Results 1 to 1 of 1

Thread: Cucerirea DACIEI-luptele de aparare a Dacilor (01)

  1. #1

    Post Cucerirea DACIEI-luptele de aparare a Dacilor (01)

    Cucerirea DACIEI-luptele de aparare a Dacilor

    Cu toată importanţa avută nu numai pentru istoria spaţiului carpato-danubiano-pontic, ci şi pentru aceea a īntregului Imperiu roman, războaiele dintre daci şi romani din perioada domniilor lui Decebal şi Traian sīnt lacunar reprezentate de izvoarele scrise care s-au păstrat.

    O soartă ciudată a făcut ca din bogata literatură antică pe care au inspirat-o să fi rămas foarte puţin, īnsăşi comentariile scrise de īmpăratul Traian, intitulate semnificativ Dacica, s-au pierdut. Singurul izvor literar mai īnchegat pentru cunoaşterea lor este Istoria romană a lui Cassius Dio, dar şi din această lucrare, īntocmită la mai bine de un secol după Traian, tocmai cartea LXVIII, care trata despre domnia acestui īmpărat, face parte din acele diviziuni ale lucrării care nu s-au transmis decīt printr-un rezumat făcut de călugărul bizantin Xiphilinus īn secolul al XI-lea.

    Pentru reconstituirea desfăşurării războaielor daco-romane alături de alte izvoare o importantă deosebită au cele două impunătoare monumente ridicate de Traian: Columna de la Roma şi Trofeul de la Adamclisi.

    Columna, ridicată īn mijlocul Forului lui Traian din Roma, avīnd aproape 40m īnălţime şi peste 3m diametru, destinată, din 117, să conţină īn interiorul soclului urna cu cenuşa īmpăratului ctitor, a fost īmpodobită cu o sculptură īn relief, pe o bandă lată de circa un metru, īnfăşurată īn spirală īn jurul ei pe o lungime totală de peste 200m, cuprinzīnd īn imagini succesive toată naraţiunea ultimelor războaie dintre regatul dac şi Imperiul roman.

    Cel de-al doilea monument, Trofaeum Traiani (Adamclisi) a fost īnălţat pe locul bătăliei crīncene date īn 102 şi se referă doar la această bătălie.

    Traian, la īnceputul secolului al II-lea e.n., avusese la īndemānă mai multe informaţii decāt Darius, Alexandru Macedon sau Lysimach despre Sciţia, Dacia, Geţia sau Sarmaţia, despre neamul scito-sarmato-geto-dacilor, despre modul de organizare a formaţiunilor statale, despre economia şi puterea lor de luptă etc.

    Īn consecinţă, Traian şi-a putut elabora o strategie şi o tactică mult mai adecvată şi eficientă pentru atingerea scopului pe care-l urmărea: expansiunea imperiului la nordul Dunării; īnfrāngerea Daciei prin atac frontal; transformarea Daciei īntr-o provincie romană pentru asigurarea aprovizionării imperiului cu materii prime, produse agricole şi meşteşugăreşti şi cu resurse umane etc.

    Bun strateg, Traian şi-a fixat ca tactică de acţiune: lupta directă şi succesivă; cucerirea pas cu pas; consolidarea permanentă a spatelui; neangajarea īn lupte de hărţuială; atragerea inamicului īntr-un război de durată "psihologic"; diplomaţie activă, īngustarea ariei de acţiunea inamicului şi izolarea lui etc.. Strategia şi tactica aleasă a dus la rezultate corespunzătoare, pe care, mai tārziu, le-a aplicat şi īn războiul cu parţii.

    Īn lupta diplomatică, Traian, a exploatat ingenios neīnţelegerile dintre iazigi şi daci īn legătură cu păşunatul, izolānd pe iazigi de daci, de Decebal. La fel a procedat cu roxolanii, carpii, tirageţii, geţii, costobocii etc. Argumentele de bază erau, după izvoare, că romanii aduc pacificarea şi nu vor decāt să pedepsească pe Decebal care a adus mult rău, atāt romanilor cāt şi dacilor sau că romanii vor să asigure protecţia frormaţiunilor teritoriale dacice independente etc. Printr-o propagandă activă, prin argumente plauzibile, folosind şi stipendiile, Traian a putut menţine īn afara confruntărilor, forţe importante dintre neamurile nord tracice.

    Dar şi Decebal s-a dovedit a fi pe lāngă un mare strateg şi un mare diplomat. Tacit, Ammianus, Hieronymus lasă să se īnţeleagă că ar fi existat o īncercare din partea lui Decebal de a realiza o coaliţie vastă īmpotriva romanilor, printre aliaţii săi numărāndu-se şi parţii. Decebal a purtat tratative prin solie cu generalul chinez Pan-tchao despre care Carlo Troya scria: "Un prieten fidel pentru Decebal ar fi putut fi Pan-tchao, dacă este adevărat ceea ce povestesc cărţile chineze, că acesta proiecta să atace Li-ken şi Imperiul Roman, dar se adaugă că perşii l-ar fi făcut să renunţe la acest plan" (Carlo Troya, Storia d'Italia del Medio Evo, v.I, p.570, 1839).

    Datorită războaielor īndelungate cu romanii, Decebal s-a găsit īntr-o situaţie dificilă faţă de fraţii lui din formaţiunile teritoriale īnrudite cărora le solicita ajutorul. A fost nevoit să demonstreze că ele "...nu aveau alt mijloc de a-şi salvgarda independenţa, că, unindu-se cu el, puteau spera să-i īnvingă pe romani, īn timp ce, dacă-l lăsau să se lupte singur şi să piardă din lipsă de ajutoare, ruina se va atrage inevitabil şi pe-a lor.

    Decebal a căutat aliaţi pānă īn īndepărtata Asie, la parţi, care i-au trimis un detaşament de cavalerie (Troehner, 41, 9); dar dintre vecinii mai apropiaţi, nici unul, īn afară poate de sarmaţi, nu pare a fi răspuns apelului său" (Cassius Dio, Historiae Romanae, LXVIII, 11, 1). Dio Cassius ne arată că această luptă diplomatică, pentru Decebal, era destul de dificilă deoarece: "... făcea prăpăd printre cei care mai īnainte vreme īi fuseseră potrivnici" (Cassius Dio, Historiae Romanae, LXVIII, 11, 2). Că Decebal avusese greutăţi datorită războiului "psihologic" impus de către romani ne-o spune şi Patsch (Der Kampf) cānd susţine că Decebal a trebuit chiar să lichideze acţiunile unei fracţiuni proromane din Dacia (C.Patch, Der kampf um den Donaunaum unter Domitian und Traian, p.56-59, 1937). Datorită politicii diplomatice eficiente dusă de către romani, Dio Cassius putea să afirme, "...mulţi daci trecuseră de partea lui Traian" (Cassius Dio, Historiae Romanae, LXVIII, 11, 1).

    De fapt, īn toată perioada războaielor daco-romane (88, 89, 101-102, 105-106), romanii au ştiut să atragă de partea lor seminţiile nord tracice, Traian avānd cel mai mare succes īn acest sens. Dar, aşa cum o demonstrează istoria, acest succes de răsunet universal s-a īntors pānă la urmă īmpotriva Imperiului Roman, contribuind la destrămarea lui.

    http://www.dracones.ro/?operatie=sub...le_de_cucerire
    Last edited by Tricoderonga; 24-08-10 at 02:45 PM.

Similar Threads

  1. Statul independent al DACIEI / DACOROMĀNIEI, 258 – 268 / 270
    By Tarabostes in forum Memoria, marturii arheologie, actiuni de studiu istoric
    Replies: 1
    Last Post: 25-10-11, 04:49 PM
  2. Luptele din Crimeea - Tratative īntre partidele de opoziţie
    By Cicerone Ionitoiu in forum Perioada 1940-1944 : războiul - frămantarile politice
    Replies: 1
    Last Post: 18-02-11, 10:28 AM
  3. Razboiul de aparare purtat de DACI, luptele din anii 105-106 e.n.(05)
    By Tricoderonga in forum Cucerirea Daciei, stapanirea si retragerea romana
    Replies: 0
    Last Post: 24-08-10, 03:39 PM
  4. Supunerea seminţiilor din Estul Daciei
    By Tricoderonga in forum Razboaiele dacilor in timpul lui Burebista
    Replies: 0
    Last Post: 06-03-10, 09:58 PM
  5. Cucerirea cetăţilor Pontice de către Burebista [ cap-I-]
    By Tricoderonga in forum Razboaiele dacilor in timpul lui Burebista
    Replies: 4
    Last Post: 06-03-10, 09:37 PM

Tags for this Thread

Liens sociaux

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •