Results 1 to 4 of 4

Thread: Cursul firesc al istoriei Romniei - Cu poporul cum rămne, Majestate?

  1. #1

    Exclamation Cursul firesc al istoriei Romniei - Cu poporul cum rămne, Majestate?

    De un deceniu şi jumătate, o numeroasă tagmă de aşa-zişi ziarişti, comentatori, analişti etc., beneficiind de ample spaţii oferite de multe ziare, posturi de radio şi televiziune, depun eforturi susţinute pentru a minţi poporul romn, pentru a-l mpiedica să cunoască adevăratul conţinut al aşa-zisei "reforme" la care a fost supusă economia romnească după 1989.

    Pentru aceşti ziarişti, nenorocirile care s-au abătut asupra cetăţenilor Romniei nu se datoresc faptului că s-a aplicat o anti-reformă, o reformă antinaţională, anticetăţenească, ci faptului că reforma a fost ntrziată, că nu s-a aplicat mai repede. Romnii au fost sărăciţi, ei au fost deposedaţi de averea pe care au acumulat-o pnă n 1989, salariile lor au fost reduse la jumătate faţă de 1989, pensiile la un sfert, dar toate acestea, spun aceşti domni ziarişti, deoarece s-a ntrziat reforma.

    Guvernanţii sunt vinovaţi pentru că au ntrziat reforma, nu pentru că au conceput şi aplicat o reformă care a avut ca obiectiv fundamental, este adevărat, ascuns, tocmai mbogăţirea guvernanţilor, prin sărăcirea marii majorităţi a cetăţenilor, prin deposedarea acestora att de capitalurile acumulate pnă n 1989(vezi aşa - zisa privatizare), ct şi de o bună parte a veniturilor realizate după 1989, prin reducerea brutală a salariilor şi pensiilor, ca şi prin manipularea pieţelor financiare( SAFI, FNI, falimentarea băncilor).
    Pentru aceşti domni ziarişti, este absolut normal ca, astăzi, după 15 ani de la ieşirea din comunism, milioane de romni să fie sclavii Europei, să efectueze muncile cele mai grele şi njositoare, contra celor mai scăzute salarii. Citeam recent că "n nici una dintre ipotezele dezvoltării romneşti de după 1989 acest moment al migraţiei spre Vest nu ar fi putut fi evitat" şi, mai departe, că "prezenţa masivă a unor romni n Spania, de pildă, face parte din nsuşi cursul firesc al istoriei noastre(s.n.)" .

    După ce ne asigură că chiar "dacă ar fi fost aplicate politici geniale pe parcursul ultimilor cincisprezece ani", "Spania tot s-ar fi umplut pe mai departe de romni", domnul ziarist ticăloşit ne invită să mulţumim guvernanţilor postdecembrişti ai Romniei că n-au făcut "o reformă adevărată", fiindcă dacă aceşti guvernanţi făceau "reforma adevărată", "am fi trecut printr-o perioadă de şomaj şi mai mare", "am fi devenit ţinte ncă mai expuse bombelor puse n trenuri, metrouri sau magazine".

    Citeşti şi te cruceşti.

    n 1990, Romnia a avut la dispoziţie o "ipoteză de dezvoltare" economică, adică o variantă" de reformă economică, care ar fi făcut ca, astăzi, n anul 2005, salariul unui căpşunar din Romnia să nu fie egal cu un sfert din cel pe care acelaşi căpşunar l poate cştiga n Spania şi de două ori mai mic dect cel cştigat de spaniol n propria lui ţară.

    Această ipoteză de dezvoltare" a existat cu adevărat, ea avea ca obiectiv crearea n Romnia a unei economii democratice, performante, opusă economiei oligarhice, ineficiente şi parazitare, pentru care au optat guvernanţii postdecembrişti. Impunerea ipotezei" economiei oligarhice este cauza reală şi profundă a dezastrului economic, social şi moral al Romniei postcomuniste, nu cursul firesc al istoriei noastre".

    n 1989, salariul mediu al romnilor, ca putere de cumpărare, era egal cu 230 de euro de astăzi. Cam tot att ct era şi al cehilor. Astăzi, salariul mediu al romnilor a scăzut la 100 de euro, n timp ce al cehilor, ca şi al spaniolilor, depăşeşte cu mult 700 de euro. Este firesc ca cehii să nu pribegească prin Europa, ci să lucreze la ei acasă, unde cştigă la fel de bine ca şi spaniolii la ei acasă. Acest firesc şi găseşte explicaţia n faptul că, după 1989, cehii au aplicat ipoteza de dezvoltare"economică pe care guvernanţii romni au respins-o.

    Dacă n perioada 1989-2003, salariul romnilor ar fi crescut ntr-un ritm, normal, de 7-8% pe an, astăzi salariile romnilor ar fi fost aproape egale cu ale spaniolilor. Creşterea de 7-8% pe an nu este extraterestră: au fost ţări, n care, n perioada de după 1990, salariile au cunoscut această creştere şi au fost perioade din istorie n care această creştere a fost cunoscută şi de romni.

    Dezastrul economiei romneşti, care a nceput n 1990 şi continuă şi astăzi, din acest dezastru făcnd parte şi lipsa de locuri de muncă, şi salariile de mizerie ale romnilor, ca şi milioanele de romni dezrădăcinaţi, care şi-au părăsit casele, familiile şi comunităţile, n căutarea hranei cea de toate zilele, nu face parte din "cursul firesc" al istoriei noastre.

    Firesc ar fi fost ca, ncepnd cu 1990, economia şi societatea romnească să apuce pe un curs ascendent, nu să coboare la nivelul anului 1905.

    Guvernanţii postdecembrişti ai Romniei au instaurat nefirescul, adică degradarea vieţii economice şi sociale, n care se nscrie şi "oportunitatea" oferită romnilor de a nu găsi de lucru n propria ţară, de a căuta hrană n Spania, n Israel, n Italia, etc., de a fi umiliţi şi batjocoriţi, "oportunitatea" de a fi prezenţi acolo unde explodează bombele, de a fi mutilaţi şi măcelăriţi n confruntări care le sunt complet străine.

    TRANZIŢIA S-A NCHEIAT. CARE TRANZIŢIE?


    n discursul susţinut cu ocazia investirii guvernului său, la data de 28.12.2004, domnul Călin Popescu Tăriceanu ne-a adus la cunoştinţă că, n Romnia, tranziţia s-a ncheiat", prin referiri ulterioare, n cadrul aceluiaşi discurs, lăsndu-ne să nţelegem că, n Romnia, la nceputul anului 2005, funcţionează o economie capitalistă. Oare aşa să fie ?

    n esenţă, capitalismul se deosebeşte de comunism prin forma de proprietate asupra capitalului.

    Economia capitalistă este economia n care capitalul real, adică avuţia productivă - uzine, fabrici, unelte, echipamente, construcţii, terenuri etc.,- a societăţi se află n proprietatea privată a cetăţenilor. La fel şi capitalul bănesc şi cel financiar, care nu sunt altceva dect oglinzi" ale capitalului real. La polul opus, economia comunistă este aceea in care cetăţenilor le este interzis dreptul de a avea capital n proprietate privată. n comunism, capitalul se află, formal, in proprietatea comună a tuturor cetăţenilor.
    n realitate, drepturile de proprietate asupra capitalului sunt exercitate de către clica aflată la conducerea partidului şi statului comunist.

    Dacă aşa stau lucrurile, nseamnă că tranziţia" de la comunism la capitalism costă n nlocuirea proprietăţii comune asupra capitalului cu proprietatea privată asupra acestui capital. S-a terminat acest proces ?
    Dacă acceptăm terminologia utilizată de către guvernanţii postdecembrişti, atunci tranziţia" s-a ncheiat, dar nu n decembrie 2004, ci n august 1990, atunci cnd a fost adoptată Legea 15/1990. Prin legea respectivă, fostele ntreprinderi de stat au fost reorganizate" ca societăţi comerciale şi regii autonome, capitalul acestora fiind trecut din proprietatea comuna a cetăţenilor n proprietatea privată a statului romn post decembrist.

    Lăsnd deoparte cacialmaua numită cuponiadă, prin care cetăţenilor Romniei li s-a recunoscut drepturile de proprietate asupra 2-3 procente din capitalul creat de ei pnă n 1989, de 15 ani, adică din 1990, asistăm la procesul de trecere a unui capital imens, de ordinul a sute de miliarde de euro, din proprietatea privată a statului n proprietatea privată a unui grup minuscul de cetăţeni, format din guvernanţi şi camarila lor politică. Guvernanţii postdecembrişti numesc acest proces privatizare", deşi avem de-a-face cu trecerea capitalului dintr-o proprietate privată n altă proprietate privată.

    Este privatizarea" proprietăţii private a statului. n spatele acestei vorbării mistificatoare, se află procesul real de jefuire a capitalului naţional, de trecere a capitalului din proprietatea comună a cetăţenilor n proprietatea privată a guvernanţilor, prin care, n Romnia, s-a format o economie oligarhică, neproductivă şi parazitară..
    Declarnd că s-a ncheiat tranziţia, domnul Tăriceanu a vrut să ne spună, ca şi predecesorii săi, Radu Vasile, n 1999, şi Adrian Năstase, prin 2003, că nu mai este nimic de jefuit, de furat. Au minţit şi Radu Vasile şi Adrian Năstase. Au minţit ca să stăm noi liniştiţi, iar guvernanţii să continue tranziţia", adică jaful. Nu ştim, ncă, dacă domnul Tăriceanu a minţit, sau, pur şi simplu, a vorbit n necunoştinţă de cauză. Vom vedea.

    n prezent, la jumătatea anului 2005, n proprietatea statului romn se află, ncă, un capital imens, de ordinul zecilor de miliarde de euro, care, mai devreme, sau mai trziu, va intra n proprietate privată.

    Statul romn are participaţii importante n societăţi comerciale, regii şi companii naţionale, iar prin Constituţia adoptată n 2003, s-a dat liber" la scoaterea la vnzare a unor importante bogăţii - zăcămintele subsolului - aur, uraniu, cărbuni, gaze, etc. -ape - inclusiv Delta Dunării - bunuri care pot fi trecute, oricnd, din proprietatea publică a statului romn n proprietatea privată a aceluiaşi stat, iar de acolo n proprietatea guvernanţilor, sau a camarilei acestora.
    Este, ncă, mult de furat, deci tranziţia", adică procesul de jefuire a capitalului romnesc este departe de a se fi ncheiat.
    Noi ne aşteptam ca noul nostru prim-ministru să ne anunţe nu că tranziţia s-a ncheiat, ci că tranziţia si-a schimbat conţinutul, că se opreşte jaful, adică tranziţia" la economia şi societatea oligarhică şi se ncepe tranziţia la economia şi societatea democratică.


    Dr. Constantin COJOCARU
    Website : http://www.variantacojocaru.ro
    Index lucrari : http://www.universulromanesc.com/showthread.php?t=236
    Proiectul pentru Romnia : http://www.universulromanesc.com/forumdisplay.php?f=223
    Last edited by Dacus; 23-05-10 at 08:33 PM.

  2. #2

    Post Cele două Romnii

    n panteonul minciunilor create de politicienii postdecembrişti pentru manipularea cetăţenilor ţării a intrat şi imaginea existenţei a două Romnii: una care, n alegerile din anul 2004, a votat cu alianţa liberalo-democrată şi cealaltă care a votat cu uniunea socialo-democrato-umanistă.

    Domnii politicieni vor să ne bage n cap ideea că Romnia actuală este formată din două părţi aproximativ egale, ca număr, dar complet opuse, din punct de vedere politic: o primă jumătate este liberală şi progresistă, este formată, n principal, din orăşeni, tineri, culţi şi bine informaţi, romni cărora le place să muncească si să fie ntreprinzători, să trăiască in libertate şi prosperitate, votnd, n consecinţă, pentru alianţa liberalo-democrată; cealaltă jumătate este etatistă şi retrogradă, este formată, n principal, din locuitorii satelor, mai puţin tineri, analfabeţi şi prost informaţi, romni cărora nu le place să muncească şi să fie ntreprinzători, care nu doresc să fie liberi şi prosperi, ci vor să trăiască din pomeni oferite de statul tătuc, votnd, din acest motiv, pentru uniunea socialo-democrato-umanistă.

    Imaginea de mai sus este construită cu ajutorul mai multor falsuri. Primul fals constă n aceea că romnii de la sate ar fi analfabeţi, in timp ce locuitorii oraşelor ar fi superşcoliţi, ceea ce nu este de loc adevărat. n Romnia actuală, după 15 ani de „reformă", la care şi-au adus contribuţia att politicienii din alianţa liberalo-democrată, ct şi cei din uniunea socialo-democrato-umanistă, procentul de analfabeţi a ajuns să fie la fel de mare la oraş, ca şi la sat, fiind n continuă şi susţinută creştere, n ambele medii.
    Al doilea fals constă n aceea că locuitorii oraşelor ar beneficia de o mai bună informaţie politică dect aceea de care se bucură locuitorii satelor. Ceea ce, iarăşi, nu este de loc adevărat. n prezent, ca urmare a dezvoltării televiziunii prin cablu, un număr foarte mare de cetăţenii din mediul rural au acces la aceiaşi informaţie politică de care se bucură şi orăşenii. Problema este că informaţia politică, aceea referitoare la construcţia şi funcţionarea statului, la relaţiile dintre stat şi cetăţeni, nu este una veridică, adevărată, ci una falsă, eronată, una fabricată de politicieni şi mass-media aservite lor.
    Mass-media independente sunt att de firave şi au att de puţin acces la cetăţenii din mediul rural şi din cel urban, nct nu-i influenţează, semnificativ, n plan electoral, nici pe unii, nici pe alţii.

    Al treilea fals utilizat in construcţia imaginii celor două Romnii constă n asocierea alianţei politice PNL-PD cu conceptul de societate democratică, liberală şi prosperă. Este un fals la fel de mare ca şi cel care ar rezulta din asocierea conceptului de societate democratică, liberală şi prosperă cu uniunea politică PSD-PUR. Aşa-zisele programe de guvernare prezentate electoratului de cele două grupări politice n campania electorală din anul 2004 au fost aproape identice: nsăilări de afirmaţii şi promisiuni, care nu au nimic comun cu construirea societăţii democratice, liberale şi prospere.

    n plus, tot aproape identice au fost şi rezultatele obţinute de societatea romnească in perioada 1997-2004, cnd au participat la guvernare PNL şi PD, cu cele obţinute n perioada 2001-2004, cnd au participat la guvernare PSD şi PUR. Şi unii şi ceilalţi au aplicat aceiaşi „reformă", aceiaşi politică economică şi socială, prin care au „edificat" , n Romnia, o economie oligarhică şi o societate oligarhică, o societate n care marea majoritate a cetăţenilor, care populează, n egală măsură şi satele şi oraşele ţării, trăieşte n sărăcie şi este lipsită de cele mai elementare drepturi şi libertăţi.

    Romnia este, ntr-adevăr, mpărţită, polarizată. Există două Romnii, dar acestea nu sunt cele prezentate de către domnii politicieni. Nu avem o Romnie liberalo-progresistă şi o Romnie etatisto-retrogradă. Avem o Romnie foarte săracă şi o Romnie foarte bogată. Avem o Romnie foarte săracă, formată din 6.000.000 de familii, adică 95% din populaţia ţării, şi avem o Romnie foarte bogată, formată din 300.000 de familii, adică restul de 5% din familiile romneşti. Ar fi trebuit - şi am fi putut - să avem şi o a treia Romnie, o Romnie bogată, formată dintr-o clasă mijlocie, nstărită şi prosperă, care să fi cuprins 90% din populaţia ţării, lăsnd cte 5% pentru fiecare din celelalte două Romnii, cea foarte săracă şi cea foarte bogată. Din nefericire, Romnia bogată ne-a fost refuzată de către guvernanţii postdecembrişti.
    Cele 6.000.000 de familii nu au ajuns n starea de sărăcie pentru că nu vor să muncească, pentru că sunt lipsite de spirit ntreprinzător, pentru că nu doresc să trăiască n libertate şi prosperitate, ci pentru că au fost deposedate(prin Legea 15/1990 şi legile aşa-zisei privatizări) de capitalurile pe care le acumulaseră pnă n 1989, ca şi de o bună parte a capitalurilor şi a veniturilor realizate după 1989(SAFI, FNI, falimentarea băncilor, reducerea draconică a salariilor şi pensiilor etc.După 1989, Romnia foarte săracă, a celor mulţi, a celor 6.000.000 de familii nşelate şi jefuite, nu a avut , niciodată, posibilitatea să voteze pentru un partid propriu, care să-i apere interesele, drepturile şi libertăţile, care să creeze o economie democratică, generatoare de avuţie şi justiţie, nu una oligarhică, generatoare de sărăcie şi corupţie. Mafia politică postdecembristă nu a permis construcţia şi dezvoltarea unui astfel de partid.

    Neavnd posibilitatea să voteze pentru un astfel de partid, Romnia celor 6.000.000 de familii votează contra, ncercnd, astfel, să sancţioneze, prin vot, haita de politicieni care s-a aflat ultima dată la guvernare, aducnd, implacabil, la putere, cealaltă haită. Nu Romnia foarte bogată şi nici Romnia liberalo-progresistă i-a adus la putere, n 1996, pe cederişti, iar n 2004, pe aliaţii liberalo-democraţi, ci Romnia foarte săracă, tot aceea care i-a adus la putere şi pe fesenişti, şi pe pedeserişti, şi pe pesedişti, n 1990, n 1992, n 2000.

    Dr. Constantin COJOCARU
    Website : http://www.variantacojocaru.ro
    Index lucrari : http://www.universulromanesc.com/showthread.php?t=236
    Proiectul pentru Romnia : http://www.universulromanesc.com/forumdisplay.php?f=223
    Last edited by Dacus; 23-05-10 at 08:33 PM.

  3. #3

    Post Sistemul economic mafiotizat

    ntr-un interviu acordat recent unui cotidian central, Preşedintele Traian Băsescu ne aduce la cunoştinţă faptul că, n Romnia, avem un „sistem economic mafiotizat", n care „interesele oamenilor politici se amestecă cu interesele oamenilor de afaceri", n care „guvernele au emis acte normative pentru grupuri de tip mafiot".

    Cuvintele „mafie" şi „mafiot" sunt repetate de multe ori pe parcursul interviului n cauză. Conform dicţionarului enciclopedic, cuvntul mafie desemnează o „asociaţie secretă de răufăcători".

    Domnul Băsescu nu este primul om politic, nici primul şef de stat postdecembrist care ne spune că, după 1989, Romnia se bucură, pe lngă multe alte fericiri, şi de prezenţa mafiilor şi a mafioţilor.

    După cunoştinţele mele, domnul Băsescu este primul şef de stat care nu se mulţumeşte să recunoască existenţa mafiilor, a asociaţiilor secrete de răufăcători, ci face descoperirea că, n Romnia, a fost construit un „sistem economic mafiotizat". Mai mult, asociaţia de răufăcători care formează actualul nostru sistem economic, nici nu este chiar aşa de „secretă", cel puţin pentru domnia sa. Domnul Preşedinte ştie precis cine sunt membrii asociaţiei de răufăcători, ai mafiei sistemului economic romnesc: aceştia sunt oamenii politici şi oamenii de afaceri, ale căror interese „se amestecă", formnd „acea structură de tip mafiot", care „are control pe importante mijloace de mass-media şi influenţează populaţia".

    Constatnd că, n Romnia, corupţia a pătruns „pnă la vrful sistemului politic", domnul Băsescu ne face şi precizarea că „guvernul, cel puţin n perioada 2000-2004 - dar nu este perioada exclusivă - nu a lucrat pentru 22 de milioane, ci a emis acte normative pentru grupuri de tip mafiot".

    Precizările făcute de şeful statului sunt ct se poate de adevărate, nsă, nu şi la fel de complete şi de explicite. Mi se pare că cititorul are dreptul la cteva nuanţări şi dezvoltări.

    Nu numai „guvernul", respectiv guvernele postdecembriste au „emis acte normative" pentru „grupurile de tip mafiot", ci şi, mai ales, parlamentele Romniei postdecembriste au emis „acte normative", adică legi, n favoarea mafioţilor.

    Mafioţii Romniei postdecembriste nu şi-au realizat obiectivul lor fundamental, acela de a se mbogăţi, prin ncălcarea legii, ca infractori, ci, aşa cum frumos exprima un fost prim-ministru, fost, actual şi viitor guvernator al băncii naţionale, furnd „cu legea", adică prin adoptarea şi aplicarea de către parlamentele şi guvernele mafiotizate ale ţării a unor legi care au creat „sistemul economic mafiotizat" şi au permis „amestecului" de politicieni şi oameni de afaceri să-şi nsuşească averi imense, prin jefuirea statului şi a cetăţenilor.
    La originea actualului sistem economic romnesc, cel mai bolnav din Europa, mafiotizat, cum l numeşte domnul Băsescu, oligarhic, cum mi se pare mie că este mai corect să-l numim, al doilea termen incluznd şi caracteristicile primului, şi are originea n Legea nr. 15/1990.

    Prin această lege, o avuţie imensă, estimată, conform standardelor internaţionale, la peste 300 miliarde de euro, n banii actuali, avuţie acumulată prin truda naţiunii romne ntr-o jumătate de secol, a fost trecută din proprietatea comună, a tuturor cetăţenilor ţării, n proprietatea privată a statului romn postdecembrist, fără să se plătească vreo compensaţie celor 6 milioane de familii romneşti din ale căror venituri a fost acumulată această avuţie.
    A fost cea mai mare naţionalizare, cea mai mare deposedare a cetăţenilor Romniei n ntreaga lor istorie. Incomparabil mai mare dect mult hulita naţionalizare făcută de către comunişti. Ulterior, prin legile aşa-zisei privatizări, această avuţie a fost trecută n proprietatea privată a „amestecului" de politicieni şi oameni de afaceri, mai precis a „asociaţiei secrete de răufăcători" constituită din grupul de activişti şi securişti care au preluat puterea n statul romn prin lovitura de stat care a urmat revoltei populare anticomuniste din decembrie 1989.

    Fără legea nr.15/1990 şi fără legile aşa-zisei privatizări, grupul mafiot al activiştilor şi securiştilor nu ar fi supravieţuit şi nu ar fi prosperat. Aceasta deoarece le-ar fi lipsit obiectul muncii - pentru ei munca fiind sinonimă cu hoţia - adică avuţia productivă acumulată de poporul romn n perioada 1945-1989.

    Dacă n 1990, primul parlament postdecembrist al Romniei, n loc să adopte Legea nr. 15/1990, ar fi adoptat proiectul de lege privind mproprietărirea cetăţenilor Romniei cu avuţia productivă acumulată pnă n 1989, proiect de lege publicat n ziarul Adevărul din data de 14 august 1990, această avuţie ar fi intrat n proprietatea privată a tuturor cetăţenilor şi, pentru marea ei majoritate, ar fi rămas acolo pe vecie.

    Romnii nu-şi vnd agoniseala. Şi, fără „acoperirea" armatei sovietice, sau de altă naţionalitate, nici un parlament romnesc nu ar mai fi adoptat vreo lege prin care să-i deposedeze pe romni de capitalul intrat n proprietatea lor privată, pentru a-l pune la dispoziţia mafiei, a grupului de răufăcători format din foştii activişti şi securişti comunişti.

    Dacă n 1990, averea productivă a ţării ar fi intrat n proprietatea privată a celor 6 milioane de familii romneşti, atunci, cu siguranţă, nici un membru al grupului de răufăcători nu ar mai fi intrat n Parlamentele şi Guvernele Romniei.
    Nendoielnic, grupul de răufăcători si-ar fi păstrat metehnele, şi-ar fi continuat ndeletnicirile, ncercările de a se mbogăţi furnd de la stat, sau de la cetăţeni. Puterea lor economică ar fi fost, nsă, slabă. La fel ar fi fost şi influenţa lor asupra economiei şi a statului. Datorită existenţei lor, am fi avut, oricum, parte şi de corupţie, aşa cum au şi alte state, alte naţiuni, dar nu una „nspăimntătoare", cum este aceea cu care ne-a fericit mafia politico-afaceristă postdecembristă.

    Este mbucurător faptul că Preşedintele Romniei a ajuns la concluzia, corectă, că ţara se află n mlaştina unui sistem economic mafiotizat. Ar fi şi mai mbucurător să aflăm că Preşedintele a găsit o soluţie prin care să construiască un sistem economic curăţit de grupurile mafiote.

    Eu, unul, sunt sigur că nu are nici o şansă să obţină vreun succes n această direcţie atta timp ct puterile statului - legislativă, executivă, judecătorească - sunt controlate complet de către politicienii care au creat actualul sistem economic, politic, social şi moral al ţării. Dacă Preşedintele doreşte, cu adevărat, să ne scape de mafia politică postdecembristă, atunci el trebuie să folosească puterea pe care i-a dat-o poporul şi să ne creeze şansa ca să aducem la conducerea puterilor statului politicieni noi, care nu au participat la mafiotizarea economiei şi societăţii romneşti n ultimii 15 ani. Această şansă ne-o pot oferi numai alegerile...

    Dr. Constantin COJOCARU
    Website : http://www.variantacojocaru.ro
    Index lucrari : http://www.universulromanesc.com/showthread.php?t=236
    Proiectul pentru Romnia : http://www.universulromanesc.com/forumdisplay.php?f=223
    Last edited by Dacus; 23-05-10 at 08:33 PM.

  4. #4

    Post Cu poporul cum ramne, majestate ?

    Recent, Majestatea Sa Regele Mihai I a adresat Senatului şi Camerei Deputaţilor o scrisoare n care a salutat adoptarea Legii privind acordarea de despăgubiri pentru proprietăţile confiscate Familiei Regale de către statul comunist.
    n această scrisoare, Regele face următoarea declaraţie: " Este un mesaj fără echivoc pentru viitorul prosper al Romniei : nimeni, sub nici un motiv, nu poate fi deposedat de proprietate n mod samavolnic şi fără compensaţie justă".

    O declaraţie care exprimă un adevăr absolut, corect şi convingător.

    Este ct se poate de corect ca Familia Regală, mpreună cu toate familiile romneşti, să reintre n proprietatea bunurilor de care au fost deposedate, abuziv şi samavolnic, de către statul comunist, sau să fie despăgubite pentru astfel de bunuri, dacă ele au intrat şi au rămas n proprietatea publică a statului romn, deci, n folosul tuturor cetăţenilor

    Nu mi se pare, deloc, la fel de corect ca actualii cetăţeni ai Romniei să plătească despăgubiri pentru bunurile preluate, n mod abuziv şi samavolnic, de statul comunist, şi, apoi, vndute, tot n mod abuziv şi samavolnic, la preţuri de nimic, de către statul postdecembrist.

    Mi se pare corect ca aceste despăgubiri să fie suportate de către cei vinovaţi, adică de membrii Parlamentului şi Guvernului Romniei care au adoptat şi aplicat legile prin care bunurile respective au fost vndute la preţuri de nimic, n cele mai multe cazuri, cumpărătorii, adică beneficiarii acestor bunuri fiind chiar guvernanţii n cauză.
    Scrisoarea Regală ridică o problemă mult mai importantă dect situaţia bunurilor confiscate de către statul comunist. Majestatea Sa atrage atenţia asupra faptului că nu putem asigura un viitor prosper pentru Romnia dect dacă „nimeni, sub nici un motiv, nu este deposedat de proprietate, n mod samavolnic şi fără compensaţie justă".

    De 15 ani, n toate ocaziile şi n toate formele la care am avut acces, am atras atenţia asupra faptului că Romnia nu poate deveni prosperă atta timp ct cele 6 milioane de familii romneşti nu vor fi despăgubite pentru bunurile productive de care au fost deposedate, n mod abuziv şi samavolnic, de către statul romn postdecembrist, prin Legea nr.15/1990 şi legile aşa-zisei privatizări.

    La data de 22 decembrie 1989, toate bunurile Familiei Regale şi ale tuturor celorlalte familii romneşti deposedate de comunişti nu valorau nici 2 % din valoarea bunurilor productive (capital) acumulate n perioada 1945-1989 n proprietatea comună, a tuturor cetăţenilor Romniei. Acest capital, n valoare de peste 300 miliarde de euro, n preţuri actuale, fusese acumulat prin preluarea unei treimi din veniturile realizate de membrii celor 6 milioane de familii romneşti, timp de aproape o jumătate de secol, şi investirea acestor venituri n miile de fabrici, uzine şi combinate, echipate, n cea mai mare parte, la nivelul tehnicii mondiale de la data cumpărării şi punerii n funcţiune.

    Prin Legea nr. 15/1990, acest capital a fost trecut din proprietatea comună, a tuturor celor 6 milioane de familii romneşti, n proprietatea privată a statului romn postdecembrist, n mod samavolnic, prin ncălcarea prevederilor Constituţiei, n vigoare la acea dată.

    Ulterior, prin legile aşa-zisei privatizări, capitalul a fost trecut n proprietatea privată a guvernanţilor şi a camarilei. Această "trecere" s-a făcut prin "vnzare", la preţuri de sute de ori mai mici dect plătiseră pentru ele cele 6 milioane de familii romneşti.
    Statul comunist a deposedat cteva sute de mii de familii de bunuri n valoare de 7-8 miliarde de euro, n banii de astăzi, n timp ce statul romn postdecembrist a deposedat 6 milioane de familii de bunuri n valoare de peste 300 miliarde de euro.
    n conformitate cu prevederile legilor adoptate pnă n prezent, familiile deposedate de statul comunist au reintrat sau vor reintra n proprietatea bunurilor care le-au aparţinut, au fost sau vor fi despăgubite pentru bunurile de care au fost deposedate dar care, ntre timp, au fost distruse, sau vndute, ntre aceste familii fiind şi Familia Regală.

    Ce facem cu cele 6 milioane de familii care au fost deposedate de bunurile lor de către statul postdecembrist? Nu au şi ele dreptul la despăgubiri? Legea nu trebuie să fie aceiaşi pentru toţi, inclusiv pentru cei mulţi, pentru popor? Cu poporul cum rămne, Majestate?
    Dr. Constantin COJOCARU
    Website : http://www.variantacojocaru.ro
    Index lucrari : http://www.universulromanesc.com/showthread.php?t=236
    Proiectul pentru Romnia : http://www.universulromanesc.com/forumdisplay.php?f=223
    Last edited by Dacus; 23-05-10 at 08:34 PM.

Similar Threads

  1. Stabilitatea monetara, a leului, pleaca de la cursul valutar fortat - impus de BNR!
    By Chitu Constantin in forum Criza financiar-economică. Finanţe-Economie-Buget-Resurse
    Replies: 1
    Last Post: 02-04-13, 10:42 AM
  2. Eseu pentru cursul de sociologie - Autor :masterand ing. Gabriel
    By Old Shatterhand in forum Reprezentanţii ''alesi'',(i)legitimitate!?
    Replies: 2
    Last Post: 17-05-11, 03:40 PM
  3. Falsificarea istoriei Romniei continuă - Dr. Dan BRUDAŞCU
    By Jean in forum Teme de actualitate: investigaţii, documentare, dezvăluiri
    Replies: 1
    Last Post: 17-11-10, 02:09 PM
  4. Ce rămne după ciocnirea superputerilor? de LAURENTIU MIHU
    By Rarden-37 in forum Geopolitică-Geostrategie-Zone de interes si influentă
    Replies: 0
    Last Post: 13-11-10, 09:39 AM
  5. Varianta COJOCARU-o sansa oferita poporului si istoriei
    By Demonstrator in forum Sondaje, puncte de vedere, implicare civica
    Replies: 0
    Last Post: 18-05-10, 12:15 PM

Liens sociaux

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •