Results 1 to 2 of 2

Thread: Capitalismul postcomunist n variantă Romnească

  1. #1

    Question Capitalismul postcomunist n variantă Romnească

    n studiul său intitulat "Economia, politica şi societatea n capitalismul postcomunist", dat publicităţii recent, n Romnia, prin intermediul Fundaţiei Friedrich Ebert, analistul german Michael EHRKE ajunge la concluzia că tranziţia postcomunistă n ţările din centrul şi estul Europei a dat naştere unei variante aparte de capitalism.

    "Capitalismul postcomunist", spune domnia sa, "nu este produsul unor evoluţii naţionale <organice>, ci al prăbuşirii comunismului şi al globalizării, care a găsit n societăţile n tranziţie un cmp de acţiune liber, fără nici un fel de rezistenţă: fără o clasă de mijloc naţională, fără asociaţii puternice de interese ale muncitorilor, fără o societate civilă activă, fără tradiţii naţionale cu relevanţă economică".

    n concepţia analistului german, principalele caracteristici ale acestui capitalism postcomunist ar fi următoarele: a) transnaţionali-zarea economiei şi a societăţii; b) contrastul social ntre noua elită economică a aşa-numiţilor "comprador intelighentsia" şi noi forme de excludere şi sărăcie; c) conturarea unui stat pseudo-liberal hibrid; d) instalarea unui complex de insecuritate, a unei nencrederi generalizate a tuturor faţă de toată lumea.
    Prin "transnaţionalizarea economiei şi societăţii" domnul EHRKE nţelege, de fapt, trecerea capitalului acumulat n fostele ţări socialiste est şi central europene pnă n 1989, din proprietatea statului, adică a cetăţenilor, n proprietatea companiilor transnaţionale şi preluarea, de către aceste companii, a controlului vieţii economice şi sociale din ţările n cauză.

    Spre deosebire de capitalismul clasic, dar modernizat, existent n ţările vest europene, capitalismul postcomunist nu are o clasă autohtonă, naţională, de capitalişti, de proprietari de capital. n concepţia domnului EHRKE, o astfel de clasă de proprietari de capital nu s-a putut forma n ţările foste socialiste datorită faptului că "stocul de capital" acumulat n aceste ţări pnă n 1989 se afla "ntr-o stare de degradare tehnică şi economică, era nvechit şi nu mai corespundea cerinţelor de competitivitate de la sfrşitul secolului al XX-lea".
    Modernizarea stocului de capital existent nu se putea face dect prin mobilizarea unor resurse externe. Acesta ar fi motivul pentru care "stocul de capital" acumulat pnă n 1989 a fost trecut n proprietatea companiilor transnaţionale, fostele ţări socialiste rămnnd fără o clasă proprie de capitalişti, de proprietari de capital. Aşa s-au "transnaţionalizat" economiile şi societăţile ţărilor foste comuniste.

    n opinia domnului EHRKE, principalii actori ai acestui proces de "transnaţionalizare" au fost directorii (managerii) ntreprinderilor de stat, care "au ştiut să-şi utilizeze n primul rnd contactele politice pentru a vinde fosta proprietate a statului pentru a penetra n managementul şi organele de control ale companiilor internaţionale"

    Cu o singură excepţie - atunci cnd se referă la faptul că Ungaria şi-a nstrăinat active (capital) naţionale pentru a-şi reduce povara datoriilor externe -domnul EHRKE nu face particularizări la o ţară sau alta. Domnia sa vorbeşte, la general, despre capitalismul postcomunist existent n ţările din Europa Centrală şi de Est.

    Este foarte posibil ca, pentru unele din fostele ţări comuniste est şi central europene, caracterizările făcute de analistul german să reflecte exact realitatea.

    Cel puţin pentru capitalismul postcomunist creat n Romnia mi permit să fac următoarele nuanţări şi completări la afirmaţiile făcute de domnul EHRKE:
    Este nendoielnic că o bună parte a stocului de capital acumulat de naţiunea romnă pnă n 1989 a fost transferat n proprietatea străinilor, a companiilor internaţionale, sau trans-naţionale, cum mai sunt numite.
    Din nefericire, guvernanţii postdecembrişti ai Romniei refuză să publice date statistice care să ne spună, exact, ct din capitalul acumulat pnă n 1989 a fost trecut n proprietate străină. Din informaţiile disparate publicate n presă ştim că este vorba de o bună parte din acest capital.
    Deci, n Romnia a avut loc o transnaţionalizare a vieţii economice, dar părerea mea este că nu "transnaţionalizarea", nstrăinarea capitalului, constituie prima caracteristică a capitalismului postcomunist romnesc, ci oligarhizarea şi mafiotizarea vieţii economice şi sociale.

    O bună parte din capitalul acumulat pnă n 1989 a fost trecut n proprietatea unei minorităţi (oligarhii) autohtone. Tot din vina guvernanţilor nu putem exprima cifric, statistic, ct anume reprezintă această parte, dar, din aceleaşi informaţii oferite de presă, ştim că ea este substanţială (vezi clasamentele cu multimiliardarii Romniei).

    Romnia nu este complet lipsită de capitalişti autohtoni. Avem cteva sute de mii de astfel de familii, dar avem 6 milioane de familii care nu intră n clasa capitaliştilor, a proprietarilor de capital.

    Conform mai multor studii publicate de OECD n 1989, la acea dată, adică n 1989, nivelul tehnologic al produselor industriei prelucrătoare romneşti era deasupra nivelului mediu mondial, era mai scăzut dar foarte apropiat de cel realizat n Japonia, SUA, Regatul Unit, era egal cu cel realizat n Austria şi Olanda, şi superior celui realizat n ţări precum Norvegia, sau Danemarca.

    Stocul de capital acumulat de romni pnă n 1989 nu avea nevoie de resurse externe pentru a-şi continua procesul de modernizare, proces care ncepuse şi continuase cu multe decenii n urmă. El putea fi modernizat, n continuare, n primul rnd, cu resurse interne, cu banii din fondul de amortizare şi din banii economisiţi de romni ntr-o economie capitalistă postdecembristă care ar fi trebuit să producă mai multe venituri dect cea comunistă, nu mai puţine, cum, din păcate, s-a ntmplat prin aplicarea "reformei". Cu att mai mult cu ct, la data de 22 decembrie 1989, Romnia avea datoria externă egală cu zero.
    Nu procurarea de resurse financiare pentru modernizarea economiei romneşti a determinat nstrăinarea, "transnaţionalizarea" unei părţi din stocul de capital acumulat de romni pnă n 1989, ci lăcomia de bani şi de putere a guvernanţilor romni postdecembrişti.
    Nimic din sumele ncasate prin vnzarea capitalului naţional către străini nu a fost utilizat pentru modernizarea capacităţilor de producţie, a capitalului naţional. Toate sumele ncasate au fost utilizate pentru finanţarea de cheltuieli curente, neproductive, ale bugetului de stat: salarii compensatorii pentru salariaţii disponibilizaţi, plata de dobnzi pentru datoria publică, etc. pentru menţinerea la putere a guvernanţilor.
    n numeroase cazuri, revelate de presă, stocul de capital trecut din proprietatea comună, a tuturor cetăţenilor, n proprietatea statului, prin Legea 15/1990, a fost, apoi, vndut, "privatizat" la preţuri de sute de ori mai mici dect valoarea lui reală. Şi la străini. Şi la autohtoni. n aceste "privatizări" şi are izvorul principal corupţia nspăimntătoare care a cuprins Romnia n perioada capitalismului postcomunist.

    n Romnia, nu directorii ntreprinderilor de stat au vndut "fosta proprietate a statului", ci nsuşi satul romn, parlamentele şi guvernele Romniei postdecembriste. "Privatizarea" şi, prin aceasta, "transnaţionalizarea" şi oligarhizarea capitalului, polarizarea societăţii romneşti ntr-o minoritate superbogată şi o mare majoritate sărăcită şi alienată, construcţia unui stat mafiot, pus n slujba minorităţii oligarhice, şi instalarea unui climat de insecuritate generală, s-au făcut prin legi şi acte normative emise de parlamentele şi guvernele ţării.
    n Romnia, capitalismul postcomunist, avnd toate caracteristicile evidenţiate de domnul EHRKE, dar şi unele specifice, nu este numai produsul prăbuşirii comunismului şi al globalizării, ci este, n primul rnd, produsul reformei", al politicii economice şi sociale pusă n practică de către guvernanţii postdecembrişti ai ţării.

    Prăbuşirea comunismului şi globalizarea au oferit şansa ca, n Romnia, dacă s-ar fi aplicat cealaltă variantă" de reformă, să poată fi construit, ntr-o perioadă scurtă, un capitalism modern, democratic, asemănător celui construit n ţările vest-europene ntr-o perioadă mult mai ndelungată. Această şansă a fost distrusă de lăcomia şi iresponsabilitatea guvernanţilor postcomunişti, care au refuzat varianta" democratică şi naţională a capitalismului, adoptnd-o pe aceea oligarhică şi transnaţională".
    Dr. Constantin COJOCARU
    Website : http://www.variantacojocaru.ro
    Index lucrari : http://www.universulromanesc.com/showthread.php?t=236
    Proiectul pentru Romnia : http://www.universulromanesc.com/forumdisplay.php?f=223
    Last edited by Dacus; 23-05-10 at 08:31 PM.

  2. #2

    Post Capitalismul Bodyguardizat

    n studiul "Economia, politica şi societatea n capitalismul postcomunist", dat publicităţii recent, n Romnia, prin intermediul Fundaţiei Friedrich Ebert, analistul german Michael EHRKE ajunge la concluzia că fostele ţări comuniste au construit o variantă aparte de capitalism, complet deosebit de capitalismul existent n ţările vest europene.

    Una din caracteristicile acestui capitalism, spune domnul EHRKE, o constituie lipsa unei coordonări economice şi sociale prin ncredere şi etică (<trust>)".
    ncrederea individului n corectitudinea semenilor lui este unul din fundamentele societăţii capitaliste moderne. Această ncredere joacă un rol esenţial att n relaţiile de muncă, ct n tranzacţiile de pe piaţă. n cadrul proceselor de muncă, ca şi pe piaţă", spune domnul EHRKE, regula generală de la care se pleacă este premiza că partenerul nu te nşeală ".
    n contrast, n societăţile capitaliste postcomuniste s-a instalat un climat de insecuritate, de nencredere generală a tuturor faţă de toată lumea. Aproape totul", observă analistul german, chiar şi lucrurile de mică valoare sunt asigurate cu sisteme de alarmă, de supraveghere video şi cu alte aparaturi. nu găseşti o prăvălie fără personal de pază, nu găseşti ferestre fără gratii".

    Observaţiile domnului EHRKE sunt ct se poate de corecte. n jurul nostru, n oraşele romneşti, pe străzi, n magazine, mişună o armată tot mai numeroasă de bodyguarzi, oamenii mbrăcaţi n negru, narmaţi cu bastoanele de cauciuc, cu priviri sticloase şi ameninţătoare, care ne privesc pe noi toţi ca pe nişte hoţi potenţiali.

    De unde această diferenţă? Unde este originea, cauza acestei obsesii paranoice pentru paza" avuţiei acumulate n perioada tranziţiei, pentru lipsa de ncredere faţă de parteneri, faţă de semeni n general? Este şi aceasta o componentă a moştenirii" lăsate de comunism?

    Eu, unul, nu cred. Cauza trebuie căutată chiar n tranziţie, n reformă", n politicile economice şi sociale aplicate de guvernanţii postdecembrişti.

    n capitalismul vest-european, accesul oamenilor la bunăstare şi avuţie se face prin muncă, inovaţie şi economisire. Pentru a-şi nsuşi venituri - salarii, profituri - omul trebuie să creeze venituri, adică să muncească, să producă bunuri sau servicii. Pentru a avea acces la avuţie, fie ea sub forma avuţiei de consum personal - casă, maşină, iaht, etc. - fie sub forma capitalului, a avuţiei productive - fabrici, uzine, utilaje, echipamente etc. - omul trebuie să creeze avuţie, adică să economisească o parte din veniturile pe care le-a produs. n acel capitalism, marile averi se acumulează exclusiv de mari inovatori, cei care, pentru o perioadă, deţin monopolul unui nou produs (serviciu), sau unei noi tehnologii.

    n capitalismul postcomunist, cel puţin n varianta romnească a acestuia, lucrurile stau exact invers: cu mici excepţii, hoţia şi nşelăciunea au devenit singurele surse de mbogăţire. Munca, inovaţia şi economisirea fac obiectul dispreţului generalizat.

    n această societate, este firesc ca proprietarii bunurilor nsuşite prin hoţie şi nşelăciune să creadă că noi, ceilalţi, vom ncerca să ne nsuşim bunuri folosind metoda pe care au folosit-o şi ei: hoţia.
    Capitalismul postcomunist, n varianta romnească, este un capitalism oligarhic, neproductiv şi parazitar. Dacă nu-l vom nlocui cu un capitalism democratic, productiv şi performant, vom ajunge să avem mai mulţi bodyguarzi, mai mulţi paznici dect producători de valori materiale şi spirituale.
    Dr. Constantin COJOCARU
    Website : http://www.variantacojocaru.ro
    Index lucrari : http://www.universulromanesc.com/showthread.php?t=236
    Proiectul pentru Romnia : http://www.universulromanesc.com/forumdisplay.php?f=223
    Last edited by Dacus; 23-05-10 at 08:31 PM.

Similar Threads

  1. Despre OMENIA romnească
    By Remus Constantin Raclău in forum 05) Proiect Universul Bunului Simt
    Replies: 0
    Last Post: 18-10-12, 06:41 PM
  2. Capitalismul ne-a ajutat sa progresam, insa vremea lui a trecut- avem un soi de anti-
    By Zyraxes in forum Criza financiar-economică. Finanţe-Economie-Buget-Resurse
    Replies: 1
    Last Post: 18-10-12, 10:57 AM
  3. Statul nu există: despre revoluție și mișcări cnd capitalismul devine poros
    By COD in forum Teme de actualitate: investigaţii, documentare, dezvăluiri
    Replies: 2
    Last Post: 06-12-11, 09:09 PM
  4. Banii in capitalismul OLIGOPOLIST
    By Constantin Cojocaru in forum Resurse - Integrarea Europeana - Fond si Fonduri
    Replies: 0
    Last Post: 15-05-10, 11:44 PM
  5. Comunitatea romnească din Kazahstan astăzi
    By Oerlikonn in forum Romnii din Kazahstan
    Replies: 0
    Last Post: 29-03-10, 10:43 AM

Liens sociaux

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •