Results 1 to 1 of 1

Thread: Evocarea personalităţii şi a procesului lui Iuliu Maniu

  1. #1
    Rang-N-04(Grup sp)
    Cicerone Ionitoiu's Avatar
    Join Date
    Mar 2010
    Location
    Paris-Franta
    Posts
    207
    Rep Power
    312

    Post Evocarea personalităţii şi a procesului lui Iuliu Maniu

    Prefaţă

    Cicerone loniţoiu este unul dintre intelectualii care au refuzat să tacă. Nu a tăcut nici n perioada dictaturii şi nici n prezent Prin lucrările lui, deţine topul relatărilor destre atrocităţile comunismului n Romnia.

    Abordarea domnului Cicerone loniţoiu este una dintre cele mai legitime pentru că autorul a avut posibilitatea de a trăi direct legătura cu naintaşii Maniu şi Mihalache dar şi pentru faptul că a reuşit să ducă peste timp dorinţa lor de a renvia partidul interzis de dictatură.

    Prin scrierile sale, trăiesc nu doar amintirile d-lui loniţoiu ci trăiesc odată cu ele contemporanii săi, oameni politici, personalităţi reprezentative ale culturii romneşti, preoţi, ofiţeri, elevi, studenţi, ţărani care şi-au oprit firul existenţei lor n nchisori sau care şi-au pus anii vieţii lor pe altarul demnităţii romneşti.

    Pentru Cicerone loniţoiu, cunoaşterea dramei detenţiei a fost completată cu cea a exilului. Exilul său a marcat nsă debutul deplinei sale eliberări. O dată cu exilul, viaţa sa a fost dedicată scrierilor care au dorit şi care au reuşit să sensibilizeze nu doar diaspora romnească ci şi oameni politici vest-europeni asupra dramei Romniei ocupată de trupe sovietice şi nrobită comunismului.

    Concepută n două volume, cartea de faţă este dedicată marelui romn luliu Maniu a cărui personalitate a marcat viaţa politică a ţării mai bine de 50 de ani. Sunt evocate şi ecourile politice postume ale marii personalităţi care au influenţat pe tinerii ţărănişti ai anilor '40, din rndul cărora Cicerone loniţoiu face parte.

    Relatările lui Cicerone loniţoiu nu sunt simple memorii care ar putea fi suspectate de interpretări personale sau de metamorfoze afective. Ele sunt rodul culegerii metodice a datelor preluate din documente ale vremii sau de la sute de colegi de detenţie. Ele sunt analizate cu spiritul critic al istoricului care are conştiinţa datoriei faţă de adevăr trează şi prevalentă altor interese. .

    lată pentru ce, scrierile sale, de la care nici prezenta carte nu face excepţie, sunt ncărcate de dovezi a căror prezentare nu exclude ineditul.

    Personalitatea lui luliu Maniu este evocată n prezenta lucrare: desprins din istorie, face istorie, fiind totodată creştin, patriot şi om politic.

    Apărută ntr-o perioadă de răscruse pentru viitorul Romniei, cartea lui Cicerone loniţoiu are menirea de a dovedi ncă o dată, prin minuţioasa descriere a lui luliu Maniu şi a rolului pe care acesta l-a avut n istoria Romniei şi Europei acelor ani, că Romnia este o ţară modernă, cu rădăcini democratice anterioare celor 50 de ani de comunism.
    Remus Opriş


    Căci e aşa de dur neamul romnesc, că numai cu pedeapsa cu moartea poate fi nfricat şi prea puţin cu nchisoarea sau alte genuri de pedeapsă.
    Argument

    Evocarea personalităţii şi a procesului lui Iuliu Maniu nu poate fi făcută nainte de a aminti pe cea a lui Horea şi a procesului ce i s-a făcut, tot proces nscenat dar cu 162 de ani mai nainte şi tot nvinuit pentru apărarea drepturilor romnilor. Amndouă aceste procese au fost ordonate de puteri străine care subjugaseră poporul romn, urmărind desfiinţarea fiinţei lui naţionale.

    Procesul lui Horea a fost ordonat de mpăratul-despot de la Viena, iar cel al lui Maniu a fost impus de călăul omenirii de la Moscova. Două puteri clădite pe minciună şi furt şi care de secole au urmărit să cştige stăpnirea Balcanilor. Amndouă au ntlnit rezistenţa romnească, insulă latină, ce nu s-a lăsat nghiţită de asalturile furibunde date asupra ei.

    Horea a fost arestat, prin trădarea pădurarului Anton Melzer din Abrud pentru 300 de galbeni, n ziua de Sfntul Ştefan, 1784. Ce preţ a avut „capul lui Horea" ne dăm seama prin comparaţie cu cei 16 890 florini plătiţi de aceeaşi Cancelarie de la Viena, numai cu 10 ani mai nainte (7 mai 1775) pentru obţinerea Bucovinei, teritoriu romnesc, de la imperiul otoman.

    Capul lui luliu Maniu a costat enorm de mult: pierderea libertăţii, independenţei şi jefuirea poporului romn vreme de o jumătate de veac. Condamnările s-au făcut prin procese-spectacol după indicaţiile stăpnirilor care le regizau. Horea, cu căpitanii lui, se ridicaseră mpotriva obligaţiilor iobăgeşti de nesuportat:

    „Greutatea slujbei la domni n timpul muncilor grabnice cnd iobagii au trebuit să lucreze dintr-o duminică n alta fără cea mai mică bucătură de pine, iar n celelalte timpuri cte patru zile pe săptămnă şi trebuiau să dea şi dijme din bucate, oi, miei, porci..."

    Barbaria execuţiei pedepsei din 28 februarie 1785 nu cunoaşte asemănare, iar ordinul mpărătesc suna:
    „să li se frngă toate membrele corpului ncepnd de jos n sus... n felul acesta să fie trecuţi de la viaţă la moarte... iar trupurile mpărţite n bucăţi să fie mprăştiate la margini de drumuri".Şi supliciul mpărătesc s-a mplinit
    Primul a fost Cloşca. Execuţia lui a durat vreun ceas şi a primit 20 de lovituri de roată pnă ce şi-a dat sufletul.

    Horea a fost obligat să asiste la chinuirea „fratelui" său de luptă, pnă ce cu roata i s-a dat lovitura de graţie.

    Moartea lui care a cutremurat fiinţa romnească a făcut ca, n acel an 1785, pe 22 august, mpăratul să dea „patenta" de desfiinţare a iobăgiei, publicată n 4 limbi (latină, germană, maghiară şi romnă) motivnd-o că „fericirea popoarelor sale se poate asigura nainte de toate prin mbunătăţirea agriculturii şi stimularea industriei şi că aceasta nu se poate obţine dect prin libertatea personală care i se cuvine fiecărui om de la natură".

    Nobilimea cerea ca şi preoţii să fie loviţi n mod exemplar, iar satele turbulente să fie pustiite cu totul, locuitorii să fie decimaţi fără milă.

    Ecourile sacrificiului pentru libertatea poporului romn asuprit au nsufleţit generaţiile ce au urmat. Nicolae Bălcescu spunea că: „Horea scrise drepturile naţiei romne şi programa politică şi socială a revoluţiilor ei viitoare".

    Revoluţionarii de la 1848 si n special tribunul Avram lancu declara: „n'u cu argumente filosofice şi umanitare vei putea convinge pe acei tirani, ci cu lancea, ca Horea".

    Un alt tribun ardelean care a mers pe linia luptei lui Horea pentru scuturarea jugului feudal şi a asupririi naţionale a fost Simion Bărnuţiu, unchiul dinspre mamă al lui luliu Maniu. In cuvntarea ţinută n catedrala Blajului, pe 2/14 mai 1848 a spus:

    „A venit timpul ca iobăgia să se şteargă şi romnii ncă să se pună n drepturile lor ce li se cuvin, ca unei naţiuni... Uniţi-vă cu poporul toţi, preoţi, nobili, cetăţeni, ostaşi, nvăţaţi şi vă consultaţi cu un cuget asupra mijloacelor renvierii naţionale, pentru că toţi sunteţi fiii aceleiaşi mame şi cauza este comună; ţineţi cu poporul toţi ca să nu rătăciţi, pentru că poporul nu se abate de la natură, nici nu-l atrag străinii aşa uşor n partea lor cum i atrag pe unii din celelalte clase care urlă mpreună cu lupii şi sfşie pe popor dimpreună cu aceştia..."
    Acest discurs Bărnuţiu l scrisese sub coroana părului de la Bădăcin, din curtea celei de-a şasea surori - Ileana - (rămasă văduvă n 1835 cnd Ion, tatăl lui luliu Maniu, avea numai 2 ani).

    Simion Bărnuţiu n 1848 mplinea dorinţa fierbinte a episcopului greco-catolic loan Inochentie Micu care se zbătuse zadarnic n Dieta de la Cluj (ntre 1730-1751), strignd că „poporul romn e apăsat pnă la snge... lucrnd pentru domnii lor de pămnt, care le trag şi pielea de pe ei"... şi care ceruse ca romnii să fie consideraţi a patra naţiune pe pămntul lor strămoşesc.

    Această dorinţă a lui loan Inochentie Micu dusă de el pnă la Maria-Tereza (Viena) a fost preluată de numeroase personalităţi romneşti (Samuil Micu, losif Mehesi, Petru Maior, Gheorghe Şincai ş.a.) şi concretizată n „Supplex Libellus Valahorum" şi dusă de asemenea n martie 1791, tot la Viena, mpăratului Leopold al ll-lea şi tot de „preoţi cu crucea-n frunte", de episcopii ortodox şi uniţi, Gherasim Adamovici şi loan Bob.

    Acest „Memoriu", cel mai reprezentativ act politic, se baza pe argumente istorice, lingvistice, nlănţuite logic n prezentarea revendicărilor:

    „...Naţiunea romnă este cu mult mai veche dintre toate naţiunile Transilvaniei... ntruct este lucru sigur şi dovedit, pe temeiul mărturiilor istorice, a unei tradiţii niciodată ntrerupte, a asemănării limbii, datinilor şi obiceiurilor...

    Naţiunea romnă să fie pusă n toate drepturile alături de unguri, saşi şi secui, ca numirile odioase şi pline de ocară... toleraţi, admişi, nesocotiţi ntre stări şi altele de acest fel, care, ca nişte pete din afară, au fost ntipărite fără drept şi fără lege pe fruntea naţiunii romne, acum să fie cu totul ndepărtate, revocate şi desfiinţate n chip public ca nedemne şi nedrepte, şi astfel... naţiunea romnă renăscută, să fie pusă n folosinţa tuturor drepturilor.

    Romnii să aibă posibilitatea de a-şi exercita toate drepturile civile, politice, adică n comitate, scaune, districte şi comunităţi orăşeneşti, cu ocazia alegerii slujbaşilor şi a deputaţilor n Dietă, de asemenea cnd se ntmplă să se facă numiri noi sau naintări n slujbe la dicasteriile aulice şi provinciale, să se procedeze n chip just, la punerea n slujbă n număr proporţional a persoanelor din această slujbă; unităţile administrative cu majoritatea etnică romnească să poarte şi numiri romneşti, ntregul cler, unit sau neunit, nobilimea şi plebea (oamenii de rnd) să aibă aceleaşi drepturi pe care le aveau categoriile similare ale celorlalte naţiuni; locuitorii Transilvaniei, indiferent de naţiune, dar potrivit cu starea şi condiţia socială căreia i aparţin, să suporte sarcinile statului.

    Romnii să se poată ntruni ntr-o adunare naţională, unde să-şi aleagă delegaţi proprii care să-i reprezinte oriunde şi oricnd."
    n această „Adunare de la Blaj", avnd ca participanţi de seamă pe Mitropolitul Andrei Şaguna fi pe viitorul domn al Principatelor Unite - Alexandru loan Cuza - si n programul prezentat de Simion Bărnuţiu, se poate socoti originea Partidului Naţional Romn. Similitudinea constituirii acestor njghebări politice n toate cele trei provincii romneşti nsemna nu numai unitatea etnică dar şi maturitatea conştiinţei de a-şi cştiga dreptul oprimat la o viată naţională si socială.


    CICERONE IONITOIU-Viaţa politică-PROCESUL IULIU MANIU-Volumul I (A-001)
    Last edited by Cicerone Ionitoiu; 27-10-10 at 02:00 PM.
    Cicerone Ioniţoiu a protestat permanent mpotriva terorii comuniste, devenind un personaj indezirabil pentru autorităţi. n 1979, la intervenţia preşedintelui de atunci al Franţei, Valry Giscard dEstaing, a fost lăsat să plece din Romnia şi să se stabilească n Franţa. .......Bibliografie: AICI, album foto: AICI, repertoriu de lucrări publicate: AICI, discurs: Numai cine nu vrea, nu poate!, acces la mesageria electronică: AICI (cont gestionat de membrii fondatori). Lucrări regrupate n biblioteca electronica-arhiva de studiu: Procesul Comunismului

Similar Threads

  1. Iuliu Maniu şi Armata
    By Cicerone Ionitoiu in forum Perioada 1940-1944 : războiul - frămantarile politice
    Replies: 2
    Last Post: 15-02-11, 10:50 AM
  2. Iuliu Maniu din nou la comandă
    By Cicerone Ionitoiu in forum Perioada interbelică: 1919-1939
    Replies: 1
    Last Post: 12-11-10, 04:31 PM
  3. Iuliu Maniu n luptă cu dictatura
    By Cicerone Ionitoiu in forum Perioada interbelică: 1919-1939
    Replies: 0
    Last Post: 11-11-10, 09:44 AM
  4. Politica externă a lui Iuliu Maniu
    By Cicerone Ionitoiu in forum Perioada interbelică: 1919-1939
    Replies: 0
    Last Post: 07-11-10, 05:16 PM
  5. Iuliu Maniu n prima linie
    By Cicerone Ionitoiu in forum Principatele Romne - Transilvania
    Replies: 0
    Last Post: 01-11-10, 12:06 PM

Tags for this Thread

Liens sociaux

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •