Results 1 to 2 of 2

Thread: Scrisoare deschisa catre Doina Cornea

  1. #1
    Rang-N-03(col)
    Excalibur's Avatar
    Join Date
    Aug 2010
    Posts
    184
    Blog Entries
    4
    Rep Power
    1478

    Post Scrisoare deschisa catre Doina Cornea

    Stimată doamnă, ........Au trecut douăzeci de ani de cīnd īncercările noastre de a stimula schimbarea reală a regimului din Romānia au interferat. E un moment potrivit pentru a privi īnapoi cu nostalgie, mīnie, mīndrie, regret sau lehamite - īn funcţie de cum vedem fiecare fenomenul şi modul īn care am participat. Nu e cazul să compromitem ocazia unui bilanţ lucid cu festivisme comemorative.

    Ne-am amăgit suficient cu iluzii (speranţe), ne-am protejat uneori motivarea prin eludarea crudei realităţi. Am pierdut. Cei ce vor veni ar trebui să poată īnţelege de ce. Nu numai urmărind acţiunile contrarevoluţionare ale restauraţiei fesenicomuniste. Un război se decide īn funcţie de prestaţia ambelor părţi.

    Vă propun să privim īmpreună şi greşelile taberei noastre, mergīnd pe firul acţiunilor care ne-au adus īn contact.

    Īnainte de 1989 am avut atitudini foarte diferite, chiar dacă nutream aceleaşi simpatii şi năzuinţe. Dumneavoastră aţi făcut la un moment dat saltul de la nemulţumire la curaj, de la acceptare la rezistenţă şi sacrificiu.

    Īn timp ce eu am rămas pănă la capăt (22 decembrie) īn tagma anticomuniştilor laşi, īmpotmoliţi īn revoltă sterilă/abstractă, autojustificaţi cu evaziuni intelectuale şi nonconformism ieftin.

    Poate de aceea am avut o ruşine mai mare de depăşit/spăşit după 22 decembrie, o demnitate mai bolnavă de recuperat, o mai mare sete de implicare curăţitoare, postură explicată mai bine la ( http://www.piatauniversitatii.com/ic...iograf.asp.htm).

    Poate de aceea dvs. v-aţi simţit liberă mai repede decīt mine (eraţi deja, eu nu) şi aţi fost uşor de manipulat de liderii FSN, comiţīnd pe 26 decembrie eroarea gravă de a condamna pe cei ce voiau să iasă īn stradă, pentru a combate "emanaţia" echipei Iliescu.

    Īn timp ce eu, după ce mi-am dat demisia din FSN Neamţ, la 22 decembrie 1989, denunţīnd farsa alierii revoluţionarilor cu securitatea, sosisem la Bucureşti pentru a instiga intelectualii la rezistenţă faţă de deturnarea FSN. Nu avem īncă motive să mă simt liber.

    Timp de o lună, am fost destul de singur ca provocator anti-FSN, dar după transformarea Frontului īn partid stat (capitalizīnd electoral o revoltă pe care nu o condusese, luīnd măsuri de restauraţie, monopolizīnd administraţia şi CPUN-ul, īmpiedicīnd lustraţia , intimidīnd şi satelizīnd opoziţia democratică şi manipulīnd populaţia) tot mai mulţi intelectuali s-au trezit din beţia decembristă şi au īnceput să critice Contrarevoluţia FSN.

    Puţini īnsă au făcut pasul către o rezistenţă coerentă şi activă - ca dvs. - după ce v-aţi retras din CFSN. Am admirat luările dvs. de poziţie, care amestecau īntr-un mod aparte blīndeţea, bunătatea, toleranţa - cu adevărul, combativitatea, fermitatea. V-am urmărit la mitinguri şi īn presă, pledīnd pentru o formulă de reformă emancipatoare: umanism/ corectitudine/ solidaritate/ demnitate/ intransigenţă morală.

    Probabil că dvs. nu mi-aţi sesizat pe atunci intervenţiile, care aveau o altă orientare: instigarea la rezistenţă barbătească, la optimizarea strategiei de īnfruntare frontală a celor rămaşi la putere.

    Perspectivele diferite ne-au condus la atitudini diferite faţă de "alegeri": eu denunţīndu-le de pe 4 Mai 1990, ( http://www.piatauniversitatii.com/ic...arev_7.asp.htm ) pentru că nu respectau lustraţia (punctul 8) şi se bazau pe intimidare, sabotare şi īnşlăciune, dvs. tratīndu-le ca pe un fapt īmplinit - rău (nociv) dar din păcate, legitim.

    Avusesem totuşi bucuria să sesizez rezonaţe importante īntre noi, cu ocazia congresului ANPT de la Timişoara (28-29 aprilie 1990) cīnd dvs. (alături de alţii, cum ar fi Nica Leon) aţi fost printre cei mai fermi susţinători ai liniei anticomuniste nete şi printre puţinii semnatari ai contestării lui Ion Iliescu īn baza punctului 8, propuse de mine şi redactate īmpreună cu domnul Cerveni (Vă remintesc că liderii Societăţii Timişoara, adepţii liniei "temperate", au propus atunci o altă contestare, pentru greşeli comise de Iliescu după 22 decembrie, care nu menţiona punctul 8 -nu folosea semnăturile strīnse din ţară-, un compromis care a primit zece mii de semnături īn Piaţa Operei şi a fost apoi depus la comisia electorală centrală).

    Mi-am dat seama atunci că dvs. nu faceţi parte din gruparea "civică" focalizată la GDS, pentru că promovaţi calea justă a susţinerii partidelor de opoziţie şi nu ideea nocivă a concurării lor pe "liste de independenţi" (Īnainte de a mă retrage din "alegeri", denunţīndu-le, eu īndemnasem membrii asociatiei Dialog Piatra Neamt să candideze, chiar ca independenţi, pe listele partidelor democratice, pentru a le sprijini lupta inegală cu Frontul).

    Aşadar, aveam tot mai multe semne că dvs. reprezentaţi "dizidenţa" anticomunistă reală, transformată firesc īn rezistenţă anti-fesenistă. De aceea, după 13-15 iunie, auzind că vă īntoarceţi de la Innsbruck (unde aţi pus punctul pe i īn Consiliul Europei, atrăgīndu-vă ura cumplită a fesenicomuniştilor) v-am aşteptat la aeroport. Voiam să vă atrag atenţia asupra unei erori, pe care aţi comis-o īn evaluarea evenimentelor de la Bucureşti.

    Aţi reproşat puterii FSN-iste că a apelat la forţele paramilitare minereşti, īn loc să rezolve criza cu ajutorul forţelor de ordine. Era - după parerea mea - o gafă fatală (şi azi consider răspīndirea ei ca un factor important īn īnfrīngerea noastră).

    Cum să admiţi FSN-ului lui Iliescu şi Roman (ajuns la putere impotriva punctului 8, prin inşelăciune şi teroare electorală), legitimitate īn zdrobirea revoluţionarilor din decembrie - care-l contestau justificat -, folosind instrumentele represive ne-epurate ale regimului comunist?

    Ca să vă explic consecinţele nefaste ale acestei concedări de legitimitate (printre altele, expunerea la represalii "legale" a unor contestatari ca mine) v-am īntīmpinat la aeroport.

    Reacţia dvs. īn faţa intervenţiei intempestive a unui om practic necunoscut m-a surprins şi convins că sīnteţi de o iremediabilă candoare. Aţi venit de la aeroport cu mine ( acasă la mama mea) pentru a continua pīnă īn noapte această discuţie.

    Am făcut īmpreună sinteza situaţiei dezastruoase. Ne-am pus de acord privind necesitatea purificării, radicalizării şi unificării opoziţiei anticomuniste. Au urmat mai multe īntīlniri, la care au participat şi alţii care ne īmpărtăşeau obiectivele, dedicate căutării căilor de a forţa coagularea unei forţe de opoziţie coerente.

    M-aţi convins să renunţ la plecare (după ce mi-aţi mijlocit contactul cu consulatul francez, unde am īncercat să obţin azil politic - ca recunoştere a ilegitimităţii regimului). Am participat īmpreună la mese rotunde pe tema unificării opoziţiei - politice şi civice (de exemplu la GDS, cu domnii Coposu şi apoi Cīmpeanu).

    Devenea evident că, īn ciuda loviturii date de Contrarevoluţie, care transformase opoziţia "constructivă" (colaboraţionistă) īntr-un alibi democratic al puterii represive, īn afară de Corneliu Coposu, liderii partidelor de la Bucureşti (īnţesate de incompetenţi, veleitari şi agenţi ai puterii) nu vor să se unească, iar intelectualii se feresc īn continuare… de politică.

    Īmpreună am copt planul de bătaie care avea să forţeze ieşirea din impas: să provocăm unirea opoziţiei de jos īn sus, īntīi la nivelul fiecărui judeţ (unde deosebirile doctrinare nu existau, ci doar vanităţi depăşite de nevoia de unitate), urcīnd apoi spre centru.

    Astfel s-a născut iniţiativa Forumului Democratic Antitotalitar, dezvoltare coordonată de la Cluj. Mi-am făcut şi eu datoria, fondīnd Alianţa Opoziţiei din Neamţ la 30 august 1990 (redenumită apoi FDA Neamţ, pentru a se integra īn mişcarea generală). După care, am condus FDA Neamţ īn cīteva acţiuni expresive (cum ar fi cercetările de la Dealul Mărului), demonstrīnd valoarea ideii de federare anticomunistă.

    Şi a venit momentul recoltei. Pe 24-25 octombrie 1990, forumurile apărute īn toată ţara au fost chemate la Cluj la un prim congres. Puţini ştiu cīt vi se datorează pentru această acţiune, care ar fi putut deschide drumul spre eliberare. Cīte demersuri aţi făcut pentru ca liderii partidelor de la Bucureşti să accepte faptul īmplinit: baza se unise (şi totuşi, domnul Cīmpeanu, principala coadă de topor a opoziţiei din 1990, a sabotat congresul).

    Cīte scrisori aţi trimis către intelectualii pe care īi consideraţi camarazi dedicaţi răsturnării restauraţiei. Dar ei nu au venit (cu excepţia cītorva, care s-au adugat FDAR-urilor judeţene ca "personalităţi") . Se ocupau cu moşitul "Alianţei civice", o nouă reacţie īntīrziată (după prăbuşirea rezistenţei civile la 13 iunie) şi inadecvată (īn contratimp păgubos cu coagularea rezistenţei politice).

    M-aţi găzduit la dvs. acasă īn timpul primului congres FDAR, ceea ce mi-a permis să observ efortul pe care l-aţi făcut la Cluj pentru a depăşi apolitismul "personalităţilor" şi dezbinarea partidelor. Am īncercat şi eu să contribui la succesul congresului, luīnd cuvīntul īn plen şi luptīnd (cu reprezenanţii UDMR- de exemplu) pentru a impune integrarea punctului 8 īn platforma FDAR.

    Am participat la īntīlnirea din ultima seară (avīnd ocazia să-l cunosc pe Călin Nemeş, care era extrem de lucid şi critic). Am asistat amuzat şi la īncercarea domnului Constantin Cojocaru de a vă explica principiile privatizării propuse de el (care au trezit interesul participanţilor , dar nu şi liderilor partidelor). Şi la miezul nopţii de 25/26 , stīrnit de dezamăgirea dvs. faţă de absenţa intelectualilor, m-am hotărīt brusc să plec la Timişoara, unde avea loc "Conferinţa Internaţională privind Democraţia şi Drepturile Omului".

    Vroiam să văd ce fac "personalităţile" care monopolizau propaganda civică , īn momentul īn care la Cluj se īncerca consolidarea reacţiei faţă de uzurparea de putere reuşită de FSN. Am fost servit. Poate că īn alte īmprejurări aş fi gustat pledoariile docte pentru drepturile omului sau dizertaţiile savante despre democraţie, dar īn contextul acelui moment, reuniunea de la Timişoara mi s-au părut o evaziune sfidătoare.

    Am īncercat să intervin īn secţiuni (alături de alţi "pieţari" - de la GID - sau de vorbitori ca Şteţca) pentru a provoca īntoarcerea conferinţei către cruda realitate a rămīnerii securicomuniştilor la cīrma ţării. Īn ultima zi, profitīnd de emoţia stīrnită de cazul Doru Braia, am determinat participanţii să adauge īn comunicatul final solidarizarea cu dvs., care vă aflaţi īn acel moment īntr-o periculoasă izolare.

    Cu ocazia conferinţei, au īnaintat, īn culise, demersurile pentru constituirea Alianţei Civice. Pe mine nu m-a prevenit nimeni de asta, nu m-a invitat nimeni la discuţii (m-a īntrebat Ticu Dumitrescu mai tīrziu dacă să mă adauge la lista membrilor fondatori). Deşi pe toţi cei care voiau acum să facă o reţea civică naţională, īi instigasem fără succes īn acest sens, din ianuarie 1990…

    Poate că ajunseseră deja la concluzia că sīnt un provocator (răspīndită spre membrii din Neamţ de la centrul AC). Sau nu le plăcuse modul īn care l-am contrat pe Vasile Popovici, care susţinea că securiştii reversibili īşi vor face procese de conştiiţă dacă nu-i antagonizăm (pe 27 octombrie, īntr-o emisiune dedicată conferinţei transmisă la BBC). Sau nu corespundeam standardelor de apolitism pe care le-am sesizat şi īn dialogul pe care l-am avut atunci cu domnul Emil Constantinescu.

    Fapt este că am plecat de la Timişoara cu un gust amar şi oarecum prevenit de orientarea pasivă politic pe care o imprimau civismului fruntaşii formaţi la şcoala GDS-ului. Īncīt pe 15 noiembrie, nu m-am mirat că liderii AC fug nu numai de partide, dar şi de revoluţia reclamată de stradă (inclusiv de susţinătorii dezamăgiţi ai Frontului, aruncaţi īn mizerie de terapia lui Roman).

    Ceea ce m-a făcut, să-mi leg speranţele de avansul pistei FDAR. Am constituit totuşi Alianţa Civică din Neamţ, conducīnd-o īn paralel şi pe acelaşi drum cu FDAR Neamţ, pentru a evita divergenţa acţiunilor de opoziţie. Nu era loc īn urbea mea, dominată de adversar, de civism apolitic versus politică necivică.

    Am venit la Cluj la al 2-lea congres FDAR (pe 8-9 decembrie) cu speranţa că vom face pasul următor: declanşarea rezistenţei politice unitare faţă de uzurpare. Am luptat acolo pentru adoptarea unei plaforme coerente şi fără echivoc: contestarea "alegerilor", denunţarea īnşelăciunii prin care FSN şi-a atras susţinătorii pentru a-i trăda şi jefui, retragerea opoziţiei din mascarada parlamentară.

    A avut loc o ciocnire puternică īntre delegaţii judeţeni şi liderii PNT-CD veniţi de la Bucureşti - care ne-au cerut să ne domolim programul, şi să nu-i invităm afară din parlament, unde creau aparenţele democraţiei.

    Era clar că ideea Forumurilor scosese la iveală raportul anormal dintre "centru" şi baza partidelor "istorice". E mai uşor să controlezi (cumperi, infiltrezi) cīţiva lideri de la vīrful unei formaţiuni de "opoziţie" decīt să confişti (deturnezi) masa membrilor.

    Absenţa democraţiei interne īn partide a ieşit frapant īn evidenţă: comunicatul FDAR, expresie a voinţei membrilor din ţară, care cerea retregerea din parlament a Caţavencilor anticomunişti… nu a fost luat īn consideraţie.

    Liderii de la Bucureşti au trecut la contraatac, văzīnd că pierd controlul asupra trupelor conduse spre nicăieri, alcătuind CDR. Puţini au sesizat manevra. FDAR s-a stins, rămīnīndu-ne satisfacţia că am forţat unirea partidelor de opoziţie la vīrf, numai ca să evite unirea lor de la bază (şi radicalizarea aferentă).

    Dvs. aţi īnţeles toate acestea cel mai bine şi totuşi aţi tăcut atunci, pentru "a nu slăbi opoziţia". Mai credeţi azi că rufele se spală bine īn familie civică? Īn ce mă priveşte, mă simţeam tot mai revoltat şi neputincios, văzīnd cum se alege praful din fiecare īncercare nedusă la capăt. M-am īntors către cealaltă problemă, a implicării īn lupta politică a intelectualilor.

    --continuare partea a doua-----
    Last edited by Excalibur; 25-09-10 at 04:02 PM.
    Motto: ''...O miscare de emancipare politica a constiintelor ar ridica voalul care acopera escrocheria politica. Restul ar fi macar istorie (un zvicnet de umanitate in cautare de sens), luminoasa sau tragica, intrerupind o lamentabila prabusire spre vid.'' Ioan Rosca (Analiza spectrului socio-politic)
    Explicatie: Lucrarile constituie o analiza unica a complexitatii mecanismelor de falsificare a adevarului, manipulare, diversiune si uzurpare a statului de drept, de catre grupuri de interese ascunse sub diverse forme cameleonice : ''partide'', ''Justitie'', ''Institutii '' ''O.N.G-uri'', etc. Documentele au fost preluate de pe:Harta unei perplexitati, Piata Universitatii si Procesul Comunismului, cu acordul autorului, d-l Ioan Rosca, cercetator interdisciplinar(contact AICI). Dezbatere: Video-1, Video-2, Video-3, Video-4

  2. #2
    Rang-N-03(col)
    Excalibur's Avatar
    Join Date
    Aug 2010
    Posts
    184
    Blog Entries
    4
    Rep Power
    1478

    Post Re : Scrisoare deschisa catre Doina Cornea (02)

    Toţi participanţii din Piatra Neamţ la adunarea de stabilire a unei platforme pentru congresul de īnfiinţare a Alianţei Civice, au votat următoarele puncte:

    1. Retragerea opoziţiei democratice din parlamentul marionetă

    2. Demisia guvernului Roman şi a lui Iliescu, distrugători ai Pieţei Universităţii şi ai economiei romāneşti

    3. Organizarea de alegeri corecte, cu respectarea punctului 8, de un guvern de tehnicieni respectabili, susţinut eventual de Alianţa Civică.

    După ce am citit/propus īn plen această platformă (pe 14 decembrie), domnul Octavian Paler a deplīns pătrunderea de provocatori īn congres, Romānia Liberă s-a delimitat de astfel de poziţii iresposabile, participanţii veniţi ca la cenaclu au preferat calea civismului apolitic, conducerea aleasă din aceeaşi protipendadă a decis să evite mitingurile de pe 16 decembrie, iar delegaţia AC s-a īntīlnit cu Iliescu ca să-l asigure de intenţiile cultural-constructive ale AC….

    Timişoara revoltată a rămas din nou singură īn protest. Clujul a rămas fără sucursalele judeţene ale partidelor, recapturate de liderii CDR. Iau eu, lapidat īncă o dată la Piatra Neamţ de haitele asmuţite de FSN , pe 16 decembrie 1990 (cu ocazia manifestărilor de comemorare a victimelor comunismului), am regretat că nu m-am exilat īn iunie, intrīnd īntr-o a doua grevă a foamei, pe care am oprit-o pe 22 decembrie - cīnd am declarat că nu mă recunosc supus al statului condus de Ion Iliescu.

    Au urmat doi ani penibili, īn care a trebuit să conduc/sprijin AC şi CDR Neamţ, īn ciuda faptului că intrasem īn grevă civică şi depusesem dosar pentru emigrare īn Canada. Nu urmărisem evenimentelul din 7-8 septembrie 1990 de la Braşov, cīnd Mircea Sevaciuc a organizat īntīlnirea rezistenţei anticomuniste, īncercīnd să umple prăpastia care se căscase īntre intelectuali şi muncitori.

    Nu am ştiut că Marian Munteanu şi Miron Cozma şi-au dat mīna, declarīndu-se dispuşi la colaborare, īn aplauzele patetice ale marilor Civici (Ana Blandiana, etc.). Nici că mai multe sindicate hotărīseră să răstoarne impostorii care distrugeau ţara, minerii fiind īmpinşi la īnaintare. Şi nici că activişti ca Silviu Popescu asmuţiseră minerii şi ceruseră conducerii AC să se solidarizeze cu acţiunea lor.

    Cu toate acestea, īnţelegīnd reacţia oamenilor simpli, trădaţi de FSN, īn clipa īn care Roman (la 19 iunie 1990) declanşase distrugerea economiei, am sperat ca minerii să reuşească să ne scape de puterea criminală, revanşīndu-se parţial pentru ce au făcut īn 1990. Ruptura din 14 iunie se putea cicatriza atunci.

    Ştiu bine că mulţi dintre protestatarii din 1990 s-au alăturat minerilor īn septembrie 1991, īncasīnd gaze, lovituri şi gloanţe pentru a da jos acelaşi guvern pe care-l contestaseră bărbăteşte şi pe 13 iunie 1990.

    Nu am recunoscut "alegerile" restauratoare din 20 Mai niciodată, īncīt să īnţeleg ce vor să spună opozanţii de catifea prin "respectarea legalităţii". De aceea m-am văzut silit să mă delimitez de poziţia conducerii AC printr-un comunicat grăitor ( http://www.piatauniversitatii.com/ic...r5sept.asp.htm ).

    Spre bucuria mea, dvs. aţi adoptat aproape aceeaşi poziţie, fiind singura care aţi legitimat acţiunea minerilor, īntr-o intervenţie curajoasă, la televiziune. Eram din nou īmpreună. Doar că ulterior mi-aţi spus că vă pare rău de acea ieşire, ca de o eroare….

    Erori aţi făcut multe ulterior, dar atunci cred că am avut amīndoi dreptate, ca şi pe parcursul anului 1990. Dupa care, ne-am depărtat, īncīt nu ştiu pe ce drum aţi ajuns să comiteţi intervenţii ca:

    suţinerea regelui Mihai (īn pofida evidentei sale nevolnicii colaboraţioniste), suţinerea īn alegeri a unor partide manifest putrede, īndemnul public la votarea lui Ion Iliescu - ca să nu iasă Vadim, suţinerea echipei Gioană - Antonescu şi a pactului odios de la Timişoara -ca să nu iasă Băsescu. Etc.

    Nu mai păreaţi capabilă să observaţi la timp o făcătură, să evitaţi capcanele, să depăşiţi farsa răului mai mic. Īncīt am ajuns să am dubii privind discernămīntul dvs. politic, care umbresc admiraţia pentru poziţiile superbe pe care le-aţi avut.

    Mă īntreb dacă motorul dezinvolturii dvs. curajoase nu a fost naivitatea… Şi sper din tot sufletul să-mi redaţi īncrederea īn luciditatea dvs., explicīndu-vă traseul, deschis şi convingător.

    Nu v-am īntīlnit din seara īn care v-am vizitat pentru a discuta despre sinuciderea lui Călin Nemeş. Era deci normal să mai pierdem din rezonanţa care ne-a apropiat īn 1990. Dar reacţia dvs. la invitaţia mea de a mă sprijini īn demersurile coordonate prin site-urile www.procesulcomunismului.com şi www.piatauniversitatii.com (trimisă de la Montreal, printr-o colegă cercetător din Cluj) m-a surprins şi mīhnit.

    Nu m-am aşteptat să refuzaţi colaborarea cu mine, să nu semnaţi nici măcar Apelul pentru īnfiinţarea Comitetului pentru reprezentarea victimelor comunismului ( http://www.piatauniversitatii.com/ne...munismului.htm ), să nu vă adăugaţi celor care au depus plīngeri la procuratură īn dosarul P35/2006 ( http://www.procesulcomunismului.com/...re_parchet.htm ) .

    Cel mai tare m-au şocat rezervele dvs. faţă de buna mea credinţă (probabil aţi aflat şi dv., din reţeaua răspīndacilor civici, că sīnt un arivist ambiţios, un "carierist" vanitos… care nu a prins nici un oscior de 20 de ani) şi īndemnul transmis mie de a mă aşeza īn spatele Anei Blandiana (faţă de care mi-am explicat de curīnd poziţia ( http://www.piatauniversitatii.com/ne...10&month=9.htm )

    Dacă nu īnţelegeţi de ce nu mă pot sincroniza cu blandienii care au compromis lupta pentru eliberarea Romāniei, dupa tot ce s-a īntīmplat īn aceşti ani, atunci mă lăsaţi şi mai singur.

    Dar mai sper īntr-o neīnţelegere. Pe care ar elimina-o cel mai bine, nu un răspuns dat mie, despre mine - ci o explicaţie dată tuturor, despre dvs.

    Ce s-a īntīmplat īn sufletul luptătoarei Doina Cornea īn aceşti 20 de ani? A fost sau nu īnvins (stins) de realitatea romānească?

    Cine şi cum ne-a adus īn acest punct?

    Ioan Roşca, 22 septembrie 2010

    Sursa : http://www.piatauniversitatii.com/ne...10&month=9.htm
    Motto: ''...O miscare de emancipare politica a constiintelor ar ridica voalul care acopera escrocheria politica. Restul ar fi macar istorie (un zvicnet de umanitate in cautare de sens), luminoasa sau tragica, intrerupind o lamentabila prabusire spre vid.'' Ioan Rosca (Analiza spectrului socio-politic)
    Explicatie: Lucrarile constituie o analiza unica a complexitatii mecanismelor de falsificare a adevarului, manipulare, diversiune si uzurpare a statului de drept, de catre grupuri de interese ascunse sub diverse forme cameleonice : ''partide'', ''Justitie'', ''Institutii '' ''O.N.G-uri'', etc. Documentele au fost preluate de pe:Harta unei perplexitati, Piata Universitatii si Procesul Comunismului, cu acordul autorului, d-l Ioan Rosca, cercetator interdisciplinar(contact AICI). Dezbatere: Video-1, Video-2, Video-3, Video-4

Similar Threads

  1. Scrisoare deschisa catre Doru Maries
    By Excalibur in forum Implicarea cetaţenească: semnale, initiative, actiuni, etc.
    Replies: 0
    Last Post: 25-09-10, 04:05 PM
  2. Scrisoare deschisa catre Ana Blandiana
    By Excalibur in forum Implicarea cetaţenească: semnale, initiative, actiuni, etc.
    Replies: 0
    Last Post: 25-09-10, 10:41 AM
  3. Scrisoare deschisa catre Dan Culcer
    By Excalibur in forum Implicarea cetaţenească: semnale, initiative, actiuni, etc.
    Replies: 0
    Last Post: 25-09-10, 10:21 AM
  4. Scrisoare deschisa catre Sorin Iliesiu
    By Excalibur in forum Implicarea cetaţenească: semnale, initiative, actiuni, etc.
    Replies: 0
    Last Post: 14-08-10, 02:29 PM
  5. Doina Cornea
    By Ion Roata in forum Consiliul Frontului Salvării Naţionale (CFSN)
    Replies: 0
    Last Post: 20-06-10, 10:29 AM

Tags for this Thread

Liens sociaux

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •