Results 1 to 1 of 1

Thread: Cum a dovedit Toader Stetca ilegitimitatea regimului

  1. #1
    Rang-N-03(col)
    Excalibur's Avatar
    Join Date
    Aug 2010
    Posts
    184
    Blog Entries
    4
    Rep Power
    1478

    Post Cum a dovedit Toader Stetca ilegitimitatea regimului

    Teoretic (formal), conform dreptului comunist şi statutului, CAP-urile erau asociaţii libere ale membrilor, forme de proprietate comună, exploatate īn devălmăşie. Practic - ele au fost mici lagăre, īn care ţăranii munceau aproape gratis pe pămīnturile lor ("cooperativizate" prin uriaşă teroare), producīnd pentru PCR, care procura astfel (prin decrete anuale de "contractare"- la preţuri ridicole) hrana necesară supravieţuirii marelui lagăr romānesc.

    Dacă s-ar fi reformat comunismul, CAP-urile s-ar fi putut transforma īn asociaţii cu adevărat libere (asigurīnd membrilor cīştigurile meritate) sau s-ar fi desfiinţat, conform statului, prin voinţa membrilor, exprimată īn adunări generale ( īn care s-ar fi hotărīt returarea terenului fiecărui proprietar de drept şi modul de īmpărţire a capitalului acumulat de CAP: instalaţii, utilaje, construcţii, conturi, etc.). Ar mai fi rămas doar ca statul să compenseze trei decenii de jaf şi abuz, poate contribuind substanţial la fondul de pensii al cooperatorilor.

    Dacă ar fi reuşit īncercarea de revoluţie anticomunistă, CAP-urile ar fi fost declarate imediat nule de drept (create prin vicierea consimţămīntului şi menţinute prin sclavie). Terenurile ar fi revenit automat proprietarilor (inclusiv cele īnstrăinate de statul jefuitor, cele folosite īn alte scopuri fiind compensate corect). Capitalul acumulat trebuia distribuit conform contribuţiilor, prin īnţelegerea membrilor. Statul urmīnd a plăti datorii, compensaţii, sau pensii reparatorii. Putīndu-se foarte bine īntīmpla ca, eliberaţi, oamenii cinstiţi să se īntovărăşească de-a binelea, pentru a profita de eficacitatea agriculturii asociative.

    Dar nu a fost să fie: nici reformă reparatorie, nici revoluţie corectoare. Contrarevoluţia FSN nu a avut ca mobil corijarea nedreptăţilor sau īntărirea agriculturii, ci jefuirea devastatoare a terenurilor prinse īn CAP-uri şi IAS-uri (şi a capitalului acumulat) - o pradă masivă pentru paraziţii post-comunişti, īmprăştiaţi prin ţară.

    Tranziţia Criminală a combinat īnşelătoria juridică cu spolierea de pe teren, reuşind "īmproprietărirea" profitorilor fesenizaţi, cu cele mai valoroase loturi (la marginea şoselelor, lacurilor, oraşelor, etc).

    Pentru a acoperi această lovitură, legea 18/1991 s-a dedat la o īmproprietărire abuzivă (cu iz de retrocedare) dīnd Comisiilor de desfiinţare (compuse din fosta nomenclatură CAP) dreptul de a īmpărţi cum/cui vor ("reconstituind" şi "constituind") … un pămīnt care nu aparţinuse statului nici o clipă şi care nu a fost expropiat de la CAP-uri explicit !

    Expropierea aceasta "tacită" şi inadmisibilă era mai evidentă īn paragrafele care fixau soarta capitalului acumulat de CAP: o parte se putea vinde oricum (Tovarăşii si-au īnzestrat gratis cumetrii cu tractoare, vaci, grajduri, etc.), o alta lua statul făţis : sediile - numite parşiv "clădiri cu destinaţie socială", sau tot ce nu se vindea la aşa-zisele "licitaţii".

    Cīt priveşte terenul, legea (prin exprimări abile - ca "nu neapărat", "de regulă") dădea comisiilor dreptul să acorde suprafeţe plasate oriunde. Aşa au ajuns proprietarii adevăraţi īn fundul cīmpului sau pe coaste, īn timp ce terenurile lor bine plasate - care azi valorează zeci/sute de euro metru pătrat - au fost acaparate de mafia locală (a se vedea situaţia comunelor suburbane, cucerite de roiuri de fesenişti, deveniţi cooperatori peste noapte).

    Pentru a jefui pămīntul, s-au aplicat o multitudine de tehnici "juridice". De exemplu, nu s-au retrocedat proprietarilor decīt suprafeţele trecute la rol, deşi se ştia că, pentru a evita arestarea (după nesfīrşite şicane, ameninţări, bătăi, arestări)- ţăranii chiaburizaţi declaraseră īn roluri mai puţin decīt realitatea.

    Īn loc să restabilească adevărul, pentru a favoriza acapararea pămīntului nedeclarat, regimul FSN a īngreunat sau blocat accesul la arhive. S-a dat pămīnt pe baza mărturiilor vecinilor din 1962 - deşi cei care făcuseră cooperativizarea ştiau că īntre 1948 şi 1962 avuseseră loc o sumedenie de deplasări forţate. S-au respectat "comasările" arbitrare care au dus la schimbarea graniţelor īntre localităţi: īncīt o Comisie să se pomenească cu sute de hectare īn plus (distribuite rapid clientelei) īn timp ce alta - vecină - să constate pierderi… care au dus la aplicarea unor "cote de reducere" necompensate nici azi.
    Etc.Etc…


    Am fost silit la această minimă explicaţie, pentru a introduce īn context "cazul Şteţca"- omul pedepsit pentru că a īncercat să facă ce trebuia făcut. Un tīnăr revenit īn sat, care a crezut că a avut loc o adevărată revoluţie anticomunistă şi a trecut la o adevărată reparaţie. Descoperind, progresiv, că Romānia era tot ocupată, de zbiri care trecuseră la jefuit. Omul care a fost declarat pericol public, doar pentru că a procedat la desfiinţarea normală a CAP-ului din Săpīnţa, oferind un model contagios - periculos pentru regimul uzurpator.

    Omul pentru care sătenii drepţi au fost dispuşi să meargă pīnă la razboi - cu duşmanii din sat sau chiar cu autorităţile. Pentru care ţăranii au băjenit pe la diversele instanţe īn care era judecat şi au īngheţat alegerile (de la care el fusese exclus, abuziv). Pentru eliberarea căruia s-au luat ostatici. Omul care, părăsit de o societate romānească prizonieră şi decazută - a fost silit să ia calea pribegiei. Şi care se īntoarce după 20 de ani, ca să vadă dacă l-am uitat…


    Numai īnţelegānd ce s-a īntīmplat după 22 decembrie 1989 īn satele romāneşti se poate analiza pertinent acest dosar, se pot aprecia just semnificaţiile sale majore: sociale, economice, juridice, politice şi umane. Este tragic că după 1989 au fost atīt de puţini dispuşi să apere dreptatea şi să īncerce eliberarea reală a semenilor lor. Dar ca puţinii care ne-au salvat onoarea, cu preţul distrugerii vieţii lor, sīnt daţi uitării - e de neiertat.

    Lucrez de mult la o amplă analiză a tīlhăriei funciare feseniste, īn care un loc aparte ocupă īncercarea lui Toader Şteţca de a rezista potopului de injustiţie coordonat de guvernul de la Bucureşti. Pīnă cīnd voi finaliza această cercetare cu un raport complet CIVES, sper ca gruparea de articole de presă pe care o expunem pe site să fie suficient de expresivă.

    Cel care chiar vrea să priceapă ce s-a īntīmplat - nu se va īmpotmoli īn fleacurile cu care banaliştii politici, mercenari ideologici ai sistemului, īncearcă estomparea marilor sensuri ale luptei lui Şteţca (cutare adept a făcut cutare infracţiune, cutare critic susţine că Şteţca l-a nedreptăţit, cutare reclamant - că a fost lovit de susţinătorii lui Şteţca, etc.).

    Nu se va mira deloc că Şteţca a avut şi mulţi duşmani īn Săpīnţa: nu au existat doar victime ale comunismului, ci şi profitori şi slujitori ai săi (comuniştii locali, miliţienii conducători ai echipelor de informatori săteşti ai securităţii, şmecheri parazitari, etc.). Nu se va lăsa captat de īnscenările care au vizat compromiterea lui Şteţca şi nici nu va fi jenat de "legile" īncălcate de un luptător - pentru a apăra dreptatea ţăranilor - jupuiţi de un regim de aparentă legitimitate.

    Probabil că şi Horia sau Tudor au īncălcat prevederile cu care "cei tari se īngrădiră" pentru a-şi apăra "averea şi mărirea" creată "prin bunuri ce furară". Şi ei au trebuit să spargă cercul "legal" al supunerii, ca să apere cauza dreaptă, dar atīt de ingrată, a obidiţilor romāni.

    In ce priveşte valoarea şi sensul adīnc al acţiunii lui Şteţca, lectura "Proclamaţiei de la Săpīnţa" este elocventă. Studierea onestă a dosarului justifică pe deplin adăugarea lui Şteţca īn galeria eroilor populari. S-a opus unei forţe uriaşe, susţinut mai mult din gură, de la distanţă. Lăudat - dar nu īnsoţit. Dacă ar fi făcut şi alţii ca el, Romānia ar fi azi liberă şi prosperă. Sperīnd că face parte dintr-un front larg , Şteţca a vorbit fraţilor săi din Piaţa Universităţii. Dar s-a īnşelat, neintuind distanţa dintre vorbăria revoluţionară şi fapta bărbătească, nebănuind capacitatea de "descurcare" (supunere, renunţare, trădare) a romānilor, de orientare a intelectualilor.

    Puţini au chef azi să recunoască īn Şteţca o victimă a dezertării generale. Avem atīţia dizidenţi, atīţia opozanţi, atītea merite, atīţia combatanţi de catifea - şi nici un rezultat.

    Ţin să subliniez că Toader Şteţca nu este doar o figură simbolică şi tragică a luptei pentru dreptate socială, nu este numai un erou, murdărit de ruşinoasa laşitate şi uitare a masei manipulate. El este şi un argument preţios pentru Procesul Comunismului, Contrarevoluţiei şi Tranziţiei Criminale.

    Acţiunea lui a revelat īn veci misiunea regimului FSN-ist: acapararea avuţiilor strīnse de statul comunist de la victimele sale. Singura desfiinţare corecta a CAP-ului a fost reprimată nemilos, cu mijloace stupefiante: S(ecu)RI-stice, mediatice, administrative, juridice şi militare. Aşa au cīştigat Petre Roman şi ai lui "pariul cu agricultura".

    Fiind lovit de sistemul FSN-ist pentru că a vrut să facă dreptate, Toader Şteţca a demonstrat ilegitimitatea nocivă a acestui sistem. Condamnarea sa de către uzurpatorii statului romān a īnsemnat auto-denunţarea farsei post-decembriste. Atacat de "Justiţia" strīmbată de uzurpatorii statului, Şteţca s-a luat după lumina dreptăţii. S-a pomenit rătăcit pe drumul corect, īn timp ce majoritatea rămăsese sub cealaltă lumină.

    Ioan Roşca, 29 iulie 2010
    http://www.piatauniversitatii.com/ne...10&month=7.htm
    Last edited by Excalibur; 14-08-10 at 01:22 PM.
    Motto: ''...O miscare de emancipare politica a constiintelor ar ridica voalul care acopera escrocheria politica. Restul ar fi macar istorie (un zvicnet de umanitate in cautare de sens), luminoasa sau tragica, intrerupind o lamentabila prabusire spre vid.'' Ioan Rosca (Analiza spectrului socio-politic)
    Explicatie: Lucrarile constituie o analiza unica a complexitatii mecanismelor de falsificare a adevarului, manipulare, diversiune si uzurpare a statului de drept, de catre grupuri de interese ascunse sub diverse forme cameleonice : ''partide'', ''Justitie'', ''Institutii '' ''O.N.G-uri'', etc. Documentele au fost preluate de pe:Harta unei perplexitati, Piata Universitatii si Procesul Comunismului, cu acordul autorului, d-l Ioan Rosca, cercetator interdisciplinar(contact AICI). Dezbatere: Video-1, Video-2, Video-3, Video-4

Similar Threads

  1. Natura, scopurile si efectele regimului totalitar comunist-practici politice
    By Dicomes in forum Raportul Comisiei pentru Analiza Dictaturii Comuniste
    Replies: 1
    Last Post: 20-03-12, 04:40 PM
  2. Romānii se opun regimului comunist impus. Greva regală si primele reactii
    By Cicerone Ionitoiu in forum Perioada 1944-1947 : războiul - frămantarile politice
    Replies: 0
    Last Post: 16-10-11, 05:02 PM

Tags for this Thread

Liens sociaux

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •