Results 1 to 1 of 1

Thread: Regi DACI, menționați n izvoarele antice (01)

  1. #1

    Post Regi DACI, menționați n izvoarele antice (01)

    ZAMOLXE - nainte de sec. VI en (dată cu argumente dar neconfirmată), om cu capacităţi deosebite, acumulează cunoştinte deosebite, care l promovează n funcţia de preot al celui mai venerat zeu al dacilor acelor timpuri, mai apoi vicerege, apoi devine rege, n sfrşit datorită capacităţilor excepţionale va fi zeificat (mai exact daimon, altfel spus, erou civilizator sau un supraom).

    Herodot ne atestă existenţa lui, aflată din poveştile unor pontici. Acesta ne povesteşte legenda regelui Zamolxis, care ar fi fost sclavul lui Pythagoras, după dobndirea libertăţii revenind n patria sa de origine, Dacia. Dar n ncheiere, Herodot ne mpărtăşeşte opinia sa personală, care l plasează pe Zamolxis cu mult naintea lui Pythagoras.


    SARMIS
    - sec. IV en, rege a cărui existenţă este presupusă datorită unor descoperiri monetare şi a asemănării de nume cu capitala statului dac, Sarmizegetusa. Monezile atestă un "SARMIS BASILEUS". Acestea sunt n număr de 5. Una de argint cu menţiunea textuală şi un mistreţ cu o săgeată n gură menţionată de Zamosius, Troester şi Soterius. Una de aur descoperită la Turda n 1826, pe care apare menţiunea textuală şi poarta unei cetăţi. O altă monedă de aur descoperită la Turda n 1826 cu menţiunea textuală, un personaj cu două feţe şi o ţestoasă. O monedă de aur descoperită la Grădiştea Muncelului, aflată n 1848 n colecţia contelui Eszterhazy din Viena, J.F.Neigebaur o prezintă la un simpozion de la Institutul Arheologic din Roma la data de 4 februarie 1848, moneda conţine menţiunea textuală şi o ţestoasă.

    O monedă de aur cu menţiunea textuală şi reprezentarea unei figuri umane, unui măgar şi a unui templu n care arde un foc. O monedă de argint cu menţiunea textuală, o figură umană cu două feţe şi o ţestoasă.. J.F.Neigebaur şi Huszti Andras l consideră pe Sarmis regele get care se opune lui Alexandru Macedon n expediţia sa la nord de Dunăre.


    BUREBISTA-PERSONALITATEA REGELUI

    Un caracter n primul rnd extrem de solid si echilibrat, ajutat de calitătile unui geniu militar si un imens talent diplomatic. Un om robust cu bună conditie fizică luptător fiind si călător si un sistem imunitar foarte bun trăind aproape 70 de ani.

    NUMELE
    Numele regelui apare n multe izvoare n forme diferite chiar la acelasi scriitor. De amintit sunt:

    -Burebistas, Burbistas, Boirebista, Beirebistas la Strabon;
    -Burebista, Burabista n decretul dyonisopolitan n cinstea lui Acornion;
    -Burebeista n epigrafa de la Nesebar-Bulgaria;
    -Buruista la Iordanes;
    Personal tind spre ndemnul etimologilor spre Burebista, acesta fiind numele unanim acceptat.

    DOMNIA
    Două izvoare: Getica lui Iordanes si decretul dyonisopolitan n cinstea lui Acornion (plus un tezaur monetar) ne dau informatii despre domnia lui Burebista contestate si discutate de toti istoricii moderni care spun că al doilea l exclude pe primul dar care n viziunea mea se mbină armonios. Primul ne spune că atunci cnd Sylla pune mna pe putere la Roma (adică n anul 82 en) Burebista detinea deja puterea n Dacia, fapt sustinut si de tezaurul mentionat de la Găliganul de Jos, AG ce contine monede dintre anii 150-81 en ngropate probabil din cauza frămntărilor ce ncep odată cu "revolutia" ncepută de Burebista. Pe baza celui de-al doilea izvor se poate face un frumos tablou al domniei lui Burebista.

    După cum am arătat cel trziu n 83, Burebista si ncepe actiunile, n 82 cnd avea aproape 30 de ani este deja la putere la Costesti. ntre 80-70 Acornion acum cam la 30 de ani sau mai mult l ntlneste pe tatăl lui Burebista n vrstă de 65 de ani la Argedava de unde a plecat Burebista. n 48 Acornion acum la 60 de ani ndeplineste ultima misiune diplomatică mentionată de decret.

    n anul 44 Burebista este asasinat la o vrstă de maxim 70 de ani (cu o mare tolerantă). Astfel rezultă o domnie de 38 de ani, ntre 30 si 70 de ani si o viata de 70 de ani, cifre perfect plauzibile.

    n virtutea celor mai sus spuse naintez si anii ntre care a trăit Burebista: 111-44 en.
    Am introdus si vrstele celor trei personaje pentru a aduce un argument n plus ipotezei mele.
    Ipoteza mea mpacă att cele două izvoare ct si părerile a mari istorici n aparent conflict cum ar fi Crisan si Daicoviciu.

    CAPITALA
    Pentru a sustine ipoteza mea mă voi referi la un scurt pasaj din decretul dyonisopolitan (din rndul 6) n care ni se spune că Acornion nefiind multumit cu ntrevederea cu tatăl lui Burebista pleacă la "drum lung" pentru a-l ntlni pe regele nsusi. Ce drum mai lung fată de Dyonisopolis poate fi dect unul pnă la Costesti?

    Iată cum au stat poate lucrurile: Burebista cu o oaste de luat n seamă pleacă din Argedava cu gndul la locurile de lngă Orăstie. Se stabileste la cea mai mare cetate de la acea oră de lngă Orăstie: la Costesti de unde va activa un timp. Construieste apoi Sarmizegetusa.

    Asadar Costesti a fost o capitală temporară, Sarmizegetusa una ideologică, religioasă, pe măsura regatului nfăptuit de marele rege si un refugiu suprem. Oricum regele sigur era nevoit să circule nencetat astfel capitala fiind unde era regele.

    POLITICA INTERNĂ
    Unificarea tuturor dacilor sub acest regat urias a avut loc pe mai multe planuri:

    -militar: cu o oaste, după izvoare de 200.000 de ostasi bine antrenati fizic si tactic, cifră plauzibilă dacă ne gndim că azi se cunosc sute de localităti geto-dacice si că armata a avut si elemente străine;
    -social: cel mai probabil că n ajutorul lui Burebista a venit marea majoritate a comatilor dar putini tarabostesi mpărtăsindu-i visul.

    Aici ar trebui mentionat si numărul populatiei: dacă la un luptător se consideră patru necombatanti rezultă o populatie de circa un milion de oameni;

    -administrativ: Burebista e conducătorul suprem care convinge cu mai multă sau mai putină fortă, Deceneu este cel care convinge cu blndete si inteligentă, iar curtea competentă i ajută pe cei doi să-si pună planurile n aplicare;
    -economic: bate monedă pentru că cea existentă devine insuficientă comertului care atinge cote uriase, fapt sustinut cu certitudine de arheologie;
    -juridic: se reeditează sub Deceneu vestitele belagines;
    -moral-religios: oamenii sunt adusi la o viată după norme morale avangardiste implementate n mare parte cu ajutorul religiei.

    POLITICA EXTERNĂ
    Pe plan militar primele mari actiuni l găsesc pe Burebista atacnd n 74 sudul Dunării n aliantă cu scordiscii pe care nsă mai apoi din cauza unor nentelegeri i nimiceste. n jurul anului 60 nimiceste celtii boi si taurisci n fruntea cărora se afla Critasiros. Mai apoi ntre anii 55-48 cucereste ntregul litoral pontic ntre Olbia si Apollonia.

    Pe plan diplomatic duce tratative cu Pompeius căruia i si oferă ajutor militar si care vorbeste n fata Senatului roman de un prieten personal (poate Burebista). Probabile legături diplomatice are cu dalmatii cnd s-ar fi putut amesteca n răscoala acestora pe malul Adriaticii. Se presupun legături si cu Midridates VI Eupator desi putin probabile.

    GRANITELE

    Celui mai mare regat din istoria noastră i se pot urmări granitele pe următorul traseu: se pleacă de la S de Pont din Sozopol, Bulgaria, se merge de-a lungul Balcanilor de unde se urca spre NV paralel cu Morava apoi spre N pe Dunăre pnă la Bratislava. De aici pe Carpatii nordici se ajunge la Nistru care ne duce pnă la Parutino, Rusia napoi la Pont.

    SFRSITUL
    Stirile despre acest eveniment ne lipsesc cu desăvrsire, se poate specula doar, probabilul asasinat ntre anii 44-42 ntr-o "revoltă de palat".

    SURSA:http://www.dracones.ro/?operatie=sub...gi-1-Burebista

    BIBLIOGRAFIE:
    1. Ioan Horatiu CRISAN - BUREBISTA si epoca sa
    2. Ctin C.GIURESCU, Dinu C.GIURESCU - ISTORIA ROMNILOR din cele mai vechi timpuri pnă astăzi
    3. Hadrian DAICOVICIU DACII
    DECENEU - 44-X en - Preotul vicerege preia şi puterea laică după moartea lui Burebista, n probabil cel mai mare din cele 4, apoi 5 regate n care se mparte Dacia burebistană. Imaginndu-ne că au existat două facţiuni, una răsculată şi una condusă de Deceneu, ultima cştignd. Astfel lui Deceneu i se mai adaugă şi titlul de rege, judecător suprem (ceea ce atestă existenţa altor judecători) şi probabil comandant suprem al armatei, titlurilor pe care le avea şi pe vremea lui Burebista: mare preot, instructor n filozofie, morală, ştiinţe).

    COMOSICUS - X-29 en - Aceeaşi situaţie este şi n cazul lui Comosicus preotul care i urmează lui Deceneu şi care "nu i este cu nimic mai prejos" (Iordanes; Getica; 73-74).

    SCORILO-CORYLLUS - 29-69 en - Acesta conducea Dacia, n timp ce la Roma erau mari războaie civile după moartea lui Nerva. Majoritatea dacilor l ndemnau pe rege la amestecul prin forţă n lupta pentru putere de la Roma. Frontinus ne comunică că regele dac le dă o pildă vie contra acestei actiuni: el ia doi cini pe care i pune să se lupte şi aduce un lup. Atunci cei doi cini (romanii) uită de divergenţe şi se aliază să se apere de lup (daci).

    DURAS-DIURPANEUS - 69-87 en - Fratele lui Scorilo, menţionat de Dio Cassius şi Iordanes nu are parte de evenimente marcante lui surzndu-i nsă atacurile asupra posesiunilor romane pnă i cedează locul nepotului său Decebal.

    COSON - ~30 en - Regele get l ajută pe Brutus n lupta pentru putere dintre Ovidiu şi Antoniu, care este de partea celui de-al doilea. Alegerea este greşită deoarece Ovidiu iese nvingător dar l va ierta pe Coson (după cum ne spune Suetoniu vorbind despre posibila ncuscrire dintre Coson şi Ovidiu).

    COTISO - ~30 en - Rege care stăpneşte n munţii dintre Banat şi Oltenia, cu o oarecare aproximaţie, de la nceputul domniei lui Augustus (27 en) şi despre care autorul antic Florus ne spune că atacă sudul Dunării cnd aceasta ngheaţă. După victoria lui Octavian n războaiele civile, romanii iau măsuri de pedepsire a regelui dac, acesta fiind nfrnt de generalul Marcus Licinius Crasus. ntr-o odă dedicată protectorului său, Mecena, poetul Horaţiu l sfătuieste pe acesta să nu mai fie frămntat de grija Romei, căci armata lui Cotiso a pierit.

    DICOMES - ~30 en - Se amestecă şi el n lupta internă pentru putere de la Roma, ntr-un prim moment de partea lui Ovidiu dar acesta nerăspunzndu-i (sau poate din solidaritate cu Coson) l ajută pe Antoniu. Dacii căzuţi prizonieri sunt puşi să lupte n amfiteatre cu suebi.

    ROLES - ~30 en - Regele dobrogean cştigă titlul de "aliat şi prieten al poporului roman", de la Octavian la Corint, după ajutorul dat lui M.Licinus Crassus n a nvinge tracii denteleţi.

    DAPYX - ~30 en - Intră n conflict cu Roles vecinul din sud, care cu ajutorul lui Crassus l alungă pnă ntr-o cetate unde un trădător se nţelege n greceşte cu generalul roman. Dapyx piere eroic n fruntea soldaţilor săi.

    ZYRAXES - ~30 en - Regele cu tribul dobrogean cel mai nordic, este atacat n capitala sa Genucla, de către Crassus pentru că deţinea stindardele lui Hybrida capturate n anul 61 en. Zyraxes ştiind că nu va rezista, se retrage n stnga Dunării.

    REICIPIER - Regele cotensilor, trib cu capitala la Ramidava.

    THIAMARKOS
    - Acest rege get este menţionat fără alte date.

    PIEPOR - sec II en - Rege al costobocilor, a cărui soţie, Zias, fiica lui Tiatus moare la Roma, unde nepoţii ei Natoporus şi Drilgisa i pun un epitaf.

    SURSA: http://www.dracones.ro/?operatie=sub...Dupa_Burebista
    Last edited by Tricoderonga; 26-08-10 at 08:48 AM.

Similar Threads

  1. Gndirea Politică a Greciei Antice - Istoria IDEILOR Politice (3)
    By Lucky Luke in forum Razboiul sensurilor: teze, idei, - conceptele fundamentale!
    Replies: 1
    Last Post: 07-03-11, 11:07 AM
  2. Cosmin Alexandru: Numai un partid de nişă poate funcţiona pe internet
    By SR-71 Blackbird in forum Partidele politice, institutii fundamentale ale statului!!!
    Replies: 0
    Last Post: 25-02-11, 05:08 PM
  3. Regi DACI, menționați n izvoarele antice (02)
    By Tricoderonga in forum Triburi dacice, entităţi politice, regatele dacice
    Replies: 0
    Last Post: 26-08-10, 09:00 AM
  4. Razboiul de aparare purtat de DACI in anii 101-102 e.n (02)
    By Tricoderonga in forum Războaiele dacilor n timpul lui Decebal
    Replies: 0
    Last Post: 24-08-10, 01:21 PM
  5. Conflictele dintre Geto-Daci şi Bastarni
    By Tricoderonga in forum Razboaie dacilor inainte de Burebista
    Replies: 0
    Last Post: 06-03-10, 07:00 PM

Tags for this Thread

Liens sociaux

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •