Results 1 to 7 of 7

Thread: Noi reglementări de asuprire a ţăranilor - Deportarile n Bărăgan

  1. #1
    Rang-N-04(Grup sp)
    Cicerone Ionitoiu's Avatar
    Join Date
    Mar 2010
    Location
    Paris-Franta
    Posts
    207
    Rep Power
    312

    Exclamation Noi reglementări de asuprire a ţăranilor - Deportarile n Bărăgan

    Pentru cei ce se socoteau minori "agăţaţi" de scoală", pentru că vacanţele să le fie folositoare, s-a inventat munca voluntar-obligatorie. Hotărrea CC. al P.M.R. şi Consiliul de Miniştri privind ntreţinerea culturilor, pregătirea şi executarea la timp a strngerii recoltei pe 1951 (publicată n Buletinul oficial 58/24 Mai 1951)cerea la punctul 5( implicarea n muncile agricole a celor ce reprezentau viitorul comunismului) preciznd "strngerea spicelor este obligatorie imediat după recoltare .Organizaţia U.T.M. va face_ o larga mobilizare pentru această acţiune".

    Se făcea şi o excepţie pentru şoimii patriei. Dar daca voiau şi aceştia puteau să se ţină de fusta mamei pentru acomodare cu atmosfera şi ritmul muncii socialiste: toţi pentru unu, unu pentru toţi.

    După modelul sovietic, conducătorii mpuşi ţării, au pregătit din primăvară şi pe 15 Martie 1950 , Teohari Georgescu, Iosif Chisinevschi, Vasile Luca, Ana Pauker, Gheorghe Gheorghiu Dej şi Dumitru Coliu au semnat H.C.M-ul. 344/I5 Martie 1951 cu privire la mutarea persoanelor ce ar dauna "construirii socialismului" şi au nsărcinat o Comisie Centrala compusă din cinci persoane care să "ducă la ndeplinire ordinul: Alexandru Draghici , Marin Jianu, general Mihas Burca, gen.lt. de miliţie Pavel Cristescu şi gen.maior de securitate Vladimir Mazuru.


    40 320 - cifra nereală, oficială Intre 60 000 şi 100 000 - apropiată de realitate

    Sunt cifre manevrate de comisia celor cinci care au participat la acţiunea declanşată n noaptea de 18/19 Iunie 1951,ntre localităţile Beba Veche şi Gruia, pe o adncime ntre 25-30 km. urmărindu-se distrugerea satului, această cetate a rezistenţei prin degradarea spirituala şi lichidarea proprietăţii private şi a omului, cel mai preţios capital.Minciuna oficială era că dislocarea lor se făcea ca fiind "dăunători construirii socialismului prin manifestările fata de poporul muncitor".

    Printre cei expulzaţi de pe frontiera sud-vestica a Tării se numărau: BASARABENI (8477), MACEDONENI (3557),SRBI (1.054), ŞVABI (871 familii sau 2601 persoane) şi alte categorii precum: crciumarii şi chiaburii(19.034) cei mai numeroşi. Bulgarii cei mai putini. Au fost ridicaţi din 203 localităţi(pe cnd oficialii indică 172).Aceste cifre oficiale sunt mincinoase. Şvabii o dovedesc.

    Pregătirile au fost strict secrete, ca pe front, punndu-se la dispoziţia celor peste 20.000 cadre militare un număr de 2955 camioane şi 6.191 vagoane pentru a-i duce pnă la Lehliu. De acolo , mprăştiaţi n 18 aglomerări pe Bărăgan, unde fiecărei familii i se rezervaseră 4 ţăruşi ntre care să se chivernisească, avnd drept acoperiş cerul şi mila lui Dumnezeu.In aceea căldura insuportabilă de Rusalii, i aştepta pe "teren" cte un butoi cu apa n care notau viermii.
    Asupra modului de transport s-au scris multe cărţi, nu destule nsă să cuprindă suferinţa de neimaginat a oamenilor duşi ca să se ngroape de vii n bordeie.

    Autori ca Miodrag Milin şi Liubomir Stepanov (n Golgota Bărăganului), Viorel Marineasa şi Daniel Vighi (n Rusalii -51) şi Smaranda Vultur( n Istorie traită-Istorie povestită), sunt cu toţii de acord că cifrele oficiale sunt cu mult sub realitate.

    Redactorul Franz Schuttack este de părere ca n Bărăgan au fost deportaţi n Iunie 1951 circa 30.000 şvabi bănăţeni, ntre care se găseau chiar supravieţuitori ai deportărilor din Donbas. Dintre şvabi, n jur de 1.000 si-au pierdut viata .

    Dar cea mai valoroasă lucrare la capitolul şvabilor este cea a lui Heinrich Freihoffer (şvab bănăţean), publicată n 1981 sub titlul "SKLAVEN IM BĂRĂGAN", apărută la Deggendorf, care n 400 de pagini cu appendix documentar cuprinde fotografii şi hărţi. Zguduitoare sunt "fragmentele din deportare", iată din RUSALII -51,unele de neimaginat şi care definesc genocidul comunist:
    "..n cele din urma aceşti gealaţi(criminali) i-au luat pe tata şi pe mama şi i-au aruncat n camion, ca şi cum ar fi fost nişte obiecte fără nici o valoare.(Stoinel Ilie din Dalboset...)

    Alt episod şi mai dramatic:
    "Ne-am aşezat ntr-un lan de gru nconjuraţi de tancuri, cuiburi de mitralieră, soldaţi din cinci n cinci metri. Optsprezece zile am suferit de sete. deoarece ne aduceau apa n cisterne cu miros de gaz, putină şi murdară...In aceste săptămni mi-a murit de dezinterie copilul de zece luni. L-am ngropat eu şi cu soţia şi cu miliţianul la spate, ca pe un cine."

    Să nu uităm ca n acelaşi timp se omora n reeducarea din Gherla, se extermina n lagărele de munca, se omorau ţăranii n sate. . ." Acesta era genocidul generalizat.

    Mai putem trage o concluzie, ca romnii aplicnd sistemul sovietic i-au depăşit pe ruşi. Pe cnd aceştia au deportat pe 5/6 Iulie 1949, după datele oficiale, 11.293 familii de romni basarabeni, noi, romnii din Romnia, am dus n Siberia romnească peste 60.000 de mii, expuşi la exterminare. Acolo au stat ntre 4 ani,unii ajungnd pnă la 10 ani. Acasă li se distruseseră totul. Pe acest Bărăgan au continuat să se scurgă forţat, tot romni mnaţi de romni: din munţii Apuseni, care erau doar bănuiţi că sprijiniseră luptătorii din munţi; familiile şi sprijinitorii partizanilor din munţii Semenic; cei din Bucovina care se opuseseră colectivizării, ca şi fraţii lor din Arad şi Bihor; cei din jurul Belişului, unde se făcuse un lac; cei din regiunea Vaşcăului, unde ruşii au nceput exploatarea uraniului, familiile din Dobrogea şi multe alte categorii, dar cea mai importantă este cea a deţinuţilor eliberaţi şi aduşi la "odihnă" pnă la arestarea viitoare din 1959.

    Legătura permanentă a ţăranului cu locul de baştină este redată n "Epilogul" de la pag.184, din "Rusalii -51", scrisă de Viorel Marineasa şi Daniel Vighi: Peste două decenii, trei bănăţeni ncărcaţi cu rucsacuri burduşite cobornd la Băile Herculane, ntrebaţi unde merg, răspund cu smerenie: "II ADUCEM PE AI NOŞTRI DIN BĂRĂGAN. LE-AM SPĂLAT OASELE CU VIN ŞI ACUM I ADUCEM ACASĂ."
    Doamne iartă-i !

    "..De cnd tot stau şi-aştept pe aspre plaiuri un vis olog şi o dreptate ciungă,
    De veacuri mi tot pun n sac oftatul şi toamna plec la vale prin vlcele... "

    Pe acesta MOŢ l-a ajuns şi năpasta comunistă, că răspndit pe cele 8 raioane : Huedin , Cluj , Cmpeni, Brad , Alba , Beius , Turda şi Gurahont , să nu mai poată pleca cu cercuri şi ciubere pentru că stăpnirea i luase toata "sărăcia". Cu cotele de lapte, lna şi papuşoi, pe care nu-l mai putea cultiva pe rpele date n schimbul păşunilor şi ochiurilor de verdeaţa răsădite printre stnci, i adusese "bogăţia".

    In loc să macine pentru mămăliga copiilor era el măcinat de foame şi bolile promiscuităţii n care trăia. In Iunie 1951 cnd fraţii lor, ţărani din Banat, erau duşi cu vagoane n Siberia romneasca, ei au pornit singuri la vale, cu mic cu mare, după datina străbuna, să ceara foi de transport pentru lemne, fireze pentru lucru, sare, gaz, ulei, zahăr chibrite pentru casă şi sălaşe, pentru a-şi creste copiii şi a-şi tr zilele.

    Unii mai ntreprinzători plecaseră cu geamuri la oraş ca să aducă, nu bani, ci bucate pentru gurile flămnde ce-i aşteptau acasă.
    Nemulţumirile şi abuzurile din partea funcţionarilor s-au adunat şi au ngroşat partizanii din munte. Primul secretar al raionului Cmpeni raporta ca a văzut n cteva case de moţi ca se mncau - buruieni - şi erau cte 7 pnă la 10 copii flămnzi, şi cum spune tot poetul Radu Gyr: "Curg zdrenţele ca ploaia, ca o jale peste ciolanele ce ies prin piele..."

    Toate relele parcă special adunate peste el au dus la răbufnirea din Iunie 1951 cnd şuvoiul din munte nemaiputnd fi zăgăzuit, au nceput să se audă strigndu-şi ofurile: vrem fereze, daţi-ne foi de transport, daţi-ne mncare, vrem de lucru... Se dusese vestea pnă sus, la CC. ca se nfiinţaseră colhozurile pe date false şi prin forţarea ţăranilor.

    După doi ani, n loc ca numărul lor să crească, se cerea desfiinţarea la ce se făcuse numai pe nisip.

    DOMNIA FRICII SE NSCĂUNEAZĂ

    Peste tot şi ntre toţi se instaurase teama de aproape şi asupriţi şi chiar ntre asupritori, care de la spălatul rufelor pline de snge, n familia lor artificial creată, au ajuns să o facă public şi cu acuzaţii din ce n ce mai grave. Singura monedă de parvenire era delaţiunea.

    Cei ce slujiseră unor principii ce apărau demnitatea şi dreptatea, foştii magistraţi, ofiţeri superiori, intelectuali de renume ce depăşise hotarele tării, erau aruncaţi n temniţe iar familiile ridicate şi ele , luaseră drumul Canalului şi lagărelor de munca in Aprilie 1951.
    Cei de "mna doua", nstăriţii de odinioară, care nu militaseră prin partide, umblau cerşind posturi de hamali sau ncărcători de vagoane. Alţii ce găsiseră cte o mrţoagă, făceau pe căruţaşii la treburile casnice(lemne, cărbuni, legume), sau pe şantierele de construcţii cărnd pămnt şi materiale. Toţi trăiau cu frica zilei de mine. Loviturile date ţărănimii nu reuşiseră să o ngenunche şi au recurs pentru a doua oară n 5 ani la o nouă reforma monetara.

    Mergnd pe drumul sărăcirii populaţiei, ca la răsărit de Nistru, conducerea comunistă, hotărnd ncă din August 1951 să treacă la reforma monetară, a dat indicaţii ministrului de finanţe să reducă ritmul ncasării impozitelor(care acopereau n mare parte cheltuielile bugetare), urmnd ca acestea să fie luate n moneda consolidată, făcnd n primul rnd pe ţărani să mai fie jupuiţi.

    Prin preschimbarea banilor din 28 Ianuarie 1952 , ţăranii iar erau furaţi de stat fiindcă nu li se preschimba dect o sumă derizorie. Cu trei zile nainte avuseseră grijă să dea 2 decrete: Nr.13/25-01-1952 prin care se stabilea regimul vnzării produselor agricole de către producători ,şi Nr.D.36/25-01-1952 prin care se modifica impozitul agricol.

    Mergnd spre pauperizarea ţărănimii nstărite, prin Decretul 125 din 31 Mai 1952 s-a anunţat majorarea impozitului cu 50% pentru chiaburi. Ţărănimea se găsea n fata unui nou asalt pentru a o distruge. Dar perfidia comunistă a scos la iveala lupta dintre clanurile de conducere pe spatele ţărănimii, n folosul unora din CC al P.M.R

    Aceştia, prin plenara din 26-27 Mai 1951, au trecut la nlăturarea lui Vasile Luca, Anei Pauker şi Teohari Georgescu din conducere, arătndu-le drumul subsolului din MAI.
    Gheorghiu Dej cu clica lui au trecut la pregătirea unui proces după modelul stalinist, făcndu-i răspunzători de dezastrul economic deliberat şi n subsidiar relevnd ca toţi fuseseră agenţi informatori ai vechii siguranţe. Mai reieşea că Vasile Luca fusese membru al partidului bolşevic din URSS, pnă n 1946 deputat n Sovietul Suprem URSS şi tot timpul războiului ca cetăţean sovietic lucrase n Direcţia politica a Armatei Roşii.
    In Romnia se făcea vinovat de favorizarea elementelor chiabureşti, ca pe 8-03-1951 a anulat datoriile către bănci ale foştilor fabricanţi şi moşieri, ca diminuase impozitul celor nstăriţi (chiaburi) şi mărise preţul la achiziţionarea produselor agricole favorizndu-i că n-a redus ritmul ncasărilor agricole naintea reformei monetare şi altele, iar ntre cei trei proscrişi era o solidaritate, şi exercitarea presiunii şi torturilor asupra ţăranilor s-ar fi datorat lor.

    Acuzat de sabotarea reformei monetare şi a politicii financiare, V.Luca ncercnd să se apere a spus că n politica economica a fost ndrumat şi ajutat de consilierul sovietic Dobrohotov, fapt ce l-a "enervat" pe Dej care i-a replicat că este o "calomniere a tovarăşului sovietic".

    "Nevinovatul" Dej uitase că n 1950 la Constanţa strigase ca "acolo, la Canal va fi mormntul intelectualităţii romneşti".
    In timp ce se juca această tragi comedie, se continuau deportările din valea Crişului, unde se accentua extragerea de către ruşi a uraniului romnesc şi transportarea lui n URSS; Ţăranii care nu păstrau secretul exploatărilor, n urma delaţiunilor, erau ridicaţi, duşi la Vaşcău, pe 19 Mai 1952 şi apoi pe Bărăgan , n domiciliu obligatoriu. Şi n acest an, 1952, s-au scurs spre bordeiele din Bărăgan ncă 2-3000 de ţărani.
    ncepnd din Iulie 1952 pnă n noaptea de Sf. Mărie a anului 1952, ncă un val uriaş s-a ridicat din ţară, rostogolindu-se spre lagărele de exterminare ale Canalului. Intr-adevăr de exterminare fiindcă, n rostogolire, a adunat pe toţi care mai erau n viata după 1 Decembrie 1918 şi ocupaseră funcţii de prefecţi, primari, notari, administratori financiari, pretori , perceptori sau orice funcţie administrativa. Au fost aduşi ca să nu moara acasă, unii avnd vrsta de 90 ani şi se sprijineau n beţe de lemn, pentru că bastoanele le fuseseră confiscate.

    Odată cu aceste personalităţi care au făcut cinste organizării Romniei după primul război mondial, n ziua de Sf.Mărie au fost arestaţi sute_ de preoţi, alte sute de nvăţători şi ţărani nstăriţi care făcuseră cinste satului romnesc, nvinuiţi cu toţii ca sunt instigatori ai procesului colectivizării care nu se poate nfăptui din cauza lor. Toţi aceştia, n număr ce poate a depăşit cifra de 10.000, au fost mpărţiţi n două categorii: cei din Moldova, Bucovina şi regiunea Galaţi au ajuns la Capul Midia, iar ceilalţi de la Satu Mare, culeşi pnă la Olteniţa au ajuns la Galeş, Poarta Alba şi Peninsula , ntr-adevar centre de exterminare.
    Erau socotiri instigatori, fără altă motivaţie penala şi au fost condamnaţi administrativ cu pedepse trecute n luni, nu n ani.

    Cicerone IONIŢOIU. Reprimarea răscoalelor ţărăneşti [C.I.-0024]
    Last edited by Cicerone Ionitoiu; 21-03-10 at 02:52 PM.
    Cicerone Ioniţoiu a protestat permanent mpotriva terorii comuniste, devenind un personaj indezirabil pentru autorităţi. n 1979, la intervenţia preşedintelui de atunci al Franţei, Valry Giscard dEstaing, a fost lăsat să plece din Romnia şi să se stabilească n Franţa. .......Bibliografie: AICI, album foto: AICI, repertoriu de lucrări publicate: AICI, discurs: Numai cine nu vrea, nu poate!, acces la mesageria electronică: AICI (cont gestionat de membrii fondatori). Lucrări regrupate n biblioteca electronica-arhiva de studiu: Procesul Comunismului

  2. #2
    Rang-N-04(Grup sp)
    Cicerone Ionitoiu's Avatar
    Join Date
    Mar 2010
    Location
    Paris-Franta
    Posts
    207
    Rep Power
    312

    Post Vinovaţi fără vină

    De fapt această calificare se poate da tuturor arestaţilor de regimul comunist după 6 Martie 1945, n scopul instalării regimului de nenorocire naţională, comunist.

    Situaţia ţării, ajunsă pe mna unor necalificaţi n conducere şi care erau mpinşi de la spate de consilieri sovietici, s-a degradat ntr-un mod nfiorător. Şi n acest an 1952 era ţara la margine de prăpastie şi datorită sarcinilor excesiv de mari cerute de URSS pentru nscenarea războiului din Coreea şi care ajunsese la faliment.

    Acum şi n Romnia se căutau ţapi ispăşitori ştiindu-se că n lucrarea faraonica -Canalul Dunare-Marea Neagră - se făcuseră investiţii peste puterile bugetului, urmărindu-se prin acest proiect să se folosească utilajele perimate ale URSS, vndute sau nchiriate la sume fabuloase şi desigur care trebuia să fie mormntul intelectualităţii romne şi mai ales al ţărănimii.

    Vinovaţii de acest dezastru trebuiau inventaţi.

    In primăvara lui 1952, Alexandru Draghici susţinea că la canal este un "regim boieresc", că se manifestă multă bunăvoinţa faţa de deţinuţi care trăiesc mai bine dect ostaşii care i păzesc, datorită lipsei de control al conducerii MAI."

    Paralel cu instrumentarea procesului celor trei (Ana, Teo şi Vasile ), s-a constituit o comisie cu Alex.Draghici, Iosif Chisinevschi, generalii Gheorghe Pintilie,Alexandru Nicolschi, Vladimir Mazuru, şefii de direcţie Mişu Dulgheru, Gogu Popescu şi Garabedian, iar din partea sovietica consilierii Mihailovici, Tiganov şi Maximov, care a dispus să se facă urgent un proces public şi Chisinevschi a comunicat ca Dej l vrea ct mai repede şi pnă la 1 Sept.1952 să fie condamnaţi vinovaţii.

    Chiar n noaptea respectivă au nceput arestările şi pe 1 Sept. 1952, n procesul nscenat, s-au pronunţat 5 condamnări la moarte din care 3 au fost executaţi, iar pe 17 Sept.1953 , după 1 an sentinţa a fost casată.

    Vinovaţii au fost ucişi, multele zeci de mii, n marea majoritate ţărani au fost exterminaţi prin muncă forţată inutilă, iar adevăraţii vinovaţi, care au condus aceste operaţiuni au rămas n continuare să extermine ct mai mulţi.

    Dovedindu-se inutilitatea lucrării, pe 19 Iulie 1953 s-au nchis lucrările Canalului, rămnnd deschise şi n funcţie alte centre de genocid.


    Cicerone IONIŢOIU. Reprimarea răscoalelor ţărăneşti [C.I.-0025]
    Last edited by Cicerone Ionitoiu; 21-03-10 at 02:58 PM.
    Cicerone Ioniţoiu a protestat permanent mpotriva terorii comuniste, devenind un personaj indezirabil pentru autorităţi. n 1979, la intervenţia preşedintelui de atunci al Franţei, Valry Giscard dEstaing, a fost lăsat să plece din Romnia şi să se stabilească n Franţa. .......Bibliografie: AICI, album foto: AICI, repertoriu de lucrări publicate: AICI, discurs: Numai cine nu vrea, nu poate!, acces la mesageria electronică: AICI (cont gestionat de membrii fondatori). Lucrări regrupate n biblioteca electronica-arhiva de studiu: Procesul Comunismului

  3. #3
    Rang-N-04(Grup sp)
    Cicerone Ionitoiu's Avatar
    Join Date
    Mar 2010
    Location
    Paris-Franta
    Posts
    207
    Rep Power
    312

    Post Moartea călăului omenirii

    Niciodată moartea unui om n-a adus mai mare bucurie dect aceia a lui Stalin din 5 martie 1953. Milioanele de fiinţe umane care zăceau n sclavie de la Vladivostock pnă la Berlin, au tresărit de bucurie, iar sutele de milioane ce munceau după modelul sovietic pe aceiaşi ntindere, au răsuflat ca după o trudă de infern.

    Despre acest "geniu" al omenirii, Lenin, care-l păscuse n apropiere cţiva ani, pe patul lui de moarte lasă scris: "Stalin este din cale afara de brutal şi acest defect care poate fi tolerat fără prejudecăţi ntre noi... devine un defect intolerabil din partea celui ce deţine funcţia de secretar general. De aceea propun să se analizeze mijloacele prin care Stalin ar putea fi demis şi prin care un alt om ar putea fi ales pentru a-l nlocui..."

    Fioros şi răzbunător s-a folosit de toţi şi i-a lichidat pe toţi, chiar pe cei mai fideli executanţi ce-şi umpluseră minile cu snge nevinovat. Beţiv ordinar, şi batjocorea toţi tovarăşii de drum. Pnă şi soţia si-a omort-o, iar victimele se numărau cu zecile de mii, la el n ţara şi exterminase un sfert din populaţie.

    Megaloman, boala ce şi-a manifestat-o la superlativ. El era genialul conducător de armata, el care n-a fost nici o zi pe front şi planurile, pentru că nu le descifra, le prezenta comandanţilor pe un glob geografic; genial n politica externă, trişnd şi minţind pe toţi marii oameni ai lumii din epoca lui, iar pe cei mai mici care nu-l ascultau le trimitea doctori sa-i trateze (Gottwald), sau i aducea la el n staţiuni de unde-i trimitea mbălsămaţi (Dimitov), scăpndu-i numai Tito care n-a căzut la ridicarea degetului său mic.

    Cel mai mare agricultor care, din 1928 n-a intrat n nici un sat, n schimb i-a nfometat pe ţărani, i-a exterminat şi deportat n toată Siberia, genocidul asupra lor extinzndu-se pnă la moartea lui. Socotindu-se cel mai mare peste viitor şi bănuind ca alţii nu-i vor mai ridica statui, n 1952 a semnat rezoluţia de ridicare a statuii la despărţirea canalului din Volga, aprobnd 33 tone de bronz necesare lucrării, iar n imnul naţional al URSS şi-a introdus elogiul: "Stalin ne-a educat n spiritul devotamentului faţă de popor, şi a ndeplinirii muncii măreţe..."

    A mers pnă acolo nct si-a montat complotul contra lui din partea medicilor care "plănuiau" să-l asasineze. Adresndu-se anchetatorilor le-a spus: "Dacă nu obţineţi mărturisiri vă voi tăia capul. Voi sunteţi orbi ca pisoii. Ce v-ati face fără mine? Ţara ar pieri pentru că nu ştiţi să recunoaşteţi duşmanii!".

    Am insistat asupra acestei megalomanii fiindcă a fost o boala molipsitoare pe care au luat-o toţi cei veniţi n contact cu el: B.Bierut, Gottwald, Rakosi, Dimitrov, Ulbricht, Gheorghiu Dej pnă la geniul Carpaţilor, iar boala nu s-a oprit aici. Am insistat pentru că au văzut n jurul lor numai duşmani şi au ncercat din ţărănime să-si facă primii sclavi, ncolonndu-i n colhozuri cu gamela la sold; au dus poporul la sărăcie, nflorind inflaţia şi făcnd să curgă boabe de snge n loc de gru, după modelul sovietic impus cu forţa armelor.

    Am zis că imediat după moarea acestui călău, multe sute de milioane au răsuflat, printre primii numărndu-se cehoslovacii care s-au ridicat pe 1 iunie 1953 (la Pilsen) şi după ruperea drapelelor sovietice au plătit cu 42 morţi acest curaj de liberalizare.

    Peste tot n acest bloc răsăritean s-au făcut procese "ntre ei" ncercnd să ntrzie reformele ce se impuneau, nsă răbufnirea din octombrie 1956 de la Budapesta a condus spre o noua represiune şi sngerosul Beria fusese şi el exterminat.
    Cu toate mimările de reforme totul era insuficient, tendinţa fiind de instaurarea unor regimuri liberale după ce vntul dezgheţului suflase ncepnd chiar de la Moscova spre apus. Dar lumea a crezut n himere.
    SI IN ROMNIA...

    După moartea lui Stalin, n aprilie 1953, n Romnia se ncearcă să se stabilizeze preţurile care o luaseră razna ca n Cehoslovacia, Germania răsăriteana, n toate tarile "surori". In Romnia se recunoaşte că datorită industrializării forţate, producţia agricolă a rămas n urma comiţndu-se chiar abuzuri: "Masurile contrarii liniei partidului luate de către elemente iresponsabile sau provocatoare faţă de unele gospodarii chiabureşti, prin impuneri exagerate şi ilegale n domeniul impozitelor, cotelor de colectare şi altor obligaţii, au dus la scăderea producţiei acestor gospodării, la lăsarea lor n paragina şi chiar la părăsirea lor de către proprietari, ce a dăunat economiei naţionale."
    Prin această autocritica se recunoştea dezastrul n care fusese adusă ţărănimea, nevoita sa-si părăsească casa şi pămntul.

    Imediat, pe 10 sept. 1953, se acordă unele scutiri de impozite şi taxe gospodăriilor agricole individuale şi scade presiunea economica asupra micilor producători de la sate. Toate acestea erau numai o tactică de amorţire, ţinnd seama că fierberea n lumea satelor era peste tot, n toate ţările surori.

    Dar ţăranii şi cunoşteau dreptul. Pămntul este al lor şi cu toate ca fuseseră forţaţi să-l dea, ei continuau nu numai să spere că este al lor de drept, dar ncercau să şi-l recupereze. In acest an 1953, n 48 de gospodării colective un număr de 284 familii din regiunea Bucureşti făcuseră cereri de ieşire din colectiv.
    Dacă regimul se vede obligat de rezistenta ţăranilor şi mai ales de atmosfera creată după moartea lui Stalin, să reducă cu 10% cotele obligatorii, n schimb agravează sancţiunile mpotriva celor ce nu-şi predau cotele la timp, mergnd pnă la ridicarea pe loc a bunurilor casnice pentru acoperirea datoriei. La sfrşitul anului 1954 se trece la desfiinţarea cartelelor de alimente, n afara de zahăr şi pine, care vor continua să se vndă pe tichete.

    Continundu-se tendinţa de părăsire a gospodăriilor colective, la sfrşitul anului 1954 se aflau, tot n regiunea Bucureşti, 134 familii care ceruseră iesirea şi revenirea la gospodăria individuala.
    In faţa scăderii ritmului colectivizării, Gheorghiu Dej critică regiunea Timişoara care se menţine mereu n coada cu aproape 14% de "realizări" de colhozuri faţă de Dobrogea unde ritmul se apropia de 50%, datorită impulsionării lui Vlcu, Doicaru şi mai ales a lui Ceauşescu ,care promisese să duca Dobrogea n fruntea regiunilor.

    Faţă de starea nemulţumitoare, Gheorghiu Dej hotărăşte n jurul Crăciunului din 1955 să intensifice ritmul colectivizării:
    "In ţara noastră n-au fost lichidate ncă clasa chiaburilor şi a unor rămăşiţe din celelalte clase exploatatoare. Iar atta timp ct clasele exploatatoare n-au fost complet lichidate, lupta de clasă este lege a dezvoltării societăţii noastre.

    TOTUL SE JUCA PE SPATELE ŢĂRĂNIMII

    Nu cu mult nainte, ajunşi la disperare, ţăranii dăduseră foc la colectiv n com. Biştret-Doij. In com. Fntnele, de pe malul Jijiei, din jud. Iasi, colectorul Prvu Dumitru ,si făcea de cap golind casele oamenilor care nu puteau acoperi cotele. Unul dintre năpăstuiţi, n noaptea de Sf.Nicolae 1955, mpreuna cu alţi 4-5 săteni, fiind ameninţat că-i va lua boii din jug, l-au aşteptat trziu n noapte cnd beat fiind, l-au momit pe Prvu şi l-au luat la judecată: "Ne-ai luat vaca, junca, porumbul, mi-ai dat n judecata, acum te judecam noi." Acesta ncercnd să se justifice ca nu a făcut-o de capul lui, Botoc Censtantin n-a mai aşteptat şi scoţnd suvacul din buzunar, l-a lovit peste cap şi faţa omorndu-l. Arestat, el şi ceilalţi participanţi au fost condamnaţi prin Sent. 81/17-03-1956 la muncă silnică pnă la 15 ani M.S. cel mai puţin.

    Satele ncepuseră să fie mpnzite cu muncitori din uzine, slabi la muncă dar tari n politică şi alături de ei cu haimanale fără căpăti cărora partidul le ncredinţase funcţii de conducere administrativă a treburilor obşteşti. Erau folosiţi şi unii veniţi cu diviziile de trădători din URSS.

    Aşa s-a ntmplat ca n 1956 să fie numit ca primar n com. Ţibucani, de lngă Razboienii lui Ştefan cel Mare de pe Valea Moldovei din jud. Neamţ, Manole Văideanu( venit cu T.V.) iar preşedinte CAP-ului, un anume Gheorghe Maftei. Cei doi au nceput persecutarea celor ce refuzau nscrierea n colectiv, nvinuindu-i pe mulţi de sabotaj şi trimiţndu-i n temniţe. Oamenii terorizaţi au auzit că pe 4 aprilie 1956, cei doi hotărseră să le ia sătenilor tarlaua "Prisaca" şi s-o includă n ntovărăşire.

    Săteanul Baluţă Ion, a nceput n miez de noapte să tragă clopotul bisericii, la care ţăranii au pus mna pe ce-au apucat şi au răspuns prezent nfiinţndu-se la Prisacă. Dumitru Stafie cu hrleţul n mnă l-a nfipt n marginea ogorului spunnd: "Pnă aici. Dincolo de hat e pămntul meu".

    Primarul scoate pistolul şi trage ameninţndu-i pe ţărani. Aceştia după ce Dumitru i-a dat un hrleţ după cap au sărit pe primar.
    Văideanu s-a sculat fugind să anunţe securitatea, n timp ce Dumitru Cruşitu căuta să se ascundă n răchitele din marginea prului, el fiind politrucul comunei, secretarul organizaţiei p.m.r.

    Venind la faţa locului, securitatea, văznd spiritele agitate, a evitat o confruntare cu ţăranii. Pe 18 mai au fost arestaţi Dumitru Stafie şi Radu Rusu. Tot satul s-a dus la primărie pentru a-i elibera şi au aflat ca ajunseseră la securitatea din Tg. Neamţ. Mulţi au plecat după ei, dar au aflat ca fuseseră trimişi la securitatea din Bacău.

    Represiunea s-a dezlănţuit imediat asupra satului, fiind arestaţi peste 30 de săteni. Unii dintre ei au fost bătuţi bine ca să spună celor de acasă ce i aşteptă. Altora, după tortură, li s-a nscenat un proces şi T.M.Iasi s-a deplasat la Bacău unde au pronunţat prin Sent.nr.270/21-01-1957 următoarele pedepse: Constantin I I0VU (7 ani), Victor MUNTEANU (7 ani, mort n temniţă), Vasile AMBROZA (7 ani),Constantin STAFIE (6 ani), Radu N.RUSU (5 ani), Manole Gh.OLARU(4 ani), Vasile-Dimitrie ACATRINEI(3 ani), Gheorghe AZ0IŢEI(3 ani), Vasile ASIMINEI(3 ani),Ion Gh.STATE(2 ani), Dumitru STAFIE(2 ani), Lazăr VRLAN(2 ani), Manole CL0ŞCĂ(2 ani), Vasile CLOŞCĂ(1 an), şi Dumitru NICHITA (1 an).

    Nu numai n jud. Iaşi se manifestase dreptul de apărare contra celor incitaţi de P.M.R. sa le ia totul din casă dacă refuza sa se nscrie n colectiv şi să predea cotele, dar şi pe malul Jiului. n com. Ţuglui, din raionul Segarcea, primarul fusese omort de doi fraţi din cauza abuzurilor se le săvrşea mpotriva ţăranilor. Unul a fost condamnat pe viată, iar celalalt la 15 ani.

    Cicerone IONIŢOIU. Reprimarea răscoalelor ţărăneşti [C.I.-0026]
    Last edited by Cicerone Ionitoiu; 21-03-10 at 03:17 PM.
    Cicerone Ioniţoiu a protestat permanent mpotriva terorii comuniste, devenind un personaj indezirabil pentru autorităţi. n 1979, la intervenţia preşedintelui de atunci al Franţei, Valry Giscard dEstaing, a fost lăsat să plece din Romnia şi să se stabilească n Franţa. .......Bibliografie: AICI, album foto: AICI, repertoriu de lucrări publicate: AICI, discurs: Numai cine nu vrea, nu poate!, acces la mesageria electronică: AICI (cont gestionat de membrii fondatori). Lucrări regrupate n biblioteca electronica-arhiva de studiu: Procesul Comunismului

  4. #4
    Rang-N-04(Grup sp)
    Cicerone Ionitoiu's Avatar
    Join Date
    Mar 2010
    Location
    Paris-Franta
    Posts
    207
    Rep Power
    312

    Post Răbufnirea nemulţumirilor a cuprins Ţara

    In toamna anului 1956, n fruntea coloanei de nemulţumiţi, s-au nscris studenţii. Lupta lor hotărtă pentru dreptate şi demnitate s-a văzut prezentă şi n toamna anului 1956 cnd au fost primii ce au sărit, solidarizndu-se cu colegii lor unguri care se ridicaseră la Budapesta pentru revendicări ce erau comune tuturor ce erau subjugaţi lagărului socio-comunist. Au fost arestaţi din toate centrele universitare şi după torturi, condamnaţi şi trimişi n lagărele de exterminare din Bălţile Dunării.

    Cel de al doilea eşalon al protestatarilor, adică TĂRANII, au ripostat şi ei imediat, ndemnndu-se să nu mai dea cotele obligatori. Şi au facut-o şi cu glas tare şi alţii prin manifeste ticluite pe limba lor şi aruncate n curţile celor ce le luaseră pămntul, vitele şi le măturase pătulul, anunţndu-i că ziua judecăţii se apropie şi va fi o judecată dreapta. Exemplul cel mai semnificativ este al unui tnăr de 24 ani din com. Movileni, jud. Galaţi, care prin puţine cuvinte, dar cu hotărre, ndemna pe ţăranii din comună să acţioneze cu drzenie mpotriva colectivelor. Depistat de agenţii securităţii şi delatorii din sat i s-au dat 10 ani de muncă forţată n Bălţile Dunării.

    In faţa valului crescnd de nemulţumiri, regimul comunist a dat un pas napoi. Au desfiinţat cotele obligatorii la produsele agricole, vegetale şi lapte, au mbunătăţit sistemul de colectare al cărnii şi lnii. Pentru a face mai credibila măsura, au trecut şi la desfiinţarea Ministerului Colectărilor pe 19 feb. 1957 după un an şi jumătate de existentă.

    In Maramureş, după cercetările lui Viorel Rusu de la Baia Mare, s-a constatat că, după ce n 1954 nu s-a constituit nici o gospodărie colectiva n regiune, iar n 1955 doar două , pe 6 iulie 1956 un număr de 200 de ţărani din com. Căpleni, raion Carei, au intrat n perimetrul comasat al G.A.C.din comună, avnd asupra lor coase, securi, furci, pentru a secera grul existent acolo, pe motiv că a fost nsămnţat de ei, iar autorităţile n-au avut ce le face.

    CAMPANIA DE COLECTIVIZARE DIN 1957

    In primăvara acestui an a nceput mai devreme n jud. Galaţi. In faţa acestei situaţii, ţăranul UNGUREANU I.Ion din com. Mihai Kogălniceanu , a pornit şi el o contra campanie ndemnnd pe ţărani sa nu intre n colectiv, iar cnd s-a prezentat la el a luat la goana comisia spunndu-le că nu mai este mult pnă la schimbarea regimului. Consăteanul lui, Moldoveanu Gh.Radu le-a spus că nu se nscrie şi a ndemnat şi pe alţii să facă la fel, preciznd că după retragerea trupelor ruseşti se va schimba regimul din ţară. Amndoi au fost arestaţi şi condamnaţi, primul 6 ani, celălalt 10 ani.

    După 1 iulie 1957 s-a hotărt forţarea ritmului colectivizării, iar n judeţul Galaţi a fost trimis Nicolae Ceausescu, cel care terorizase Dobrogea cu croitorul bulgar N.Vlcu. Deci un cismar şi un croitor nvăţau pe ţărani cum să muncească.

    COMUNA SERBEŞTI JUD. VASLUI

    Pe 14 sept. 1957, la şcoala din satul Serbeşti, de pe valea rului Vaslui, a avut loc o şedinţă n legătura cu colectivizarea. Ţăranul Presură St.Nicolae de 36 ani, tată a 4 copii, cu gospodărie mică, a vorbit ţăranilor arătnd că din tot ce spune partidul nu este nimic adevărat, toate sunt nişte minciuni ca să ducă lumea n eroare, iar cei ce au intrat n colectiv duc o viată de mizerie, neavnd cu ce să-si ducă existenta zilnică. Le-a dat exemplul vecinilor lor, din satul Pribeşti care mor de foame. A terminnd ndemnnd pe ţărani să-şi muncească singuri pămntul ca n trecut, cnd au dus o viaţă liberă şi fericită.

    Tot pentru a nfricoşa pe ţărani, l-au arestat pe Presură Nicolae n 7 octombrie şi pe 29 noiembrie 1957, Tribunalul Iaşi l-a condamnat la 6 ani, prin Sen. nr.572.

    COMUNA SCNTEIA JUD.IAŞI

    Cu ocazia comasării pămnturilor, celor ce nu intrau n colectiv li s-a dat alt loc mai prost n schimb. Chelaru Gh.Fasile, din com. Scnteia-Iasi, n vrsta de 30 ani, tata a 3 copii a protestat n zadar. In noaptea de 12/13 martie 1957 a făcut un manifest ameninţndu-i cu moartea şi că bagă furca n ei. A fost arestat pe 12 aug.1957, torturat la securitatea din Iaşi şi condamnat la 3 ani prin Sent.529/31 Oct. 1957 pentru a ngrozi ţăranii din sat.

    COMUNA RĂSTOACA- VRANCEA

    "Munca" de constrngere pentru intrarea n colectiv era din ce n ce mai asupritoare. Oamenii fugeau de acasă şi activiştii stăteau pe capul familiilor pnă ce se napoiau capii de familie. In comuna Răstoaca, sat sărac aşezat la vărsarea prului Milcov n Putna, s-au prezentat activiştii n luna noiembrie, la casa amărtă a lui Postolache D.Ion. A refuzat să se nscrie şi a ndemnat şi pe alţii să nu se nscrie, sau să se retragă cei ce au făcut-o, fiindcă vor ajunge muritori de foame.

    Tot ca să nspăimnte ţăranii, l-au arestat pe Postolache, l-au dus n chinurile securităţii din Galaţi şi prin Sent.nr.20/15-03-1958 l-au condamnat la 8 ani nchisoare. Oamenii au intrat n Sfat şi au distrus cererile de nscriere. Au mai fost condamnaţi şi Marcu Ion, Turcitu, Gălăgiu şi alţii ce au trecut prin lagărele de muncă forţată din Băltile Dunării.

    Pentru a prentmpina greutăţile n muncă, n această regiune au trimis specialistul, pe Nicolae Ceausescu "generalul" care umbla ca un zănatec prin lunca Siretului. Ţăranii auziseră că la Suraia pusese să se tragă cu tunul ca să nspăimnte pe bieţii ţărani.

    COMUNA GANESTI - COVURLUI

    n comuna Gănesti, de pe valea prului Horince, aproape de Bereşti, din Jud. Galaţi, "instructorii" comunişti nu numai că au fost primiţi cu refuz dar li s-a spus că dacă se va face colectivizarea la ei n comună, se va ntmpla un al doilea 1907, cnd ţăranii au murit pentru pămnt.

    S-a găsit un "instigator", n ţăranul Ciubotaru P. Ştefan şi pentru că fusese şi sef de cuib legionar l-au arestat, l-au bătut la Galaţi şi nscenndu-i un proces a fost condamnat 6 ani prin Sent.nr .66/1958.

    Şi noul 1907 s-a ntmplat la ordinul lui Ceausescu peste cteva zile.

    APELE SIRETULUI NROŞITE DE SNGELE ŢĂRANILOR

    Vadul Roşca, un sat de 5-600 de fumuri, era aşezat aproape de confluenţa rului Putna cu Siretul, ntr-o luncă nisipoasă, oamenii avnd cţiva ari de pămnt ca să pună păpuşoi pentru mămăliga copiilor.

    Era ntre satele cele mai sărace, oamenii ndeletnicindu-se cu mpletituri de răchită şi de papură, pe care le făceau n timpul iernii. Vara plecau să-şi desfacă marfa pnă la Cudalbi, Costache Negri, Pechea ajungnd pe la Galaţi. Erau obişnuiţi să facă şi schimb de marfă pe mncare, pe ce le cădea la ndemnă. După ce-si desfăceau marfa, se grăbeau să ntre şi n bălţi ca sa-si aducă papură şi răchită pentru mpletituri n timpul iernii.

    Dar n vara lui 1957 n-au mai apucat să ajungă la destinaţie pentru că pe drum au fost vnaţi de miliţie, schingiuiţi şi li s-a confiscat marfa deoarece nu aveau adeverinţă de la colectiv. Dar la ei nici nu era colectiv şi nscrierea trebuiau s-o facă acum, pe drum, fie la Pechea, fie la Hanul lui Conachi, Vameş sau Iveşti, pe unde-i prindeau şi după ce-i chinuiau. Li se strngeau minile n uşă, erau legaţi şi bătuţi la roata căruţii sau nţepaţi cu sula n tot corpul şi pe deasupra, la ntoarcere nu aveau voie să povestească despre ce păţiseră.

    Cei ntorşi erau ngroziţi şi teama intrase şi n ceilalţi. Se hotărseră să nu lase pe activişti să intre cu colectivizarea. Raionul Lieşti fierbea din cauza primului secretar Ciocltău care voia să-şi ndeplinească planul cu orice preţ, mai ales că-l avea pe cap şi pe Ceausescu. I se pusese la dispoziţie şi regimentul din Tecuci n care erau foarte mulţi secui şi ceangăi.

    La Vulturu, comuna de care aparţinea satul Vadu Roşca, oamenii forţaţi, ameninţaţi, au acceptat pnă la urmă. Cei de la Botrlău, sat aşezat pe apa Putnei, aparţinnd de Vulturu, nu s-au lăsat. Au ocupat primăriile şi au ars nu numai cererile de nscriere dar şi ce le picau la ndemnă. Armata a deschis focul. S-au produs zeci de arestări printre cei ce nu apucaseră să ia drumul pădurilor din lunca.

    Vadu Rosca urma să fie asaltat de activişti. Pe data de 1 decembrie 1957, din mijlocul sătenilor adunaţi n zisul centru de pe şoseaua naţională 23, Sandu I.Voicu al lui Ciuciubei a strigat celor veniţi să-i lămurească, nsoţiţi de miliţie, să plece la casele lor că n-au nevoie de colectiv.

    Oamenii s-au sfătuit că se vor opune nfiinţării colectivului şi nu vor permite autorităţilor de stat sau obşteşti să intre n satul lor. S-au nţeles ca atunci cnd vor apare străini, să strige "hoţii" şi să se tragă clopotul.

    In noaptea de 1/2 decembrie au făcut de pază n sat. Pe 2-3 decembrie au pus pe fugă şoferii care veniseră să care pietriş din Siret. Maşinile s-au dus la Vulturu, au relatat situaţia şi au venit cu Dumitru A.Dumitru, "deputat" comunal, pe care l-au luat la fugărit. Atunci au trecut la baricadarea satului n noaptea de 2/3 decembrie.

    In ziua de 3 decembrie a intrat n sat o maşină şi unul de lngă şofer a zis să se facă loc să treacă. Lumea s-a opus. Cetăţeanul a spus că el este partidul şi a scos pistolul şi a tras pe fereastră. Spre maşină s-au repezit Toader Gh.Iordache, Sandu lui Ciuciubei, Mihalcea şi alţii. Toader Iordache a ridicat parul şi a zis: "Ce partid mă. Tu partid, eu partid, napoi că-ţi crăp capul".

    Aceasta s-a petrecut la Km.231 de pe D.N.23. Maşina a dat napoi şi a plecat de unde a venit n huiduielile mulţimii. După fugă, a dat ordin ca armata să nconjoare satul nemaiputndu-se intra sau ieşi din sat. Şi puntea a fost oprită să mai funcţioneze fiindcă trecerea peste Milcov se făcea pe o punte ce lega satul de drumul Focşani-Galaţi.

    In dimineaţa de 4 decembrie 1957, ţăranii au fost convocaţi la marginea satului, la ora 8 dimineaţa pentru a discuta cu ei, deoarece se renunţă la colectivizare. In acel loc se adunau vitele satului care plecau la păşune şi tot acolo se găsea o cazemată rămasă intactă din timpul războiului.

    După ei au năvălit călăii n casă punndu-i cu faţa la perete, şi au luat trş "corpul delict" n mijlocul şoselei, pentru a dovedi superiorilor nlăturarea obstacolelor şi justificarea muniţiei.

    Incă un salt şi armata a ajuns n dreptul clopotniţei, unde "limba de fier" nu nceta să strige după ajutor. Coloana de maşini s-a oprit n faţa "obstacolului" din foişorul de la intrarea n curtea bisericii. Din vacarmul care se iscase afară, ba "trage mă" sau "nu trage, luaţi-l viu" a prins glas o mitralieră care a ciuruit scndurile clopotniţei, făcnd ca treptat, treptat, limba de fier să amuţească şi nu numai ea.

    Ostaşii care au urcat scara de lemn, au cobort ntr-o pătură cu a 9-a victimă, corpul nensufleţit al lui Cristea Enuţă, şiroind de snge.

    Din podeaua de scndură a foişorului continua să se prelingă snge nevinovat, n timp ce ntr-un colţ fusese găsit ghemuit un copil de 8 ani, Vasilică a lui Marin Şurub.

    Acest nou "corp delict" era şi el dat jos n pumni şi luat ca trofeu. Numai Dumnezeu l-a ocrotit pe acest copilaş n ploaia de gloanţe ce s-a abătut asupra clopotniţei. Satul fusese cucerit, acoperit de snge, iar supravieţuitorilor li se arătase binefacerile comunismului, faţa "umană" a mnuitorilor.

    Morţii au fost adunaţi de la strungă ntr-o casă neterminată de la marginea satului: ARCAN Ion, de 14 ani. CRĂCIUN Dumitru, de 28 de ani. CRĂCIUN Toader, de 49 ani, tată a 8 copii. CRĂCIUN Stroie, de 31 de ani. MARIN Dumitru, de 49 ani. RADU Dana a lui Chilieni, de 28 ani, mamă a 4 copii. DIFOFTE Aurel, de 29 de ani. CRISTEA Enută de 22 ani. MIHAI Marin zis Rosu, de 42 de ani, ciuruit de gloanţe, mort după 15 zile la spital unde a fost dus prea trziu ca să mai poată fi salvat.

    Morţii au fost ncărcaţi noaptea şi duşi la morga spitalului din Focşani şi de acolo luaţi de securitate şi ngropaţi n gropi secrete n cele două cimitire din Focşani. Răniţii au fost şi ei adunaţi de pe drum, sau de pe unde se ascunseseră şi duşi ntr-o altă casă iar de acolo, mai trziu la spital şi apoi n anchetă la securitatea din Galaţi, trecuţi prin alte chinuri mai grele dect gloanţele ce le primiseră.

    Printre răniţi se numărau: CRĂCIUN Domnica, CRISTEA Gheorghe, CRISTEA Maria, CRISTEA Stan zis Mraniţă rănit la mnă şi picior, CRISTEA Apostol, DOBRE Marin, rănit la mnă, HARALAMBIE Ionel, rănit la picior, POPA Ionel, rănit la mnă, TOIA Ionel-Gheorghe, rănit la mnă, şi restul pnă la cifra de 27.

    Joi 4 decembrie, pnă la miezul nopţii curţile şi casele au fost răscolite şi peste 100 de ţărani au fost mnaţi ca vitele n cele două clase ale şcolii din Vadu Roşca. Loviţi, njuraţi, au stat cu faţa la perete pnă a venit "partidul".

    Trziu, n noapte a venit Ceausescu nsoţit de Ciocltău şi de o haită de securisti şi procurori.
    Cu o voce gngavă, şi amintesc oamenii, a ntrebat dacă este cineva rănit dintre tovarăşii ostaşi şi tot cu aceiaşi voce gngavă a ordonat:
    - Nu plecaţi pnă nu scoateţi totul de la ei. Să fie aspru pedepsiţi. Se instituie stare de urgenţă aici. Răniţii după ce se vindecă, să fie duşi la anchetă. Să nu scape nimeni nepedepsit. Şi partidul a plecat aşternnd jalea n urma lui.

    Peste zece zile satul a stat sub ocupaţie. Pretutindeni erau soldaţi care strigau şi ameninţau ntr-o limbă ce nu semăna cu a lor sau era stlcită. Arestările se făceau n permanenţă. Din fiecare casă lipsea cel puţin unul. Vecin la vecin nu puteau merge. Nici doi nu aveau voie să meargă pe drum n timpul zilei. Pnă la cooperativă erau nsoţiţi de un soldat narmat. In curte, ca să-şi hrănească animalele mergeau mai mult pe brnci. Din cnd n cnd se slobozeau focuri de armă ca să-i intimideze pe ţărani.

    La Sultana se pregătea mncarea pentru anchetatorii care schingiuiau. Oamenii din sat erau obligaţi să aducă ouă şi alte alimente pentru a-şi hrănii călăii. Anchetele şi chinurile cele mai ngrozitoare aveau loc n casa lui Stanică Dumitru, ajuns şef al C.A.P.-ului.

    Unul, Aramă, schingiuitor prin 1948-1950 la Suceava şi Iaşi, ajuns şeful securităţii din Galaţi, şi adusese pe cei mai fioroşi dintre călăi pentru efectuarea primelor cercetări. Pentru faza următoare, ntocmirea dosarelor şi nscenarea procesului, dubele securităţi, zugrăvite pe dinafară cu pine sau alte produse alimentare, cărau mereu pe nenorociţii din Vadul Rosca la Galaţi şi Brăila.

    O parte dintre cei care au trecut prin sălile de clasă sau prin casa lui Stanică s-au reţinut n amintirea oamenilor care mai aveau curajul să vorbească după 33 de ani de la acel ngrozitor an 1957:

    Teodor Gh.Iordache, născut n com. Vulturu pe 1-01-1917, cel care l-a oprit cu paru pe Ceausescu, a fost bătut ngrozitor de securisti nct ajunsese să semneze tot ce-i cereau anchetatorii. A declarat că avea tot felul de arme, chiar şi un tun pe care-l ţinea ascuns n mormntul mamei lui. Din om a ajuns neom. Paralizat ca urmare a chinurilor ndurate. A fost condamnat 7 ani.
    Haralambie Ioniţă, zis Mnzu, tată a 6 copii, a strigat "Jos comunismul şi Jos hoţii". A fost torturat ngrozitor şi condamnat 10 ani.

    Grigore Irina, luată de lngă mama ei care avea 100 de ani şi nvinuită - deoarece locuia cu casa alături de biserică -de a fi tras clopotul din prispa ei, cu o sfoară de 70-80 metri. Se vede ct de diabolici n inventarea acuzaţiilor erau, cnd cel care trăgea fusese ucis chiar n clopotniţă.

    Marinache Tudor zis Grecu, a fost bătut att de rău că nu se mai putea ţine pe picioare. Sandu I.Voicu, zis Ciuciubei, născut pe 10 aug. 1920 n satu Vadu Rosca, tată a 3 copii, participant alături de ceilalţi săteni la apărarea pămntului, refuznd intrarea n colectiv, a fost condamnat la 5 ani prin Sent.nr .11/17-01-1958 Niţu V.Stan, după groaznice schingiuiri a fost condamnat la 6 ani.

    Mihalcea Nicolae, zis Albu, participant la pregătirea măsurilor de mpotrivire colectivizărilor a trecut prin chinuri şi condamnat la Galaţi.
    Ionascu M.Niţu (tnăr de 17 ani), Sandu Ion zis Arcanu, Crăciun Toader de 45 ani, Crăciun Marin zis Turică (feciorul de 17 ani), Crăciun Toader zis Holban (arestat cu fiul), Crăciun Dumitru de 17 ani, Crăciun Aurel al lui Porcolet(un copilandru), Arcan Dumitru al lui Şoarece, Popoiu Toader, Sandu Ion , Lazăr Sandu de 17 ani, Bulibaşa Constantin, şi mulţi alţii.

    Procesul l-a judecat tribunalul din Constanta n deplasare la Galaţi. La proces s-a folosit ca martoră a acuzării şi o fetită de 12 ani.
    După recurs, condamnaţii au trecut prin Jilava n cursul lunii martie 1958. Au venit n lanţuri şi toată noaptea miliţienii i-au scos pe sală şi i-au bătut. Erau n celula 13.

    Tot satul a trecut prin anchetă. In afară nu se putea afla nimic. Armata l ţinea sub pază strictă. Preotesei Ioana-Alexandrina care nu a fost n sat n ziua măcelului, cu greu i s-a dat voie plutaşului ca s-o treacă cu pluta pentru a veni acasă. S-a ngrozit cnd a auzit şi văzut ce păţeau bieţii săteni. Teroarea a domnit peste sat pnă n Ajunul Crăciunului cnd a fost retrasă armata. Procurorul şef, un anume Cruceru, care a urmărit desfăşurarea anchetei, văznd sărăcia ce domnea n sat, se ntreba pentru ce oare s-au răsculat ţăranii, care nu aveau ce apăra.

    Dar ce bun poate fi mai de preţ dect a trăi n libertate. Ţaţa Catrina cunoştea numai drumul bisericii. La fiecare sărbătoare o găseai ngenuncheată sub clopotniţă, pe locul unde a băltit sngele lui Enută al ei bocind: "Floarea mamei, bradul mamei, mama nu mai are lacrimi!"

    Era durerea unui neam exprimată prin aceste cuvinte, căci sute de mii de mame şi aşteptau brazii lor care nu se mai ntorceau. Aşa sau petrecut lucrurile la Vadu Rosca. Şi nu numai aici.

    O drama se produsese n com. Boiu. Securitatea arestase pe Popa Gheorghe şi-l forţase sa strngă cţiva ţărani nominalizaţi, pe care să-i adune la el şi să-i găsească "organele". Ţăranul ajuns acasă s-a aruncat n fntna, n loc sa poarte o ruşine toată viata.

    IN TIMP CE ANCHETELE SCHILODEAU LA VADUL ROŞCA NEMULŢUMIRILE RĂBUFNEAU IN SATELE DIN JUR.

    Si cei nscrişi se săturaseră pentru că n colectiv "rămăseseră numai leneşii comunei."
    In timp ce echipele de activişti cutreierau satele, forţnd oamenii să se nscrie n colectiv, n comuna Suţu-Galati, lumea nu voia să intre. Pentru a-i intimida, au găsit pe Neacşu R.Ion, născut n 1897, că ar fi cel care sfătuia pe ţărani. Realitatea era că omul fusese nscris la legionari n 1940 şi acum comuniştii urmăreau să-l folosească prin şantaj. Arestat pe 24 ianuarie 1958 şi chinuit de Aramă la securitatea din Galaţi, a fost condamnat 5 ani prin Sen.145/21-03-1958 a Trib. Mil. Constanţa deplasat la Galaţi.

    COMUNA AMARA

    Situaţie asemănătoare au ntmpinat activiştii, că nu puteau realiza colectivul, n comuna AMARA din jud. Galaţi. Securitatea le-a venit n ajutor şi au găsit "instigatorii" n ţăranii Chirilă Nicolae, născut n 1916 şi Lazăr Gheorghe născu n 1904. I-a etichetat ca foşti legionari şi, arestndu-i n 24 dec. 1958, i-a dus la securitatea din Galaţi şi le-a nscenat proces pentru mpiedecarea colectivizării, ndemnnd pe cei nscrişi să se retragă, iar pe ceilalţi să nu se nscrie n colectiv. Prin aceiaşi Sent.nr.143/21-03-1959 a Trib. mil. Constanta i-a condamnat la cte 10 ani fiecare.

    Cicerone IONIŢOIU. Reprimarea răscoalelor ţărăneşti [C.I.-0027]
    Last edited by Cicerone Ionitoiu; 21-03-10 at 03:37 PM.
    Cicerone Ioniţoiu a protestat permanent mpotriva terorii comuniste, devenind un personaj indezirabil pentru autorităţi. n 1979, la intervenţia preşedintelui de atunci al Franţei, Valry Giscard dEstaing, a fost lăsat să plece din Romnia şi să se stabilească n Franţa. .......Bibliografie: AICI, album foto: AICI, repertoriu de lucrări publicate: AICI, discurs: Numai cine nu vrea, nu poate!, acces la mesageria electronică: AICI (cont gestionat de membrii fondatori). Lucrări regrupate n biblioteca electronica-arhiva de studiu: Procesul Comunismului

  5. #5
    Rang-N-04(Grup sp)
    Cicerone Ionitoiu's Avatar
    Join Date
    Mar 2010
    Location
    Paris-Franta
    Posts
    207
    Rep Power
    312

    Post Comuna Măciuca

    Situaţia de dezertare din colective era generalizată n tară, căutndu-se fel de fel de motive. Ţăranii Găgeanu Gh.Marin (născut 1912) şi Georgescu Gheorghe din com Măciuca, au făcut un memoriu din partea ţăranilor din satul Frăţeşti aşezat pe rul Cerna(Jud.Vlcea) ca să fie afiliat comunei Dejoi aşezat mai la nord, intrnd ntr-o altă categorie de teren, sperndu-se că vor scăpa de colectivizare. Cei doi au fost socotiţi instigatori ce au creat o stare de spirit nesănătoasă ntre membrii colectivului din Măciuca de unde trebuiau să plece. Au fost chinuiţi la securitatea din Craiova şi condamnaţi la cte 10 ani.

    Fierberea mare a ţăranilor era n judeţul Galaţi, unde cei nşelaţi căutau să scape de jugul ce li se pusese prin intrarea forţată n colectiv. Tot n luna decembrie 1957, ţăranii din comuna Griviţa, de lngă Costache Negrii, au ntocmit o listă semnată de ţărani, n vederea ieşirii din colectiv. Cum numărul celor ce ar fi trebuit arestaţi era prea mare, securitatea a hotărt să caute cţiva ca instigatori şi să-i pedepsească, ca exemplu pentru ceilalţi. Aici necazul a căzut pe Mihalache I.Ştefan, născut n 1925, poate că purta un nume de rezonanţă n lumea ţărănească.

    L-au arestat pe 10 ianuarie 1958, l-au dus la securitatea din Galaţi, l-au chinuit bine şi prin Sentinţa nr.324/26-07-1958 a Trib. mil. Constanţa a fost condamnat la 10 ani. Dar liniştea nu s-a restabilit şi pe 17 ianuarie 1958, alte nemulţumiri prin care se cerea retragerea din colectiv aducndu-se acuzaţii ntemeiate conducerii colectivului şi primarului. De data aceasta a fost arestat Andrei E.Niţă, născut n 1899, fost naţional ţărănist. Dus la Galaţi, bine bătut, i s-a nscenat un proces condamnndu-l la 5 ani prin Sent.nr.l4l din 1958 a Trib. mil. Constanta.

    COMUNA BUDEŞTI

    Comuna Budeşti, din bazinul viticol Coteşti-Odobesti, a cunoscut din plin frămntările mpotriva colectivizării, n decembrie 1957. In luna ianuarie 1958 au venit pe capul lor şi cu contractările de cereale. Şedinţa ce a avut loc s-a terminat cu scandal, oamenii refuznd să contracteze. Găsirea unui "instigator" nu a fost grea. Necazul a căzut pe Scăunaş M.Ion, născut n 1911, pe care l-au arestat, chinuit la securitatea din Galaţi şi condamnat la 7 ani prin Sent.6l5/ din 1958 a Trib. mil. Constanta.


    COMUNA MĂCIN

    In ziua de Sfntul Ion, ţăranii din comuna Măcin, jud.Tulcea s-au dus la Sfatul popular şi au cerut restituirea aderărilor la colectiv, cernd şi la ceilalţi să facă la fel. A fost criticat regimul comunist care i-a nşelat şi pe comuniştii din comună care le-au luat cu forţa pămntul.

    Ţap ispăşitor l-au găsit deocamdată pe Vasile I.Ion, născut n 1906 care era şi colectivist şi fost legionar. Arestat, a fost trecut Dunărea n chinurile securităţii din Galaţi unde i s-a nscenat proces şi l-au condamnat la 7 ani prin Sent 183/1958.

    Polodeanu Ghiţă, ţăran de 52 de ani din comuna 23 August, raionul Măcin, tată a 4 copii, s-a dus n seara de 7 Ianuarie la nişte rude din satul vecin şi le-a povestit ce s-a petrecut cu sătenii lui n legătură cu retragerea din colectiv. Ca urmare la cele auzite, sătenii s-au dus a doua zi la primărie şi timp de trei zile au acţionat mobiliznd şi pe alţi săteni, sechestrnd doi activişti de partid şi devastnd birourile CAP-urilor. Polodeanu Ghită a fost arestat şi i s-a nscenat un proces prin care l-au condamnat la 10 ani prin Sent.117/1958.

    RĂSCOALA DIN COMUNA PISICA -GALAŢI

    Ţăranii din comuna Pisica, judeţul Galaţi, s-au adunat n dimineaţa de 15 Ianuarie 1958 cu forţa n Sfatul popular, strignd "jos colectivul, nu vrem colectiv" şi au forţat autorităţile să le restituie cererile de adeziune date forţat. Secretarul Sfatului popular a fost adus forţat la gospodăria colectivă, ca să li se dea cererile. După amiaza au mers la Scoală generală şi au obligat organe de stat şi de partid să le restituie cererile. Si acestea le-au fost restituite.

    Securitatea a trecut la represalii, la arestarea şi chinuirea celor pe care i-au botezat instigatori. S-a nscenat un proces care s-a judecat pe 4 septembrie 1958, avnd ca preşedinte pe lt. maj. Petrescu Teodor şi procuror pe căp. Puia Vasile. Prin Sentinţa nr.401. au fost condamnaţi:

    Trişcă I.Costică, n.22-03-1922 n comuna Pisica, tată a trei copii, fără avere, la 8 ani nchisoare. Rolea A.Zisu, n.15-08-1907, n comuna Pisica, ţăran sărac, neştiutor de carte, tată a 6 copii, la 6 ani nchisoare. Pletea C.Constantin, n.20-03-1901 n comuna Pisica, ţăran mijlocaş, tată a 6 copii, cu 4 clase primare, la 6 ani.

    Tot din com. Pisica, dar prin alta Sent. (nr.171/8-04-1958) a T.M. din Constanţa, deplasat la Galaţi, sub preşedinţia lui Dima Nistor, s-au mai condamnat după torturile securităţii, alţi 9 ţărani, dintre care unul era cioban, toţi colectivişti nscrişi cu forţa şi care aveau ntre 2 şi 4 clase primare, unul singur cu 7 clase.

    Toţi şi cereau pămntul ca sa-l muncească singuri fiindcă se saturaseră de dărnicia şi binefacerile comuniste, că nu mai aveau copiii ce mnca. Pentru suferinţa şi demnitatea lor, de a se fi trezit cerndu-şi drepturile, merită să le fie reţinute numele pentru ca urmaşii sa aibă ce cinsti:

    FARAZICĂ T.Gheorghe, n.1-06-1922 n com. Văcăreni-Măcin, tată a 6 copii, arestat pe 16-01-1958(a doua zi după revolta din com. Pisica, a fost condamnat cu 10 ani munca silnica şi aruncat n Bălţile Dunării la munca de exterminare.
    CRISTEA Sterian, n.5-03-1924 n com. Pisica, tată a 2 copii, arestat pe 21-01-1958 şi condamnat la 10 ani.
    DULGHERU Gh.Teodor, n.10-02-1931 n com. Pisica,cioban cu 3 clase, arestat pe 20 martie şi condamnat la 10 ani.
    GRECU M.Nicolae, n.5-04-1928 n com. Pisica, tată a 3 copii, arestat pe 16-01-1958 şi condamnat la 8 ani.
    GRECU M.Nistor, fratele lui Nicolae, n. 1933 n com. Pisica, cu 2 clase primare, arestat pe 2-03-1958, a primit 8 ani.
    MIRON Gh.Ion, n.20-04-1922 n com. Pisica, tată a 2 copii, ştiutor a 4 clase primare, arestat pe 16-01-1958 i s-au repartizat 6 ani.
    PLETEA D.Vasile, n.17-04-1928 n com. Pisica, tată a 4 copii, arestat pe 16 -01-1958, a primit tot 6 ani. PLETEA T.Ion, n.19-12-1929 n com. Pisica, tată a 2 copii, ştiutor a 4 clase primare, arestat pe 16-01-1958, a fost condamnat 6 ani.
    AXENTE I.Ştefan, n.2-05-1930 n com. Pisica cu 1 copil, arestat pe 21 martie 1958, i s-au repartizat 8 ani munca forţată.

    RĂSCOALA DIN JUDEŢUL TULCEA

    Faptul că nemulţumirile erau generale şi dorinţa de a-si recapătă pămnturile furate era n inima fiecăruia, o dovedeşte şi răscoala din com. Meidanchioi-Tulcea unde s-a ridicat tot satul n acelaşi timp cu cei din jud. Galaţi, pe 17 ianuarie 1958. Securitatea a reacţionat cu o barbarie greu de imaginat. După ce au călcat n picioare satul, s-au retras cu un "trofeu" de circa 100 de ţărani ca re au fost supuşi la chinuri la "ei acasă", n securitatea Galaţi. Cei 45 pe care i-au oprit la ei au cunoscut n continuare nopţi de infern, pnă ce li s-a nscenat procesul şi au fost condamnaţi la pedepse de la 8 ani pnă la pedeapsa cu moartea.

    Lui VINTILA Ioan, condamnat la moarte, ca şef al răscoalei, i s-a comutat pedeapsa n munca silnica pe viaţă.
    Pe placa monumentului ridicat n memoria lor de deţinuţii Carastoian Ionel, Carastoian Ionel şi fiica unui condamnat din lot, Marcela Trandafir, se pot citi cu emoţie şi durere numele celor 45, din care enumaram cteva, intrate n memoria neamului romnesc, cu sublinierea că unii au rămas definitiv n gropile comune:

    Ion VINTILĂ, Vasile TĂRCUTĂ, Ion NICHITAC, Toader TĂRCUŢĂ, Dumitru NUCĂ, Ilie COVALIUC, Ion GRAUR, Ion CARASTOIAN, Gheorghe BUTUC, Dumitru CARASTOIAN, Nistor PINTILIE, Vasile COSTANDACHE, Vasile PORNEALĂ, Dumitru CRIVĂŢ, Tănase CARASTOIAN,..pnă la al 45-lea.


    RĂSCOALA DIN COMUNA ISACCEA.-Jud. TULCEA

    Ţăranii s-au adunat pe 16 ianuarie 1958 n faţa sfatului popular, cernd desfiinţarea colectivului şi restituirea cererilor luate cu forţa. Miliţia a căutat să-i mprăştie şi atunci ţăranii au răsturnat maşina miliţiei. S-au cerut ajutoare de la Galaţi şi s-au făcut arestări şi schingiuiri. n procesul care s-a nscenat, s-au pronunţat pedepse foarte mari, ntre 8 ani şi 25 ani muncă silnică.

    RĂSCOALA DIN COMUNA HANGULEŞTI, jud.GALAŢI

    Aşezată la cotul Carpaţilor, n lunca dintre rurile Putna şi Rmnicul Sărat, comuna Hnguleşti a cunoscut pe 18 ianuarie 1958 o revoltă ţărănească.

    In dimineaţa acelei zile, au fost convocaţi la o şedinţă ţinută la şcoală, unde au venit activişti ai Comitetului Central PMR să le vorbească despre importanţa gospodăriilor colective şi despre avantajele pe care le au membrii.

    Att le-a trebuit ţăranilor. Au nceput să strige: "Jos lanţurile, Jos colectivul, Vrem libertate , Vrem cererile şi pămntul napoi de la colectiv..." Autorităţile au fost nevoite să le restituie cererile pe care unii dintre ţărani le-au distrus.

    S-a dat alarma şi au sosit forţele securităţii care au trecut la represalii şi arestări. Cei arestaţi au ajuns legaţi la securitatea din Galaţi şi puşi să iscălească că au organizat această rebeliune; li s-a nscenat un proces, care a fost judecat de Trib. mil. Constanţa, avnd preşedinte pe căp. Dima Nistor şi procuror pe căp. Armaş Jerome, care au pronunţat Sent.162/27-03-1958, condamnnd:

    Brlă I. Ivancea, născut 18-06-1929 n com. Hngulesti, ţăran cu 2 copii, a fost condamnat la 8 ani.

    Marin Gh. Vasile, născut 14-10-1900 la Păuneşti-Focşani, cojocar cu un copil, fără avere, a fost condamnat la 8 ani nchisoare.

    Balcan Apostol,n.8-06-1911 la Hngulesti, ţăran cu 5 clase primare, a fost condamnat la 8 ani.

    Stoica M.Vasile, n. n 1927 n com. Vulturineşti, tată a 2 copii, neştiutor de carte, cu 1 pogon de pămnt arabil, a fost condamnat la 5 ani.

    Toţi condamnaţii nu şi-au recunoscut declaraţiile date sub bătaie la securitatea din Galaţi.

    RĂSCOALA DIN COMUNA LUCAVITA-TULCEA

    n comuna Luncaviţa aşezată pe malul Dunării, aproape de Isaccea, n judeţul Tulcea, ţăranii au luat Sfatul popular cu asalt n ziua de 28 ianuarie 1958, cernd să li se restituie cererile de nscriere n colectiv, pe care le-au dat forţat şi să le restituie pămnturile furate.

    A fost adusă securitatea care i-a terorizat. A fost arestat ţăranul Băbuşcă St.Gheorghe, năs.21-ll-1900, dus la securitatea Galaţi, bătut şi i s-a nscenat un proces condamnndu-l 10 ani ca "instigator" prin Sent.112/1958 a Trib. Constanţa.

    Cicerone IONIŢOIU. Reprimarea răscoalelor ţărăneşti [C.I.-0028]
    Last edited by Cicerone Ionitoiu; 21-03-10 at 03:56 PM.
    Cicerone Ioniţoiu a protestat permanent mpotriva terorii comuniste, devenind un personaj indezirabil pentru autorităţi. n 1979, la intervenţia preşedintelui de atunci al Franţei, Valry Giscard dEstaing, a fost lăsat să plece din Romnia şi să se stabilească n Franţa. .......Bibliografie: AICI, album foto: AICI, repertoriu de lucrări publicate: AICI, discurs: Numai cine nu vrea, nu poate!, acces la mesageria electronică: AICI (cont gestionat de membrii fondatori). Lucrări regrupate n biblioteca electronica-arhiva de studiu: Procesul Comunismului

  6. #6
    Rang-N-04(Grup sp)
    Cicerone Ionitoiu's Avatar
    Join Date
    Mar 2010
    Location
    Paris-Franta
    Posts
    207
    Rep Power
    312

    Post Frămntările din satele comunei Găgeşti-Brlad

    Sătenii din Peicani şi Giurcani aşezate la vărsarea prului Jigălia n rul Elanului au avut mari necazuri din cauza conducerii colectivului şi a sfatului popular al comunei Găgeşti de care aparţineau deoarece erau pur şi simplu jefuiţi şi o duceau mult mai rău dect nainte de colectivizare. Credeau săracii ţărani că asta se ntmplă numai la ei, dar cnd au auzit că zvonul nemulţumirilor este o realitate ce se abătuse peste ţară au nceput şi ei să se zbată.

    Au ntocmit un memoriu şi l-au naintat direct Comitetului Central PMR fiindcă mai jos nu aveai cui să te plngi, memoriu n care arătau nedreptăţile ce se fac la ei n sate şi de către cine. Dar memoriul a rămas pe undeva acoperit de alte nemulţumiri venite din alte colţuri de ţară.

    Atunci s-au hotărt să ducă o campanie de ieşirea din colectiv şi au nceput să-şi ceară adeziunile napoi. Luna Decembrie 1957 şi Ianuarie 1958 au fost marcate de hărţuieli cu autorităţile locale pnă cnd acestea nemaiputnd face faţă au apelat la forţele raionului Murgeni şi mai departe la regiune.

    Securitatea şi-a luat misiunea să facă dreptate şi a arestat pe "plngăreţi" şi i-a bătut bine făcndu-i să recunoască că au instigat pe ceilalţi săteni să producă destrămarea colectivului. Şi cei ce se plnseseră la Bucureşti au fost implicaţi ntr-o nscenare după ce fuseseră arestaţi din Februarie 1958.

    Tribunalul militar Iaşi a judecat "nedreptatea" ţăranilor şi prin Sent. nr. 329/22-07-1958 a condamnat pe următorii:
    Sava C. Teodor, născut pe 25-01-1925 n com. Găgeşti-Brlad, ţăran tată a 6 copii a fost condamnat la 8 ani.
    Iovu E. Mihai, născut 15-10-1923 la Găgeşti-Brlad, ţăran, tată a 3 copii a fost condamnat la 8 ani.
    Todiraşcu N. Ion, născut 22-06-1913 la Găgeşti-Brlad, ţăran, tată a 4 copii a fost condamnat la 7 ani. Andries P. Gheorghe, din Găgeşti-Brlad, ţăran, tată a 3 copii, condamnat 5 ani.
    LASCU P. Nichifor, născut 13-03-1913 la Scorţeni, domiciliat la Găgeşti, tehnician agronom, tată a 4 copii a fost condamnat la 10 ani pentru că era intelectual cu 8 clase de liceu agronomic.
    Lefter L. Corneliu, născut 27-04-1925 la Găgeşti-Brlad, ţăran, tată a 3 copii a fost condamnat la 8 ani.
    Ct a fost de "dreaptă" judecata s-a văzut n 1967 cnd prin decizia nr. 92/1967 sentinţa din 1958 a fost casată, dar ţăranii s-au ales cu pedeapsa executată pe nedrept şi averea confiscată de uneltele ce au servit comunismul.

    REVOLTA DIN COM. VNĂTORI-GALATI

    Pe 31 Ianuarie 1958, n comuna Vnători situată aproape de Focşani, pe prul Putna, ţăranii s-au dus cu toţii la sfat să ceară restituirea cererilor de intrare n colectiv deoarece fuseseră minţiţi. A intervenit miliţia şi i-a mprăştiat cu forţa.

    ntr-o altă şedinţă care a avut loc pentru lămurirea oamenilor despre avantajele colectiviştilor faţă de ţăranii individuali, ţăranii au nceput să vocifereze cernd să li se restituie adeziunile că nu mai au nevoie de avantajele colhozului şi vor să trăiască fără ele dar individual.

    După ctva timp a fost arestat Lefterache C. Ioan şi condamnat 6 ani pentru că fusese legionar şi se infiltrase n colectiv. Torturat a fost la securitatea din Galaţi care i-a nscenat procesul şi Trib. mil. Constanţa 1-a condamnat prin Sent. nr. 179/1959. Au mai fost şi alţii arestaţi.

    ŞI LA VNĂTORI-CUJMIR, JUDEŢUL DOLJ ACELEAŞI NEMULŢUMIRI

    In luna Aprilie 1958 ţăranii s-au adunat la Sfatul popular ca să desfiinţeze ntovărăşirea refuznd să mai iasă la cmp. De asemenea n şedinţa ce a avut loc pentru lămurirea lor s-a cerut ieşirea din ntovărăşire. A fost arestat Vărzaru Gheorghe, ţăran, fost legionar, dus la Craiova, bătut şi condamnat 10 ani, ntr-o nscenare ce s-a judecat urgent, arestat fiind pe 21 Mai 1958, pentru a nspăimnta pe ceilalţi. Dar răzvrătirile vor continua n regiune.

    MIHAIL KOGALNICEANU-GALAŢI. DIN NOU TULBURĂRI

    După arestările din 1957, n anul următor, luna Februarie a fost din nou fierbinte din cauza presiunilor de colectivizare. Au fost proteste, cereri de retrageri din colectiv, refuzuri de intrări n colectiv, ameninţări cu schimbarea regimului după retragerea trupelor sovietice, toate creaseră mari nemulţumiri.

    Sfatul popular a cerut intervenţia autorităţilor pentru liniştirea spiritelor şi securitatea a fost promptă trecnd la arestări, la chinuirea celor ridicaţi din snul familiilor şi chinuirea pentru a-i cataloga drept instigatori.

    Au fost nscenate procese şi s-au pronunţat condamnări următorilor:
    Gheduşescu V. Constantin, năs. 7-01-1907 pentru redactare de scrisori anonime, cu fapte reale trimise ziarului "Scnteia" a fost condamnat 8 ani.
    VOICULEŢ C. Stan, năs. 5-02-1910 a fost condamnat la 12 ani.
    MOLDOVEANU Gh. Radu, năs. 20-03-1894,fost legionar condamnat 18 ani.
    UNGUREANU I. Ion, năs. 20-04-1912, fost legionari condamnat 16 ani.
    Dacă pentru un moment au avut impresia că au liniştit lucrurile, nemulţumirile vor căuta să răbufnească şi alte arestări au urmat.

    COMUNA CUZA VODĂ DIN JUD. GALAŢI ŞI ARATĂ NEMULŢUMIRILE

    Cererile de ieşire din colectiv sunt mpiedecate din cteva arestări. Securitatea, n urma manifestărilor din comună n cursul lunii Februarie 1958, a arestat, pe Stoian C. Constantin, năs.15-10-1916, mai ales că era legionar, şi l-a condamnat printr-un proces nscenat de securitatea din Galaţi nvinuindu-1 că a ameninţat autorităţile comunale ca să nu mai desfăşoare activitate pentru forţarea oamenilor de a se nscrie n colectiv.

    COMUNA ROMANU-BRĂILA CERE IEŞIREA DIN COLECTIV

    Aşezată la circa 30 Km. de Brăila, a cunoscut n Februarie 1958 frămntări serioase. Ţăranii au nceput să ntocmească cereri de ieşire din colectiv unde spuneau că au intrat forţat şi se ducea campanie ca să nu se mai nscrie şi alţii. Depăşită conducerea colectivului care era acuzată şi de nereguli a apelat la securitate care a trecut la arestări şi schingiuiri. Unuia i-a nscenat şi proces nvinuindu-1 de "instigare". Este vorba de Rădulescu P. Gheorghe, năs.11-05-1922 pe care l-au arestat pe 9 Martie 1958 şi l-au condamnat la 6 ani prin Sent. nr. 250/21-05-1958 a Trib. mil. Constanţa deplasat la Galaţi.

    MĂSURI REPRESIVE

    In faţa răzvrătirilor tot mai accentuate şi generalizate, regimul comunist a luat măsuri de pedepsire a ţăranilor cu internarea n lagările de muncă foţată pe o perioadă ntre 2 şi 6 ani fără nici o judecată, ci pe bază de tabele. Măsura era justificată ca "privind asigurarea ordinii de stat" Art. l din HCM 282 hotăra: "Persoanele care prin faptele sau manifestările lor primejduiesc sau ncearcă să primejduiască ordinea n stat vor fi internate n locuri de muncă".

    De acum nainte se vor mări numărul arestărilor, fiindcă nemulţumirile vor fi şi ele n creştere, iar cei sortiţi "gulagurilor" nu vor mai trece prin fabricile de procese, ci direct la locurile de exterminare prin muncă forţată.

    Ameninţarea din partea lui Gheorghiu-Dej a fost imediată anunţnd că lupta de clasă continuă mpotriva "duşmanilor regimului democrat-popular din rndurile chiaburilor şi a altor elemente exploatatoare."

    ncepnd după 6 Martie 1945, ţăranii fuseseră nti mpropietăriţi apoi jefuiţi ajungnd după 12 ani la "sapă de lemn"; era lupta deschisă mpotriva tuturor ţăranilor care se săturaseră de jugul colectivului şi căutau să-si cştige libertatea de a munci individual.

    GRLA MARE - CUJMIR REFUZĂ COLECTIVIZAREA

    Sat aşezat pe malul Dunării vis-a-vis de vărsarea Timocului n Dunăre a fost chemat la o adunare generală a ntovărăşirii agricole unde să se pună problema nfiinţării gospodării colective. Oamenii hotărţi ca să nu accepte, au părăsit adunarea ca să nu poată avea numărul necesar ţinerii şi luării de decizii. Nu s-a putut nfiinţa, dar au continuat presiunile asupra ţăranilor şi au găsit un "instigator" n persoana ţăranului Neagoe Dumitru, de 49 ani, tatăl unui copil, ţăran sărac cu 3 pogoane, dar legionar şi l-au arestat, chinuit la securitatea din Craiova şi nscenndu-i-se un proces i s-au repartizat 9 ani prin Sent. 567/1959.

    COMUNA ŢANDĂRA-Dolj PROTESTEAZĂ

    Viespe P. Constantin, n.22-08-1901 domiciliat n com. Ţandăra pe Valea Amaradiei, n apropiere de Melineşti, a trimis o scrisoare secretarului Comitetului de partid prin care ameninţa comuniştii pentru forţarea ţăranilor la nscrierea n colectiv. După a doua scrisoare a fost arestat, bătut la securitatea din Craiova şi i s-a nscenat un proces condamnndu-l la 20 ani M.S.

    LA DEJOI-VLCEA AU ARESTAT ŞEFUL PNŢ şi AL LEGIONARILOR CA SĂ POATĂ FACE COLECTIVUL

    Comuna Dejoi, aşezată pe prul Cerna afluent al Olteţului n jud. Vlcea refuza să se nscrie n colectiv. Securitatea a găsit soluţia să aresteze pe instigatori. L-a ridicat nti pe Floare B. Ion, n.19-02-1894, ţăran aşezat, fost membru al PNŢ-ului, l-a dus la securitatea din Craiova unde maiorul Vasilescu l-a schingiuit şi i-a nscenat un proces nvinuindu-l că a ndemnat oamenii să nu se nscrie n colectiv şi că regimul comunist se va schimba rentorcndu-se vechile partide. După arestarea din 6 Iulie 1958 a urmat condamnarea de 8 ani.

    Şi ca teama să se instaureze şi mai mult n ţărani, pe 6 Dec. 1958 tot Vasilescu a hotărt şi arestarea lui Bunescu N. Dumitru, năs. 10-06-1906, ca fost şef de garnizoană legionară, l-a bătut şi i-a nscenat un proces condamnndu-l la 20 ani M.S. pentru că s-a mpotrivit colectivizării şi a criticat conducătorii partidului comunist ca incapabili.

    Deoarece ntmpinau greutăţi n confecţionarea colectivului n această comună, tot securitatea a rezolvat problema arestnd pe Petru N. Constantin, fost ajutor de primar sub legionari şi pe 26 Sept. 1958 l-au dus la Craiova l-a schingiuit Vasilescu şi la obligat să iscălească, că a instigat oamenii să nu se nscrie n colectiv şi că pe vremea lui ca ajutor de primar era mai bine. Trib. mil Craiova l-a condamnat la 6 ani conform dispoziţiei primite.

    PRELUDIUL DE LA CETATE

    Această regiune fierbea şi nu peste mult, n 1959 pnă n 1961 vor avea loc răsturnări de colective şi sute de arestări. Stngă I. Ion, n .22-09-1920 la Cetate, creznd că va preveni a făcut o scrisoare anonimă mpotriva colectivizărilor. Arestat pe 4-08-1958 a fost condamnat la 5 ani.

    SATUL ROMNEŞTI REFUZĂ SĂ DEA ISLAZUL CAP-ului.

    Aşezat pe şoseaua Bucureşti-Ploieşti, satul Romneşti-Prahova a refuzat să dea islazul comunal n folosinţa CAP-lui, susţinndu-se de ţărani că regimul se va schimba. Securitatea a căutat un "instigator" şi l-a găsit n persoana lui Mihai Stelian, şofer şi l-a arestat n 31-03-1959 nvinuindu-l de greutăţile ntmpinate n socializarea agriculturi, mai ales că a "găsit" martori care ar fi "auzit" că n 1958 a spus că n cooperative nu se găsesc mărfuri ca pe vremea negustorilor. Trib. mil. Bucureşti l-a condamnat la 8 ani prin Sent. 779/1959.97

    PĂMNTUL ŢĂRANILOR DIN RĂTEŞTI-TOPOLOVENI A FOST FURAT

    Pe 18 Aprilie 1958 ţăranii din com. Răteşti au semnat un memoriu pentru Comitetul Central n care se plngeau că organele locale le-au furat pămnturile. Pe 30 Aprilie 1958 a fost arestat ţăranul PĂNESCU Victor, de 47 ani, fost legionar, tată a 5 copii şi l-au nvinuit de redactarea memoriului şi de ntrzierea colectivizării. După ce a trecut prin ghearele securităţii, trib. mil. Craiova l-a condamnat la 8 ani, dar n-a dispus restituirea pămnturilor furate.

    NECAZURI IN COMUNA LIPOV, JUDEŢUL DOLJ

    Ţăranii refuzau nscrierea n colectiv. Securitatea n-a umblat prea mult ca să găsească "instigatorul". Deocamdată au arestat pe ţăranul Staicu Ion despre care ochii şi urechile securităţii au spus că n luna Aprilie 1958 a ndemnat sătenii să nu se nscrie n colectiv şi pentru că fusese legionar cu 2 decenii n urmă, securitatea Craiova l-a "convins" să recunoască nvinuirile, pe care le-a negat n faţa Tribunalului, dar totuşi a fost condamnat 10 ani.

    ASALTUL ASUPRA COMUNEI FRUMUŞIŢA-GALAŢI

    Din toamna anului 1957 s-a pornit asaltul ameninţător al colectivizării asupra satului. S-au ntmpinat rezistenţe. Printre cei ce n-au accepta era şi Ariton S. Ion, n.9-03-1909, tată a 3 copii. In luna Aprilie 1958 alte incidente la Sfatul popular n legătură cu nsămnţările şi colectivizare. Printre "agitatori" securitatea a descoperit pe Nistor T. Gheorghe fost membru PNŢ şi l-a arestat o lună.

    In luna August 1958 din nou s-au dus peste Ariton Ion să-i ia căruţa. Refuznd s-o dea şi ceilalţi care asistau 40-50 de ţărani i-au dat dreptate şi au spus că şi ei vor face la fel. nvinuindu-1 de "instigare" l-au arestat imediat, pe 19 August 1958 şi după nscenarea procesului de securitatea Galaţi, a fost condamnat la 8 ani nchisoare, prin Sent. nr. 506/10-10-1958 semnată de preşedinte căp. Galatiuc Mircea şi procuror, căp. Dulva Liviu.

    NVRĂJBIRE IN COMUNA FOCURI - Tg.FRUMOS

    Aşezată pe prul Bulbucani, comuna Focuri a cunoscut pe 6 Mai 1958 o mare răzvrătire cauzată de ntovărăşia de la Coarnele Caprei care venise să are pămntul pe care l alesese. Cei frustraţi de pămntul ce-l aveau n proprietate au ieşit la cmp şi au mpiedecat aratul tractorului. Cu această ocazie au fost arestaţi mai mulţi şi condamnat de securitatea şi Tribunalul din Iaşi prin Sent. nr. 83 şi 805 ambele din 1958.
    Moroi M. Tănase n. 1928 tată a 2 copii condamnat la muncă silnica pe viaţă.
    Popa M. Mihai, n.1915, preot arestat pe 16 Iulie 1958, 1a 12 ani M.S.
    Coţoveanu Petru din com. Focuri condamnat.

    PISCUL VECHI - CALAFAT SUB PRESIUNEA COLECTIVIZĂRII

    Sub directivele de accentuare a colectivizării activiştii de partid forţau tot mai mult pe ţărani pentru a obţine aderarea.Butoi Gheorghe, n.1916 n această comună n luna Mai 1958 l-a ameninţat că va da socoteală, pe Screciu Constantin cel mai hain dintre ei. Acesta l-a reclamat securităţii care l-a ridicat, l-a dus la Craiova, chinuit la securitate şi nscenat un proces prin care a primit 10 ani nchisoare, liniştind pentru un moment spiritile prin frica şi ameninţarea cu alte arestări ale oamenilor.

    LA DOBROTEŞTI TELEORMAN AU ARESTAT PREOTUL SATULUI

    Recolta de gru a fost foarte slabă. De abia s-a reuşit să se acopere cota. Oamenii se aranjaseră pe cete ca să treiere, iar cota se punea pe cergă de unde seara se ducea la silozul de la Balaci. Dar acolo nu a mai corespuns cantitatea adunată la batoză cu cea predată silozului. Atunci au arestat şefii de cete. La una din ele era preotul Iscru Constantin iubit de săteni pentru comportamentul lui cu lumea. Preotul a fost bătut la securitate şi i s-a făcut proces de "sabotaj" pentru că ar fi nvăţat pe săteni să fure grul.

    La proces, n ziua respectivă, la Judecătoria Roşiorii de Vede au venit ţăranii ca martori şi au demonstrat că pe drumul denivelat de circa 18 km. pnă l-a siloz s-a pierdut o cantitate importantă ce nu s-a văzut din cauza nopţii, demonstrnd că preotul n-a avut nici o vină. Astfel au reuşit să-şi salveze preotul.

    COMUNA SĂLCUTA - PLENITA

    Pe 12 Iulie 1958 cnd oamenii erau n fierbere a venit un zvon care i-a ndrjit şi mai mult n contra autorităţilor comunale. S-a atribuit lui Mateiaş Ştefan de 70 de ani din Sălcuţa zvonul după care studenţii s-ar fi răsculat mpotriva guvernului şi nu mai este cazul să se respecte obligaţiile către stat, cote, achiziţii sau contractări. După ce securitatea s-a "lămurit" n sat că el este cauza, l-au arestat pe 25 Nov. 1958. Ajuns la securitatea din Craiova, călăul maior Vasilescu l-a bătut pnă a reuşit să-l facă să iscălească declaraţia pe baza căreia I-a nscenat procesul şi Trb. mil. Craiova l-a condamnat 6 ani ţinnd cont că bătrnul fusese naţional ţărănist şi lansase zvonul intenţionat.

    MĂCEŞUL DE JOS - JUD. DOLJ REFUZĂ SĂ TREIERE GRUL

    Pe 22 Iulie 1958 ţăranii din com. Măceşul de Jos, situat ntre balta Bistreţ şi Gura Jiului, s-au adunat vreo 40-50 şi au hotărt să nu treiere grul n comun cum se hotărse n adunarea colectivului. Şi pentru că oamenii şi respectau angajamentul, securitatea a trecut imediat la arestări şi pe 28 Iulie 1958 printre cei ridicaţi şi duşi la Craiova se afla Boţea Iancu şi Drăghici I. Petre. Au fost bătuţi şi cel de-al doilea fiindcă fusese legionar n 1940 a primit 8 ani condamnare pe care a făcut-o la lagărele de muncă forţată.

    DISCUTII APRINSE IN COMUNA CUJMIR-DOLJ

    Pe 26 Iulie erau adunaţi cetăţenii n mijlocul comunei şi discutau n legătură cu cotele mari ce trebuiau să le dea, n timp ce recolta era slabă. Secretarul comitetului de partid fiind de faţă a fost ameninţat pentru că el a nfiinţat colectivul n comună şi că va vedea el că se va schimba regimul n curnd. Din tot grupul, securitatea a socotit "instigator" pe Balaci D. Ştefan pe care l-a torturat la Craiova şi condamnat la 7 ani muncă forţată.

    COMUNA MODELU CĂLĂRAŞI

    In comuna Modelu aşezată pe Braţul Borcea, lngă Călăraşi, n ziua de Sf. Ilie, pe 20 Iulie 1958 oamenii discutatau asupra situaţiei de muritori de foame n care ajunseseră. Ţăranul Domnica Ştefan, de 47 ani, tată a 4 copii, dndu-si părerea a spus că toată nenorocirea vine de la Marx, Lenin şi Stalin şi datorită lor s-a instalat acest regim n ţară. Şi ar trebui să se termine, ţăranii să se retragă din gospodăriile colective. Pe 28 Iulie securitatea 1-a arestat, i-a nscenat proces şi Trib. mil. Bucureşti l-a repartizat 7 ani de muncă forţată.

    LA CERAT-SEGARCEA NEMULTUMIRILE SUNT IN SNUL COLECTIVULUI

    Prvu D. Marin, născut n 1913, făcnd parte din conducerea colectivului, mpreună cu consăteanul său Floricel Ştefan, n luna Iulie 1958 cnd situaţia agricolă era grea l-au acuzat pe preşedintele gospodăriei de incompetentă şi să se retragă redactndu-şi o hrie n acest sens. Sesizată securitatea,l-a găsit pe Prvul Marin că fusese legionar cu 20 ani nainte şi l-au condamnat 8 ani ca instigator, pentru a linişti spiritele n colectiv, prin teroare.

    Cicerone IONIŢOIU. Reprimarea răscoalelor ţărăneşti [C.I.-0029]
    Last edited by Cicerone Ionitoiu; 21-03-10 at 04:32 PM.
    Cicerone Ioniţoiu a protestat permanent mpotriva terorii comuniste, devenind un personaj indezirabil pentru autorităţi. n 1979, la intervenţia preşedintelui de atunci al Franţei, Valry Giscard dEstaing, a fost lăsat să plece din Romnia şi să se stabilească n Franţa. .......Bibliografie: AICI, album foto: AICI, repertoriu de lucrări publicate: AICI, discurs: Numai cine nu vrea, nu poate!, acces la mesageria electronică: AICI (cont gestionat de membrii fondatori). Lucrări regrupate n biblioteca electronica-arhiva de studiu: Procesul Comunismului

  7. #7
    Rang-N-04(Grup sp)
    Cicerone Ionitoiu's Avatar
    Join Date
    Mar 2010
    Location
    Paris-Franta
    Posts
    207
    Rep Power
    312

    Post Noi măsuri impotriva ţăranilor

    Cu ocazia aniversării a 14 ani de cnd ruşii ne-au ocupat ţara şi pentru a se asigura liniştea pe timpul retragerii "binefăcătorilor" Gheorghiu-Dej a dispus năsprirea măsurilor contra "chiaburimii" prin intensificarea ritmului colectivizării agriculturii.

    O PRIMA RIPOSTĂ

    In comuna Oveselu de pe prul Cerna afluent al Olteţului, aşezat lngă com. Măciuca, preşedintele sfatului a nceput să ia măsuri de a obliga mărirea numărului nscrierilor. Ţăranul Orbu C. Gheorghe, născut: pe 25-06-1915 1-a atenţionat şi i-a arătat la ce se poate aştepta pentru activitatea desfăşurată, pe preşedintele colectivului Popa Alexandru. Acesta 1-a reclamat securităţii care 1-a arestat, pe 18 Oct. 1958, chinuit şi nscenat un proces condamnndu-1 8 ani.

    MPOTRIVIRI LA SCHIMBAREA TERENURILOR


    In comuna Mitoc-Săveni din jud. Suceava, colectivul a luat pămntul oamenilor şi le-a dat n schimb alte terenuri mai proaste. Ţăranul Mazilu I. Gheorghe născut n 1926, nu a acceptat şi cnd tractoriştii au venit pe 15 Octombrie 1958 să i are pămntul pentru colectiv, s-a opus nepermiţnd aratul şi spunndu-le că va face ca n 1907 şi că acum e mai rău ca atunci. Securitatea l-a arestat şi condamnat la 7 ani prin Sent. nr. 187/20-03-1959.

    ŞI LA CRIVEŞTI-PAŞCANI ACELEAŞI MPOTRIVIRI

    In Octombrie 1958 tractoarele au fost oprite şi la Criveşti de către ţăranul Frija Vasile, născut n 1906, tată a 7 copii. Unul din copii s-a culcat naintea tractorului ca să nu are. Alţi ţărani i-au luat apărarea. Au fost mai multe arestări şi securitatea Iaşi a nscenat un proces, fiind condamnaţi prin Sent. 404 din 15-07-1959.
    Frija Vasile a făcut o sesizare şi CC al PMR. A fost condamnat 18 ani. Printre inculpaţi s-au mai numărat: Dumitriu Nicolae, Pintilie Ioan, Rusu Vasile, ş.a.

    ŞEDINŢĂ FURTUNOASĂ LA RUSĂNEŞTI - BALŞ

    Pe 20 Decembrie 1958 colectivul din comuna Rusaneşti a convocat adunare generală pentru discutarea planului de contractări pe anul 1959. Dar nu era vorba de discuţie ci de impunerea unui plan dictat de sus fără să ţină cont de posibilităţile satului. S-au produs discuţii tari, mulţi declarndu-se că nu sunt de acord cu acest plan. Dar securitatea sesizată nu a reţinut dect pe Bica Oprea ca "agitator" şi pe Defta L. Iacob ca "instigator". Acesta din urmă după ce a primit o bătaie bună, a fost trimis n judecată pe baza unei nscenări şi Trib mil. Craiova 1-a condamnat la 9 ani nchisoare, iar cetăţenii au rămas cu planul mpus.

    ŞEDINŢA CU SCANDAL şi IN COM. VRATA-CUJMIR

    Tot n luna Decembrie 1958 s-a convocat adunarea generală a colectivului pentru discutarea planului şi a situaţiei grele a ntovărăşirii. S-a amestecat şi preşedintele Sfatului popular. Lumea a nceput să vocifereze şi s-a cerut ca să fie dat afară din şedinţă.

    Datorită nemulţumirilor din ce n ce mai mari ţăranii au cerut ca să nu se mai prezinte la lucru şi unele voci au spus că mai bine este să se retragă cu pămntul din colectiv. Sesizată securitatea, a hotărt după indicaţiile din comună c vinovat este Gscă D. Florea, născut n 1899, care fusese legionar n 1940, şi după ce l-au arestat şi chinuit la securitatea din Craiova, i s-a nscenat şi lui un proces prin care Trib. Mil. Craiova l-a condamnat la 7 ani. Pedeapsa a fost pronunţată cnd focul revoltelor cuprinseseră această regiune din vestul judeţului Dolj, dar oamenii locului nu s-au lăsat impresionaţi şi au continuat protestele mpotriva colectivizării forţate.

    ANDREEŞTI

    Comună aşezată la confluenţa prului Vladimir cu Gilortu n jud. Gorj şi-a manifestat refuzul nscrierii n colectiv. Pentru a nspăimnta pe ţărani securitatea a arestat pe 5 Oct. 1958 pe Chiliban Gheorghe, fost şef de cuib legionar şi pe Crăciun Vasile nvinuindu-i că au instigat lumea. Au primit cte 8 ani.

    ŞIPOT

    Situată la circa 12 km. sud de com. Andreeşti, pe Gilort, a cunoscut şi ea mptrivirea. Securitatea a arestat pe 28 Dec. 1958 pe agronomul Stoicheci Stan nvinuindu-l de instigarea ţăranilor şi condamnndu-l la 6 ani, cu menţiunea că a fost legionar.

    COMUNA FOCURI, RAION TG. FRUMOS

    Ţăranii acestor locuri erau adversari nverşunaţi ai colectivizării. In plină campanie de dus grul la arie, pe 16 Iulie 1958 securitatea a arestat pe preotul din comună, Popa M. Mihai nvinuindu-l că s-a ntlnit la locuiţa lui Cotoveanu Petru din Leţcani şi au discutat mpotriva regimului. Motivul era că refuzase să fie o curea de "transmisie" a măsurilor guvernului. Condamnat la 12 ani prin Sent. 805/30 Dec. 1958 a fost şi un motiv de presiune asupra ţăranilor.

    DUPĂ UN SECOL

    La o suta de ani dela Unirea Principatelor, studenţii şi taranii n loc să se bucure au fost şi unii şi alţii nlănţuiţi. Arestările s-au ţinut lanţ şi pentru unii şi pentru alţii. Impreună se vor găsi sub asupritoarea muncă de exterminare.

    Activiştii de partid, mai mult veniţi de aiurea, au pus ochii pe comuna Aurel Vlaicu din Cmpul Pinii de pe cursul mijlociu al Mureşului. Şi nu i-au lăsat pe ţărani să le tihnească sărbătorile Crăciunului din 1959, care băteau la uşă. După ce i-au secătuit cu cotele, pe o parte i-a nscris ntovărăşie, puiul colectivului, şi apoi la colectiv. Presiunea a fost mare. Care nu voiau, i suia n maşină, le punea pătura-n cap şi-i plimba pnă-i sătura de bătaie. Au fost şi dintre aceştia, dar Crăciunul l-au petrecut, unii la securitatea din Deva, alţii la Cugir.

    Din toate satele Hunedoarei se găseau acolo şi ce mai chinuri au ndurat, nu numai ei dar şi familiile. Cosmin Budeancă a făcut un studiu foarte interesant după declaraţiile victimilor: Bota Maria, Barbulea Mărioara, Şerban Toma, Nistor Alexandru, Ştefan Lazăr, Ştefan Silviu - Iosif, Victor Isac s.a.

    Printre localităţile judeţului care au cunoscut urgia au fost multe, dar să amintim cteva: Balomir, Bacăinţi, Cioara, Cugir, Peschiţ, Şibot, Vinerea, Aurel Vlaicu... Această teroare a mers mnă n mnă cu o altă nscenare a securităţii n care au fost intruse 80 de persoane, n majoritate ţărani şi unde s-au pronunţat 5 condamnări la moarte.

    COMUNA GNGIOVA

    Aşezată n sudul jud. Dolj aproape de vărsarea Jiului n Dunăre după colectivizarea forţată activiştii au venit să ia vitele oamenilor din bătătură. S-au iscat nemulţumiri şi pentru a ngrozi pe ţărani, căutnd "instigatori" au găsit pe Dudă Ion care fusese şef de garnizoană n 1941, l-au arestat, torturat şi i-a adus un martor colectivist (Preda Ştefan) şi l-au condamnat pe 2 Feb. 1959 pe Duda Ion la 8 ani temniţă. Şi lumea a dus vitele iar Duda Ion de la securitate a plecat n lăsările de exterminare din Bălţile Dunării.

    CERERE OFICIALĂ DE IEŞIREA DIN G.A.C.

    Pe 1 Feb. 1959 ţăranii din com. Condrea de pe Siret, n reg. Galaţi au adunat semnături şi s-au adresat Consiliului de Miniştri cernd ieşirea din gospodăria agricolă. Dar răspuns n-au primit niciodată.

    Această dorinţă era unanimă. Dovadă că aproape concomitent, fraţii lor din comuna Vlădaia-Mehedinţi s-au adunat la Sfatul popular solicitnd cu insistenţă restituirea cererilor de intrare n gospodărie. Insistenţa a fost aşa de mare că ţăranii minţiţi au intrat n Sfat după primar şi incidentele au fost potolite prin intervenţia brutală a miliţiei şi securităţii care au procedat la arestări ca să sperie lumea. Comuna Vlădaia se găsea n raionul Vnjul Mare.

    Tot n cursul lunii februarie 1959 manifestaţie mpotriva colectivului a avut loc şi n com. Goicea, raion Segarcea, lngă lacul Bistreţ. De aici ca instigatori au fost arestaţi Drăgoi I. Nicolae (n. 1909) fost membru PNL şi condamnat 4 ani, şi Dincă I. Ştefan (1919), condamnat 10 ani, ca fost legionar.

    Şi n com. Radovan din raion Segarcea s-au produs discuţii aprinse pentru ieşirea din colectiv, tot n luna Februarie şi a fost arestat ţăranul Duţa D. Gheorghe (n. 1910) căruia i-au dat 8 ani şi după chinurile securităţii din Craiova a ajuns n Bălţile Dunării.

    Nemulţumirile din Oltenia merg braţ la braţ cu cele din Moldova. După modelul din com. Condrea şi ţăranii din com. Umbrăreşti-Galaţi fac cerere la Consiliul de Ministri. Este arestat Druţă Nicolae ca instigator şi condamnat 9 ani
    prin Sent. 705/27-02-1959. Pe 16 Februarie 1959 izbucnesc nemulţumirile şi n com. Deleni din jud. Bacău.

    DIN NOU OLTENIA IN FLĂCĂRI

    Durerile după chinurile suferite n Ianuarie au mocnit şi au răbufnit cu putere chiar de la 1 Martie 1959. Totul a pornit de la adunarea generală a G.A.C-ului ţinută n aceeaşi zi şi unde cu ameninţări şi minciuni au căutat să-i determine pe ţărani să mărească numărul colhoznicilor.

    Ţăranul Belu F. Dumitru, ţăran şi fost membru PNŢ le-a arătat consătenilor situaţia dezastroasă n care i-a adus regimul. Oamenii s-au solidarizat şi circa 30 dintre ei manifestndu-şi nemulţumirea n sat au cerut retragerea din GAC. Agitaţiile n comună au continuat şi s-a cerut intervenţia securităţii care a trecut la arestări. Pe 18-03-1959 a fost ridicat Belu Dumitru socotit capul răzvratiţilor, l-au chinuit la Craiova şi condamnat la 8 ani muncă n lagărele de exterminare.

    Incidente urmate de retrageri din colectiv au avut loc şi la Băileşti, reşedinţa raionului unde s-au făcut arestări.
    La Catane, comună din raionul Băileşti au avut loc manifestaţii contra colectivului. Au fost arestări şi printre ei, Galiceanu Petre condamnat la 7 ani nchisoare. Au mai fost arestaţi Bratan Pantelimon şi Marin Preot Tudor şi deasemenea condamnaţi.
    Velişcu Marin din Segarcea a fost arestat pentru că prin fiţuici ndemna oameni să nu se nscrie n colective şi să sprijine răsturnarea regimului comunist.

    Prin noi măsuri contra ţăranilor care nu mai puteau munci pămntul şi-l dădeau statului ca să scape de impozite şi cote, Gheorghiu-Dej a pregătit decretul 115 anunţnd interzicerea dării n arendă şi preluarea pămntului de către stat cu despăgubiri. Şi n bătaie de joc n şedinţa lărgită a C.C. al PMR din 26 Martir 1959 declara:

    "Să le luăm pămnturile n aşa fel nct să nu nsemne o naţionalizare, dar să nu le dăm prea mult. Să le dăm şi lor ceva bani ca să aibă de o ţigară".
    Ţăranii nstăriţi, cărora le prisosea pămntul şi făceau obiecţii decretului 115 au refuzat să semneze procesele verbale ntocmite de Sfaturile populare spunnd că dacă e decret să li se ia pămntul, dar ei nu semnează. Aşa au făcut de exemplu cei din raionul Vidra: Darăşti, Goştinari, Colibaşi.
    Cicerone IONIŢOIU. Reprimarea răscoalelor ţărăneşti [C.I.-0030]
    Last edited by Cicerone Ionitoiu; 21-03-10 at 04:42 PM.
    Cicerone Ioniţoiu a protestat permanent mpotriva terorii comuniste, devenind un personaj indezirabil pentru autorităţi. n 1979, la intervenţia preşedintelui de atunci al Franţei, Valry Giscard dEstaing, a fost lăsat să plece din Romnia şi să se stabilească n Franţa. .......Bibliografie: AICI, album foto: AICI, repertoriu de lucrări publicate: AICI, discurs: Numai cine nu vrea, nu poate!, acces la mesageria electronică: AICI (cont gestionat de membrii fondatori). Lucrări regrupate n biblioteca electronica-arhiva de studiu: Procesul Comunismului

Similar Threads

  1. Răscoala ţăranilor din judeţul Vlaşca a fost năbuşită n snge - (cap-XVII-)
    By Rex Histrianorum in forum Rezistenţa anticomunistă din Romnia
    Replies: 0
    Last Post: 02-01-11, 06:31 PM
  2. Deportarile-Metoda de educare a regimurilor totalitare
    By Arthur in forum Prizonieri de război. Deportaţi-Stramutaţi
    Replies: 4
    Last Post: 21-11-10, 10:14 AM

Tags for this Thread

Liens sociaux

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •