1919 de trupele romne care l-au adus la Bucureşti.

    Şi totuşi, n timp ce procurorul general Vita Sandor extinsese acţiunea asupra ntregului Comitet executiv al Partidului Naţional Romn, autorităţile ncercau prin corupţie (cu bani) să cştige pe preoţi şi nvăţători rupndu-i de partid. Răspunsul preotului vicar al Făgăraşului, Basil Raţiu, face cinste slujitorilor altarelor: „E foarte frumos că naltul guvern vrea să vină n ajutorul preoţilor si nvăţătorilor romni, a căror stare materială este dureroasă; se nşeală nsă dacă prin acest ajutor speră să obţină o schimbare n atitudinea politică a preoţimii fi nvăţătorimii romne. Noi romnii cu toate că suntem oameni săraci, nu o să renunţăm niciodată la năzuinţele noastre politice, nici la punctele noastre de vedere, de dragul banilor." (Z. Pcliseanu, „Guvernele ungureşti şi mişcarea memorandistă din Ardeal", 1934, Revista Fundaţiei Regale, nr. 5, p. 3 561).

    Primul-ministru ungar a ncercat să-l nduplece pe loan Raţiu ca să renunţe la revendicarea autonomiei Transilvaniei şi pretenţiile cerute prin Memorand n schimbul unei legi electorale mai favorabile pentru romni. Răspunsul Preşedintelui Partidului Naţional a fost demn: „Nu s-a născut acel romn care să aibă ndrăzneala să modifice programul partidului".

    De pretutindeni veneau semnele de solidaritate cu memorandiştii care aşteptau senini procesul ce li se intentase de către stăpnirea austro-ungară. Gheorghe Pop de Băseşti, proaspăt ieşit din nchisoare şi trimis n judecată şi n procesul Memorandului, i scria lui Vasile Lucaci:

    „Scumpe Bade, ...Acest proces al nostru va trebui să aibă un răsunet istoric. Aştept cu nerăbdare procesul şi sunt convins că vom putea arăta din nou tiranilor noştri demnitatea noastră de a sta neclintiţi de orice tentativă sau uneltire... Recunoşti, dragă bade, ct a fost de zadarnic să te ncrezi n graţia mpăratului. Nu se deosebeşte nici el de guvernele sale... este ca şi cnd te-ai plnge directorului puşcăriei contra brutalităţii temnicerului.

    Cauza noastră nu se poate cştiga dect prin luptă şi solidaritatea noastră drză şi nenfricată... Ne aşteptăm la cele mai grozave inchiziţii. Ele nu trebuie să ne intimideze, să ne slăbească credinţa, ci, din contră, să ne-o ntărească, şi convingerea fermă este că trebuie să ne dezrobim de jugul străin cu orice preţ, aducnd chiar jertfa supremă, viaţa...

    Este chestia numai de timp şi vom nvinge... numai avnd curaj vom putea atrage simpatia ntregii lumi civilizate spre noi... Am scris lui Ratiu la Sibiu; el mă ntrece n nsufleţire. Dacă avem un astfel de conducător curajos şi nţelept, vom putea fi condamnaţi, dar nu nvinşi." (Gh. Pop de Băseşti a fost ales preşedinte al Partidului Naţional Romn după loan Raţiu, din 1903 pnă n 1918, cnd l-a urmat luliu Maniu, n perioada luptei şi realizării unirii.)

    După 20 de luni de instrucţie a procesului s-a fxat data judecăţii pe 7 mai 1894, la Tribunalul din Cluj. n toată această perioadă presa romnească de pretutindeni a dezbătut nedreptăţile făcute poporului romn arătnd dreapta argumentare a Memorandului, iar „Tribuna" condusă de luliu Maniu a fost prezentă, număr de număr, apărnd fruntaşii partidului care avuseseră curajul să aducă la cunoştinţa ntregii lumi drama poporului romn.

    Ziua de 7 mai 1894 a rămas şi ea memorabilă. Peste 20 000 de ţărani mbrăcaţi n cămăşi albe au invadat străzile Clujului, veniţi de prin toate satele cu preoţii n frunte. „Tribuna" din acea zi a scris: „Ziua de azi va fi pururea nscrisă cu litere de aur n paginile istoriei poporului romn ca o zi epocală, ca o zi de triumf a conştiinţei naţionale, ca o zi de izbndă a civilizaţiei europene. Ziua de 7 mai 1894 va fi de o nsemnătate nepieritoare nu numai pentru politica naţională şi culturală a poporului romn, ci ea şi va săvrşi efectul binefăcător departe peste hotarele etnice ale neamului..." („Tribuna", nr. 83/1894 - Sibiu.)
    CICERONE IONITOIU-Viaţa politică-PROCESUL IULIU MANIU-Volumul I (A-003)
    Last edited by Cicerone Ionitoiu; 29-10-10 at 02:11 PM.
    Cicerone Ioniţoiu a protestat permanent mpotriva terorii comuniste, devenind un personaj indezirabil pentru autorităţi. n 1979, la intervenţia preşedintelui de atunci al Franţei, Valry Giscard dEstaing, a fost lăsat să plece din Romnia şi să se stabilească n Franţa. .......Bibliografie: AICI, album foto: AICI, repertoriu de lucrări publicate: AICI, discurs: Numai cine nu vrea, nu poate!, acces la mesageria electronică: AICI (cont gestionat de membrii fondatori). Lucrări regrupate n biblioteca electronica-arhiva de studiu: Procesul Comunismului

Similar Threads

  1. Istoria Partidului Naţional Taranesc PNT
    By Aetius in forum Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (PNŢCD)
    Replies: 0
    Last Post: 26-10-12, 03:50 PM
  2. Consiliul Suprem a Partidului Socialist Romn (P.S.R.)
    By I. Dumitru in forum Partidul Socialist Romn (P.S.R.)
    Replies: 0
    Last Post: 06-03-12, 07:32 PM
  3. Doctrina Politică a Partidului Naţional Democrat Creştin
    By Arthur in forum Partidul Naţional Democrat Creştin (PNDC)
    Replies: 0
    Last Post: 11-04-11, 05:01 PM
  4. Doctrina Partidului Romnia Mare Doctrina Naţională
    By Typhoon in forum Partidul Romnia Mare (PRM)
    Replies: 1
    Last Post: 10-04-11, 09:44 AM
  5. Partidul Naţional Romn din Transilvania preia conducerea destinelor romneşti
    By Cicerone Ionitoiu in forum Primul război mondial 1914-1918
    Replies: 1
    Last Post: 07-11-10, 07:50 AM

Tags for this Thread

Liens sociaux

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •