Results 1 to 2 of 2

Thread: Parodia leului greu - Hiperinflaţia postdecembristă

  1. #1

    Cool Parodia leului greu - Hiperinflaţia postdecembristă

    Schimbările conţinutului şi formelor nsemnelor monetare, cunoscute şi sub numele de reforme monetare", sau stabilizări monetare", sunt făcute de autorităţile monetare naţionale, de regulă, cu scop terapeutic, de curăţire a sistemului monetar de unele anomalii apărute n sistem.
    De-a lungul istoriei, anomalia care a determinat cele mai multe reforme ale sistemelor monetare a fost hiperinflaţia, respectiv creşterea continuă şi rapidă a preţurilor, care, la rndul ei, a cauzat emiterea de nsemne monetare (bancnote şi monete) cu valori astronomice, generatoare de dificultăţi n efectuarea tranzacţiilor financiare.

    De multe ori, reforma monetară, adică schimbarea banilor, a urmărit şi alte scopuri, nu numai micşorarea valorii nominale a nsemnelor monetare. Unele au urmărit, de exemplu, excluderea din circuitul economic naţional a unor sume mari de bani, nsuşite prin operaţiuni ilegale, facilitate, la rndul lor, de dezordinile create pe pieţe de către diferite grupuri de răufăcători, de structuri de tip mafiot.

    Imediat după decembrie 1989, profesorul american de origine romnă, Anghel Rugină, a propus o schimbare a banilor, chiar dacă pnă la momentul n care domnia sa a făcut această propunere, preţurile nu o luaseră raznă, nu aveam, deci, inflaţie.

    Propunerea domnului profesor Rugină, incluznd şi limitarea sumelor de lei vechi care ar fi putut fi schimbaţi n lei noi, dar şi limitarea la schimb a sumelor n valută deţinute de cetăţenii romni, ar fi mpiedicat introducerea n circuitul economic a unor importante sume de bani murdari, acumulaţi" ilegal, la saltea, sau n conturi străine, de către securiştii şi activiştii de rang superior ai regimului comunist.
    Dacă s-ar fi adoptat propunerea domnului Rugină, multe imperii financiare construite după 1989 cu aceşti bani murdari nu ar mai fi existat.

    Actuala reformă monetară, trmbiţată de mai mulţi ani şi realizată, efectiv, ncepnd cu data de 1 iulie a.c., nu are nici un fel de efect terapeutic asupra sistemului monetar. Efecte are, dar nu terapeutice, de curăţire, şi nu asupra sistemului monetar.
    Această reformă se reduce, practic, la tăierea a patru zerouri de pe nsemnele monetare: bancnota de un milion (1.000.000) lei se transformă ntr-una de o sută (100) lei, bancnota de un cinci sute de mii (500.000) lei se transformă ntr-una de o cinci zeci (50) lei, ş.a.m.d. Automat, se schimbă, n mod corespunzător, şi preţurile n ntreaga economie. Nimic altceva. Nici o limitate, nici o exceptare, nici o curăţire nimic.

    De ce este necesară şi ce foloase ne aduce " reforma leului greu"?

    Vorbind de aceste foloase, domnul Adrian Vasilescu, fost consilier al guvernatorului BNR, ne spune că n raport cu dolarul sau cu euro, leul era singura monedă cu coada lungă, plină de zerouri" şi că acum i stă mai bine cu patru zerouri tăiate". n plus, spune domnul Vasilescu, scurtarea cozii leului mai aduce şi alte 5 avantaje:

    O mai bună reglementare a circulaţiei banilor". Unde? Cum? Din cte ştim noi, şi leii vechi şi leii noi circulă pe baza aceloraşi norme.

    O uşurare a tranzacţiilor şi decontărilor". Uşurare pentru cine? Pentru cetăţeni, nu. Pentru comercianţi, nu. Pentru bancheri, nu. Dimpotrivă. Toată lumea ntmpină mari greutăţi n manipularea concomitentă a banilor vechi şi a celor noi, n reproiectarea programelor informatice de prelucrare a datelor, inclusiv a celor contabile.

    O reducere substanţială a cantităţii de monedă n circulaţie". Aici o ncurcă de tot domnul consilier la guvernatorului BNR. Cum măsuraţi, domnule consilier, cantitatea de monedă n circulaţie": n kilograme, sau n metri pătraţi?

    O mbunătăţire a operaţiilor financiare cu numerar şi fără numerar". Punctul 2 spus cu alte cuvinte.

    ntărirea puterii de cumpărare a banilor prin grăbirea procesului dezinflaţionist". De unde pnă unde? Faptul că salariul lui Ion nu mai este de 7 milioane de lei vechi, ci de 700 de lei noi, iar preţul pinii nu mai este 6000 lei vechi, ci 60 de bani noi, face cumva ca Ion să poată cumpăra mai multe pini cu 700 lei noi dect cumpăra cu cele 7 milioane de lei vechi? Evident, nu. Sau, brutarul, n loc să schimbe preţul din 6000 lei vechi n 60 de bani noi, l schimbă n 50 bani noi? De frica leului nou, sau de dragul domnilor Isărescu şi Vasilescu?
    Ceva adevăr există n argumentaţia domnului consilier. Acest adevăr priveşte nu coada leului, ci tinicheaua agăţată de coada Băncii Naţionale a Romniei, a conducerii acestei instituţii. Este vorba de tinicheaua numită hiperinflaţia postdecembristă.

    ntre 1989-1996, n Cehia preţurile au crescut de 3 ori, n Romnia ele au crescut de 136 de ori. ntre 1989 şi 2004, n Cehia preţurile au crescut de 4 ori, iar n Romnia de peste 2500 de ori.

    n perioada 1990-2004, Romnia n-a fost afectată de război, de secete prelungite, de nici un fel de calamitate care să-i afecteze capacităţile de producţie, să genereze o creştere a preţurilor de ordinul miilor de ori.

    Economistul american Milton Friedman, laureat al premiului Nobel pentru economie, afirmă competent şi categoric inflaţia este pretutindeni şi ntotdeauna un fenomen monetar şi poate fi determinată numai de o creştere mai rapidă a cantităţii de bani dect a producţiei". Afirmaţia este susţinută de toţi economiştii lumii care-şi respectă numele şi meseria, printre aceştia numărndu-se şi subsemnatul.

    După 1989, n ciuda faptului că producţia naţională, exprimată n PIB, a scăzut rapid şi continuu, BNR a crescut, tot rapid şi continuu, cantitatea de bani n circulaţie. n loc s-o reducă, proporţional cu reducerea producţiei. Hiperinflaţia postdecembristă este opera" exclusivă a BNR, a conducerii acesteia.

    Efectele acestei inflaţii au fost dezastruoase şi vor avea consecinţe grave asupra dezvoltării vieţii economice şi sociale a ţării pentru multe decenii de acum nainte.
    Ca urmare a hiperinflaţiei postdecembriste, preţul forţei de muncă romneşti a scăzut de la 230 echivalent euro, n 1989, la 100 de euro n anul 2004, prin micşorarea salariilor şi pensiilor a fost redusă cererea internă, au fost băgate n faliment mii de ntreprinderi, care au ajuns să fie vndute la preţuri de sute de ori mai mici dect valoarea lor reală.

    Diminuarea producţiei naţionale, cauzată de hiperinflaţie, stă la originea reducerii veniturilor bugetare, la nrăutăţirea tuturor serviciilor publice - nvăţămnt, sănătate, cultură, protecţie socială, la degradarea ntregii vieţi economice, sociale şi spirituale a ţării n perioada care a urmat loviturii de stat din decembrie 1989.

    Deoarece, tocmai datorită hiperinflaţiei generată de BNR, vor mai trece mulţi ani pnă cnd economia romnească va ndeplini condiţiile de trecere la moneda europeană, conducerea BNR a pus la cale această parodie de reformă monetară, a leului greu. Principalul scop urmărit cu această manevră este cosmetizarea imaginii BNR, a conducerii sale, ncercarea de ştergere din memoria romnilor, şi nu numai a lor, a răspunderii ce revine BNR n deteriorarea vieţii economice, sociale şi spirituale a Romniei postdecembriste.
    n plus, nu trebuie uitat că, pentru această reformă" din care nu rezultă nici un folos pentru naţiunea romnă, au fost cheltuite zeci de milioane de euro. Din banii cetăţenilor Romniei. Cine a ncasat aceşti bani şi pentru ce? Organele abilitate ale statului ar trebui să se considere sesizate, să ancheteze şi să prezinte poporului un raport complet şi corect asupra modului n care au fost cheltuite aceste zeci de milioame de euro, să precizeze cine şi cu ct a beneficiat de pe urma acestei parodii de reformă monetară.

    Dr. Constantin COJOCARU
    Website : http://www.variantacojocaru.ro
    Index lucrari : http://www.universulromanesc.com/gin...read.php?t=236
    Proiectul pentru Romnia : http://www.universulromanesc.com/forumdisplay.php?f=223
    Last edited by Dacus; 23-05-10 at 08:32 PM.

  2. #2

    Post FMI-ul ca Bau-Bau

    „FMI ne interzice dezvoltarea!" aşa sună titlul unui articol publicat recent ntr-unul din cotidianele centrale ale ţării. Nu este singurul articol dedicat acestei teme de către presa romnească din ultimul timp. Nu este nici singurul care să nu blameze FMI-ul pentru motivul că recomandă guvernanţilor noştri să-şi programeze un deficit bugetar ct mai mic.

    Să ne nţelegem. Un guvern funcţionează cu deficit bugetar atunci cnd cheltuieşte mai mult dect i permit veniturile stabilite prin lege. n mod normal, guvernele competente şi responsabile funcţionează fără deficite, cu bugete echilibrate, n are cheltuielile sunt egale cu veniturile.

    Deficitul bugetar nseamnă creşterea datoriei publice, a statului. Datoria publică trebuie plătită cndva, n viitor, mpreună cu dobnda aferentă. Creşterea datoriei publice nseamnă că, n viitor, o parte din ce n ce mai mare din veniturile bugetare, adică din taxele şi impozitele plătite de cetăţeni, nu vor mai fi folosite pentru servicii publice -nvăţămnt, sănătate, etc. - n folosul cetăţenilor, ci pentru rambursarea datoriei publice şi pentru plata dobnzii aferente acesteia.
    n ultimii 10 ani, numai cheltuielile cu dobnzile plătite de la bugetul de stat n contul datoriei publice, au depăşit volumul cheltuielilor bugetare pentru nvăţămnt, cultură şi sănătate luate la un loc. Fără aceste datorii, am fi avut de două ori mai mulţi bani pentru nvăţămnt şi cultură, de două ori mai mulţi bani pentru sănătate, pentru medicamente.

    Acum, ca şi n trecut, FMAI solicită guvernului romn să-şi ndeplinească atribuţiile de aşa manieră nct să nu mai sărăcească cetăţenii cu o inflaţie galopantă şi să nu mai sporească povara datoriei publice care trebuie rambursată din banii aceloraşi cetăţeni.
    Att şi nimic mai mult. Nu FMI-ul a impus Băncii Naţionale a Romniei să genereze şi să ntreţină o inflaţie care a ajuns la nivelul de 100-200% pe an prin dublarea şi triplarea cantităţii de monedă n circulaţie, n timp de PIB-ul scădea de la un an la altul. Banca Naţională a Romniei ne-a fericit cu inflaţia, nu FMI-ul.

    Inflaţia generată de BNR, şi nu de FMI, a făcut ca salariile şi pensiile romnilor să ajungă cele mai mici din Europa. Aceeaşi inflaţie a băgat n faliment miile de fabrici, uzine şi combinate, care au ajuns să fie vndute la preţuri de nimic, pentru ca, apoi, după „privatizare", să devină foarte rentabile, cum, de altfel, fuseseră şi nainte de .... inflaţie. Vezi cazul Combinatului Siderurgic de la Galaţi, care numai anul trecut, n 2004, a realizat un profit de 500 milioane de euro, de 20 de ori mai mult dect preţul ncasat de statul romn prin vnzarea acestei perle a siderurgiei est-europene.

    Nu FMI-ul ne-a interzis şi ne interzice dezvoltarea, creşterea economică, ci politica economică concepută şi pusă n aplicare de guvernanţii noştri postdecembrişti. Nu FMI-ul a făcut ca PIB-ul Romniei să scadă de la 61 de miliarde echivalent euro n 1989 la 43 miliarde echivalent euro n anul 2000. Cum să avem creştere economică dacă, n perioada 1990-2004, volumul mediu anual al investiţiilor nu a fost nici jumătate din cel realizat n perioada 1970-1989?
    Nu FMI-ul este de vină că banii bugetului, din ce n ce mai puţini, sunt cheltuiţi din ce n ce mai prost. n 1989, cheltuiam 3,74 miliarde echivalent euro pentru nvăţămnt şi cultură, iar n 2003, cheltuiam 0,57 miliarde, de 7 ori mai puţin. n 1989, pentru sănătate, cheltuiam 2,81 miliarde pe an, iar n 2003 numai 0.30 miliarde, de 9 ori mai puţin.

    Nu FMI-ul trebuie să ceară guvernului romn să reducă deficitul bugetar, ci noi, cetăţenii Romniei, trebuie să obligăm propriul nostru guvern să funcţioneze numai cu bugete echilibrate. Prin Constituţie.

    Dr. Constantin COJOCARU
    Website : http://www.variantacojocaru.ro
    Index lucrari : http://www.universulromanesc.com/showthread.php?t=236
    Proiectul pentru Romnia : http://www.universulromanesc.com/forumdisplay.php?f=223
    Last edited by Dacus; 23-05-10 at 08:32 PM.

Similar Threads

  1. Stabilitatea monetara, a leului, pleaca de la cursul valutar fortat - impus de BNR!
    By Chitu Constantin in forum Criza financiar-economică. Finanţe-Economie-Buget-Resurse
    Replies: 1
    Last Post: 02-04-13, 10:42 AM
  2. Romnia prezent GREU viitor sumbru
    By Burebista in forum Situaţia Romniei: criza identitară, politică, socială, sistemică
    Replies: 0
    Last Post: 14-11-11, 12:27 PM
  3. Banca Mondiala: In Romania e mai greu sa faci afaceri decat in Botswana
    By Golem in forum Teme de actualitate: investigaţii, documentare, dezvăluiri
    Replies: 1
    Last Post: 13-10-11, 11:36 PM

Liens sociaux

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •