Results 1 to 1 of 1

Thread: Revolutiile Dacice in timpul stapinirii romane (03)

  1. #1

    Post Revolutiile Dacice in timpul stapinirii romane (03)

    Caracalla (211-217)

    Domnia lui Bassianus Caracalla se caracterizează printr-o politică dură, crudă, dusă pānă la demenţă (Historia Augusta). El īntreţine politica de militarizare impusă de către tatăl său, iar prin acte juridice īntăreşte exploatarea social-economică. Prin edictul din 211, act juridic numit Constituţia Antoniniana, garantează cetăţenie tuturor locuitorilor imperiului, īn realitate obligānd la plata impozitelor pe toţi cei care aveau bunuri şi venituri.

    Acest act aduce şi provinciei Daciei Traiane multă mizerie, privilegiaţii obligă la muncă forţată ţărănimea băştinaşă, iar mărirea impozitelor cade asupra celor exploataţi. Contradicţia dintre societate şi administraţia romană, formată şi din autohtoni, creşte. Se adānceşte prăpastia īntre sat şi oraş, ultimul fiind cuib de retragere a celor bogaţi. Se creează o nesiguranţă īn provincie, numărul celor numiţi latrones (lotri, haiduci) creşte şi īşi manifestă prezenţa tot mai frecvent, sărăcimea se īnmulţeşte.

    Caracalla declară cu māndrie: "Nimeni īn afară de mine nu trebuie să posede bani, pentru ca eu să-i pot da soldaţilor". Cu toate acestea carpii atacă imperiul īn 214. Roxolanii se află īn alianţă cu costobocii, carpii şi bastarnii şi luptă īmpotriva imperiului. Dio Cassius vorbeşte despre atacul lacringilor, a dacilor liberi, război care se prelungeşte pānă īn 217-218 sub Macrinus.

    Atacurile permanente din exterior, īmbinate cu agitaţia latrones din interior, obligă pe Caracalla să īntărească poliţia militară din provincia Dacia Traiană. Aţāţă pe vandali īmpotriva marcomanilor. Pe regele quazilor, īl atrage pentru tratative, dar īl reţine, īl judecă şi-l condamnă la moarte. Duce tratative cu dacii liberi la Porolissensis, opreşte apoi ostatici sub pretextul unei alianţe. Politica agresivă dusă de Caracalla uneşte neamurile nord tracice şi se cimentează tot mai mult o vastă Federaţie antiromană.

    Macrinus (217-218)

    Marcus Opellius Severus Macrinus duce tratative cu dacii liberi, pe lāngă tributul pe care-l plăteşte restituie şi ostatecii luaţi de Caracalla. Ca să redreseze economia imperiului īncearcă să reducă cheltuielile militare, dar militarii se revoltă. Este dur cu cei răzvrătiţi şi aplică, pentru prima dată, centesimarea, prin tragere la sorţi să fie omorāt tot al zecelea, al doisprezecelea ori al o sutălea (pe lāngă decimare şi ventesimare).

    Alexander Severus (222-235)

    Numele īntreg este Marcus Aurelius Severus Alexander. Sub īmpărăţia lui, cultul Soarelui decade. Datorită presiunilor la graniţele provinciei dacice, trece la īntărirea castrelor şi la reconstrucţia celor distruse. Armata imperială este bine plătită. Cānd, din lipsă de bani, reduce soldele, este ucis.

    Domniile lui Caracalla, Elagabal şi Alexander Severus aduc īn provinciile imperiului multă mizerie. Moneda bună se ascunde şi se accentuează diferenţierea dintre homestiores şi humiliores. Pentru primii, se introduc responsabilităţile colective faţă de stat şi oraş, iar pentru ultimii se trece la munca forţată.

    Din 117 e.n., cānd s-a declanşat primul atac de către dacii liberi, şi pānă la Alexander Severus (235), timp de 118 ani, popoarele nord tracice libere au aplicat strategia folosită de Traian: atacuri scurte, prin surprindere, dar de lungă durată prin repetarea lor. Atacau simultan, atāt Dacia Traiană cāt şi teritoriile tracice din sudul Dunării. Ocupau ţinuturi pe care apoi le abandonau, nu erau create condiţiile pentru a le păstra şi organiza. Urmăreau menţinerea trează īn rāndul administraţiei romane a sentimentului de nesiguranţă.

    Această strategie viza mai mult decāt eliberarea teritoriilor dacice ocupate, ţintea destrămarea Imperiului Roman. Ea a produs multe necazuri imperiului: īn primul rānd atacurile neprevăzute ţineau īn alertă imperiul fiind obligat să menţină o armată numeroasă, īntreţinerea armatei solicita cheltuieli foarte mari care la rāndul lor accentuau mereu criza economică.

    Imperiul Roman ajunsese īn această perioadă, cānd războaiele (de uzură) se purtau pe solul provinciilor romane, să mărească armata cu ostaşi recrutaţi de la faţa locului, nu avea timp să-i transfere īn alte provincii, īn această perioadă īn latineşte se dădeau numai comenzile, iar ostaşii vorbeau limba lor. Se deschide o nouă epocă īn cadrul imperiului, cānd legiunile aleg īmpăratul.

    Maximinus Tracul (235-238)

    Maximinus Thrax este ales īmpărat, de armată. Eutropiu arată: "Maximinius este cel dintāi care, din simplu soldat, a ajuns la domnie numai prin voinţa armatei, fără sprijinul sau consimţămāntul Senatului şi fără să fi fost şi el senator". După Ammianus Marcellinus "Maximinus Thrax ... se trăgea din neamul carpilor". Iar īn Vita Maximini, duo IV: "Amatus est autem unice a Getis guasi eorum viris (Iubit de geţi īn mod deosebit ca şi pe unul dintre ai lor). Severus se adresează lui Maximinus Thrax cānd īl remarcă ca luptător deosebit: "Ce vrei, Tracule?". "Urmānd exemplul lui Spartacus, s-a condus īn viaţa particulară, ca şi īn īnaltele funcţii de īmpărat, după normele morale şi tradiţiile neamului său, care exalta īn epopei şi legende figurile memoriale ale lui Dromichete, Burebista şi Decebal".

    Cu toate că izvoarele istorice īl prezintă pe Maximin de neam tracic, istoriografia modernă, care acceptă dispariţia limbii şi a popoarelor trace, īncearcă uneori să-l prezinte de origine "germană". Argumentele aduse sunt numele mamei sale Ababa şi al tatălui Micea şi faptul că era barbar şi vorbea prost latineşte.

    Cānd Maximin Tracul este proclamat īmpărat situaţia imperiului este critică. Criza economică se adānceşte. Presiunile popoarelor nord tracice se menţin. Armata este numeroasă şi īntreţinerea ei solicită mari sume de bani, care nu mai pot fi asigurate prin impozitele obişnuite.

    Maximin trece la luarea unor măsuri economice "revoluţionare" care lovesc īn aristocraţie şi īn clerul roman şi creştin, īncepe să impună disciplina militară, chiar īn administraţie. Armata se află alături de ţărănime şi de cei exploataţi, se "deschide atacul īmpotriva aristocraţiei orăşeneşti". Maximin este numit tribun al poporului, īn provincia Dacia lui Traian, aristocraţia īmpachetează discret şi se īndreaptă spre locuri mai sigure.

    Ca să iasă din criza īn care se adāncea imperiul, īmpăratul trece la "naţionalizările" averilor, la "secularizarea" bunurilor templelor, la preluarea bugetelor oraşelor, la topirea monumentelor de metal preţios etc. Toţi banii erau folosiţi pentru īntreţinerea trupelor. Criza īnsă se adāncea şi Maximin Tracul a trebuit să poarte īn anul 236 lupte īmpotriva dacilor liberi care atacau imperiul īn alianţă cu sarmaţii.

    El ia titlurile de Dacicus Maximus şi Sarmaticus Maximus. Armata l-a ridicat, dar tot ea l-a asasinat cānd devenise īnfometată şi istovită.

    SURSA : http://www.dracones.ro/?operatie=sub...utiile_dacilor
    Last edited by Tricoderonga; 24-08-10 at 06:02 PM.

Similar Threads

  1. Revolutiile Dacice in timpul stapinirii romane (06)
    By Tricoderonga in forum Cucerirea Daciei, stapanirea si retragerea romana
    Replies: 0
    Last Post: 25-08-10, 05:34 PM
  2. Revolutiile Dacice in timpul stapinirii romane (05)
    By Tricoderonga in forum Cucerirea Daciei, stapanirea si retragerea romana
    Replies: 0
    Last Post: 25-08-10, 05:25 PM
  3. Revolutiile Dacice in timpul stapinirii romane (04)
    By Tricoderonga in forum Cucerirea Daciei, stapanirea si retragerea romana
    Replies: 0
    Last Post: 25-08-10, 03:26 PM
  4. Revolutiile Dacice in timpul stapinirii romane (02)
    By Tricoderonga in forum Cucerirea Daciei, stapanirea si retragerea romana
    Replies: 0
    Last Post: 24-08-10, 05:24 PM
  5. Revolutiile Dacice in timpul stapinirii romane(01)
    By Tricoderonga in forum Cucerirea Daciei, stapanirea si retragerea romana
    Replies: 0
    Last Post: 24-08-10, 04:57 PM

Tags for this Thread

Liens sociaux

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •