Results 1 to 1 of 1

Thread: Conflictul dintre Geţi şi Darius (514 .e.n.)

  1. #1

    Post Conflictul dintre Geţi şi Darius (514 .e.n.)

    Cauzele conflictului declanşat n anul 514 .e.n., ntre Imperiul persan şi sciţi au fost complexe. Potrivit explicaţiei date de Herodot, ar fi fost vorba de o expediţie ce a avut ca scop pedepsirea sciţilor care locuiau n spaţiul nord pontic, ntinzndu-se la vest pnă către linia Nistrului.

    Urmărindu-i pe cimmerieni, sciţii efectuau dese incursiuni n provinciile asiatice ale Imperiului persan. Dar asemenea incursiuni avuseseră loc cu circa două secole nainte, astfel nct pedepsirea att de trzie a făptaşilor, dacă ar fi fost invocată de perşi, a putut servi cel mult ca pretext pentru atacarea sciţilor.

    O explicaţie plauzibilă este aceea că Imperiul persan, aflat ntr-o perioadă de intense pregătiri n vederea unei confruntări cu polisurile greceşti din Peninsula Balcanică, a urmărit să-şi asigure frontierele asiatice nordice şi de el, a forţelor scitice. Expediţia putea fi şi o demonstraţie de forţă n Peninsula Balcanică, pentru captarea tracilor şi macedonenilor n sfera influenţei persane şi implicit, pentru izolarea Eladei.

    n cazul n care ar fi reuşit, expediţia din anul 514 .e.n. ar fi creat nu numai uriaşe avantaje strategice Imperiului persan, aducnd n stăpnirea lui Darius ntregul complex al comunicaţiilor pe uscat şi pe mare dintre Europa şi Asia, cu toate foloasele economice şi politice care decurgeau din aceasta; oricum, Marea Neagră ar fi devenit, n fapt, un "lac" persan.

    Pentru războiul mpotriva sciţilor au fost concentrate forţe uriaşe - Herodot le evaluează la 700.000 de luptători şi 600 de corăbii. După trecerea pedestrimii şi cavaleriei pe ţărmul european al Hellespontului, flota a primit ordin să se ndrepte spre gurile Dunării şi să pătrundă n amonte pe fluviu pnă la un loc potrivit unde trebuia să construiască un pod destinat forţelor terestre care, ntre timp, urmau să nainteze prin zona tracă spre nord.

    Podul fusese ntins "cale de două zile" n susul fluviului, de la mare, acolo "unde se răsfiră gurile Istrului" (Herodot, IV, 89) - undeva ntre oraşele de azi Tulcea şi Isaccea (jud. Tulcea).

    Marşul forţelor terestre persane s-a desfăşurat pe un itinerar care, n linii generale, a urmat linia ţărmului vestic al Mării Negre, neabătndu-se mult spre interiorul peninsulei. Nici coloniile greceşti, nici triburile trace nu s-au ridicat mpotriva forţei de invazie persane.

    Singura rezistenţă de care s-a izbit Darius n naintarea lui a venit din partea geţilor. Din păcate, Herodot nu dă nici un amănunt n privinţa locului sau a desfăşurării acţiunii. Se poate presupune numai că mpotrivirea cu armele a fost iniţiată de o uniune de triburi getice.

    Avnd n vedere superioritatea covrşitoare a armatei persane, atacurile geto-dacilor vor fi mbrăcat forma hărţuirii, executată de arcaşi călări. Faptul că Herodot a menţionat acest episod s-a datorat, desigur, nainte de toate caracterului lui neobişnuit, singular n raport cu atitudinea neamurilor tracilor de sud - care "i s-au nchinat lui Darius fără nici un fel de mpotrivire" (Herodot, IV, 93) - dar nu este exclus ca atacurile geţilor să fi avut şi o amploare deosebită căci, referindu-se la rezultat, istoricul grec atribuie o importanţă demnă a fi subliniată biruinţei repurtate de perşi.

    Acest episod constituie prima afirmare militară a locuitorilor spaţiului carpato-danubiano-pontic ntr-o confruntare cu armata unei mari puteri expansioniste cum era, n epocă, Imperiul persan. Apreciind calităţile militare ale geţilor şi tactica aplicată de ei n luptă, regele Darius s-a străduit apoi să determine o parte din ei să se alăture armatei persane n expediţia desfăşurată la nord de Dunăre.

    Despre etapele următoare ale naintării oştirii persane prin spaţiul dintre fluviu şi mare se cunosc puţine detalii. Este de admis că alte rezistenţe nu au mai fost ntlnite n cale, iar cetăţile-colonii greceşti se vor fi supus fără rezistenţă.

    Oastea sciţilor condusă de Idanthyrsos continua să rămnă - judecnd după aprecierile lui Herodot -, superioară celei persane n ceea ce priveşte mărimea efectivelor, n schimb, ea era inferioară adversarului din punctul de vedere al organizării şi dotării cu material. n această situaţie, sciţii au adoptat de la nceputul campaniei singura tactică adecvată: evacuarea familiilor şi a bunurilor din calea adversarului şi hărţuirea acestuia, fără a angaja o bătălie decisivă care le-ar fi fost fatală.

    Prin această tactică, aplicată se pare şi n alte mprejurări asemănătoare - scria Herodot - "este cu neputinţă să le scape cineva cnd vine cu oaste mpotriva lor, şi nimănui nu-i stă n putere să dea de ei dacă ei nşişi nu vor să se arate. Căci sciţii n-au nici cetăţi, nici ziduri ntărite ci toţi şi poartă casa cu ei şi sunt arcaşi călări, trăind nu din arat, ci din creşterea vitelor şi locuiesc n căruţe; cum să nu fie ei de nebiruit şi cu neputinţă să te apropii de ei?" (Herodot, IV, 46).

    Lipsa de provizii şi privaţiunile de tot felul l-au determinat pe Darius să ordone retragerea. Aceasta s-a efectuat pe un itinerar nu mult diferit de cel urmat n prima parte a războiului, armata persană fiind adeseori hărţuită de sciţi.

    Consecinţele războiului din anul 514 .e.n. au fost complexe. Pe de o parte, puterea scitică a rămas intactă şi, deşi nu s-a mai revărsat spre vest, s-a dovedit n continuare capabilă de periculoase incursiuni n zona litoralului vest-pontic, pnă n Peninsula Balcanică.

    Datorită rezistenţei geto-dacilor, acţiunilor de mpotrivire ale sciţilor şi nfrngerilor nregistrate de perşi n alte zone, trupele expediţionare nu au reuşit să-şi stabilească autoritatea la nord de Dunăre.

    Mai mult, probabil şi ca o consecinţă a zdruncinării prestigiului Imperiului persan, Darius a avut ulterior de nfruntat puternicele frămntări, transformate ntr-o răscoală, ale cetăţilor greceşti din Asia Mică.

    DR-004-Itinerarul invaziei perse

    Preluat din : http://www.dracones.ro
    Last edited by Tricoderonga; 06-03-10 at 04:13 PM.

Similar Threads

  1. Conflictul lui Burebista cu Scordiscii
    By Tricoderonga in forum Razboaiele dacilor in timpul lui Burebista
    Replies: 0
    Last Post: 06-03-10, 07:41 PM
  2. Conflictul dintre Dromichaites si Lysimach [ cap-I-]
    By Tricoderonga in forum Razboaie dacilor inainte de Burebista
    Replies: 1
    Last Post: 06-03-10, 06:16 PM
  3. Conflictul Geto-Dacilor cu Zapyrion
    By Tricoderonga in forum Razboaie dacilor inainte de Burebista
    Replies: 0
    Last Post: 06-03-10, 06:05 PM
  4. Conflictul dintre Geto-Daci şi Alexandru cel Mare
    By Tricoderonga in forum Razboaie dacilor inainte de Burebista
    Replies: 1
    Last Post: 06-03-10, 06:01 PM
  5. Conflictul dintre Uniunea Geto-Odrisă cu Grecii
    By Tricoderonga in forum Razboaie dacilor inainte de Burebista
    Replies: 0
    Last Post: 06-03-10, 05:47 PM

Tags for this Thread

Liens sociaux

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •