Results 1 to 1 of 1

Thread: Decebal ante Portas

  1. #1

    Post Decebal ante Portas

    Decebal ante Portas

    După oficializarea aderării Romāniei la Uniunea Europeană, la data de 1 ianuarie 2007, mass media romāneşti se īntrec īn a ne atrage atenţia asupra marilor "probleme" cu care vom fi confruntaţi īn procesul "integrării" noastre īn familia europeană.

    Se insistă, īndeosebi, asupra lipsei de competitivitate a operatorilor noştri economici, din care cauză mulţi ar urma să-şi īnchidă porţile, şi asupra dificultăţilor pe care le vor īntāmpina romānii īn ocuparea de locuri de muncă īn afara statului lor, adică pe teritoriul altor state ale Uniunii.

    Īn ce priveşte competitivitatea mărfurilor produse de operatorii economici din Romānia, aş vrea să amintesc faptul că, īn prezent, īn anul 2006, aceşti operatori exportă mărfuri īn valoare de aproape 20 miliarde de euro, de două ori mai mult decāt īn 1989. Două treimi din aceste exporturi īşi găsesc cumpărători īn ţările Uniunii Europene, de patru ori mai mult decāt īn 1989.

    Din 1989 pānă īn prezent, exigenţele cumpărătorilor exporturilor romāneşti nu au scăzut, ci au crescut. La fel şi concurenţa pe piaţa europeană. Este cāt se poate de limpede: competitivitatea mărfurilor romāneşti pe această piaţă nu a scăzut, ci a crescut. De ce ar scădea, brusc, după 1 ianuarie 2007?

    La fel de nejustificate mi se par şi văicărelile referitoare la "restricţiile" cu care se vor confrunta romānii īn găsirea unui loc de muncă īn alte state europene. Īn ultimii ani, aproape 3 milioane de romāni şi-au găsit loc de muncă īn aceste state, īn ciuda unor "restricţii" mult mai dure decāt cele ce vor opera după 1 ianuarie 2007.

    Altele sunt adevăratele "probleme" cu care romānii se prezintă la porţile Europei. Īn plan economic, desluşesc trei uriaşe pietre de moară care ne vor face foarte anevoios drumul integrării. Ele privesc toţi cei trei factori de producţie: capitalul, forţa de muncă şi resursele naturale ale ţării.

    Capitalul real, deci capacităţile de producţie cu care sunt realizate mărfurile exportate de Romānia īn celelalte state ale Uniunii Europene, īn valoare de 12-13 miliarde de euro pe an, este un capital īnvechit, īmbătrānit, uzat din punct de vedere fizic şi moral.

    Acest capital a fost acumulat şi pus īn funcţiune īnainte de 1990. Cea mai importantă componentă a lui - utilaje, echipamente, instalaţii, etc. - are o durată de funcţionare normală (şi legală) mai mică de 15 ani. Deci, chiar dacă, fizic, mai funcţionează, astăzi, īn anul 2006, acest capital este uzat complet din punct de vedere moral. Īn următorii ani, exploatarea lui va deveni tot mai nerentabilă. După ce vor fi stoarse complet, multe fabrici şi uzine, care au făcut obiectul "privatizărilor de succes", vor fi īnchise, demolate şi vāndute ca materiale de construcţie.

    Dacă statul romān va continua actuala sa politică economică, nu există nici o şansă să putem obţine o sporire masivă a economiilor şi investiţiilor, care să īnlocuiască şi să sporească avuţia productivă autohtonă, capitalul naţional.

    Cāt timp 80% din capital se află īn proprietate străină iar 80% din PIB se transformă īn profit, care, firesc, intră şi el īn proprietate străină, este greu de sperat că Romānia va mai deveni, vreodată, dacă nu Grădina Maicii Domnului, cel puţin un stat european, īn care să se poată trăi decent.
    Īn cei 17 ani de „reformă", forţa noastră de muncă a urmat soarta capitalului. S-a devalorizat, s-a subţiat, a īmbătrānit. Avem peste 6 milioane de pensionari, aproape dublu faţă de 1989. Avem 3 milioane de romāni care lucrează īn afara graniţelor ţării. Au plecat cei mai tineri şi cei mai calificaţi. Mai avem patru milioane şi ceva de salariaţi, adică jumătate din cāt aveam īn 1989.
    Tānăra generaţie de romāni este educată īn cultul descurcărelii şi al şpăgii. Creşte cu visul părăsirii ţării, īn căutarea unui mediu mai prielnic vieţii sale. Schimbarea radicală a acestei mentalităţi nu poate fi generată decāt prin schimbarea prealabilă, la fel de radicală, a relaţiilor de proprietate, a modului de īnsuşire a avuţiei, īn prezent complet nefavorabil marii majorităţi a cetăţenilor statului romān.
    Resursele naturale ale Romāniei sunt trecute, sau sunt īn curs de a fi trecute, īn proprietatea străinilor. Avānd caracter de monopol, exploatarea acestor resurse se realizează, implacabil, cu practicarea de preţuri arbitrare, care erodează, continuu, puterea de cumpărare a veniturilor aceleiaşi mari majorităţi a cetăţenilor ţării.
    Iată, īn opinia mea, adevăratele mari probleme cu care se confruntă urmaşii lui Decebal īn faţa porţilor noii Rome - Uniunea Europeană. Noua Romă şi-a deschis porţile pentru romāni, le va face şi daruri, dar bunăstarea şi demnitatea trebuie să şi le cāştige singuri.
    Dr. Constantin COJOCARU
    Website : http://www.variantacojocaru.ro
    Index lucrari : http://www.universulromanesc.com/showthread.php?t=236
    Proiectul pentru Romānia : http://www.universulromanesc.com/forumdisplay.php?f=223


    Bursa, 20.11.2006
    Last edited by Sitting Bull; 23-05-10 at 08:55 AM.

Similar Threads

  1. "Gărzile lui Decebal" - Bucovinenii īncep lupta (1946 – 1958) – C. Ionitoiu (cap-X-)
    By Rex Histrianorum in forum Rezistenţa anticomunistă din Romānia
    Replies: 0
    Last Post: 02-01-11, 05:38 PM
  2. Cicerone IONIŢOIU - RECHIZITORIU: "Cruce şi Spada", Gărzile Decebal ( cap-VII-)
    By Rex Histrianorum in forum Procesul comunismului si tranzitiei
    Replies: 0
    Last Post: 12-12-10, 05:12 PM
  3. Īnfruntarea dintre DECEBAL SI Tettius Iulianus
    By Tricoderonga in forum Războaiele dacilor īn timpul lui Decebal
    Replies: 0
    Last Post: 24-08-10, 01:53 PM
  4. Īnfruntarea dintre DECEBAL si Cornelius Fuscus
    By Tricoderonga in forum Războaiele dacilor īn timpul lui Decebal
    Replies: 0
    Last Post: 24-08-10, 01:44 PM

Tags for this Thread

Liens sociaux

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •