Results 1 to 1 of 1

Thread: Filozofie si Tehnica Fiscala-Modul de constituire a fondurilor de asigurare

  1. #1
    Rang-N-04(Grup sp)
    Constantin Cojocaru's Avatar
    Join Date
    May 2010
    Location
    Romānia
    Posts
    287
    Blog Entries
    4
    Rep Power
    656

    Red face Filozofie si Tehnica Fiscala-Modul de constituire a fondurilor de asigurare

    Filozofie si Tehnica Fiscala (...) Īn ultimul timp, īn mai multe publicaţii romāneşti, domnii "analişti" īn ale economiei au pornit o adevărată ceartă legată de contribuţiile sociale, adică de modul īn care se constituie fondurile de asigurare de bătrāneţe (pensii), de sănătate şi de şomaj. La originea discordiei se pare a se afla o afirmaţie a domnului Sebatian Vlădescu, care, īntrebat fiind dacă i se pare normal ca angajatorul să plătească contribuţii sociale mai mari decāt angajatul, a răspuns că "nu-i vorba că plăteşte cineva īn locul cuiva, ci de o sumă de bani care reprezintă costurile cu forţa de muncă īntr-o companie". Că le plăteşte compania sau angajatul "e o chestie de tehnică de plată", ar fi conchis domnul ministru. Din cauza acestei afirmaţii, domnul Vlădescu este pus la zid, este etichetat ca fiind un birocrat, un trădător al "culturii" economice liberale, cu "o mentalitate de contabil de SRL" şi nu una "de vizionar care să facă politica fiscală să asigure bunăstarea peste generaţii".

    Disputa dintre domnul Vlădescu şi criticii săi porneşte de la faptul că, īn Romānia, īn prezent, ca şi īn ultimii 16 ani, fondurile de asigurare menţionate - pentru pensii, sănătate, şomaj - ar fi alimentate mai mult de angajatori decāt de către cei asiguraţi, de către beneficiarii acestor fonduri, adică de către salariaţi. Īn prezent, pentru asigurările sociale (pensii), angajatorul plăteşte o contribuţie egală cu o sumă reprezentānd 20,50% din valoarea salariului plătit angajatului, īn timp ce angajatul contribuie cu 9,50% din salariul său. La sănătate, contribuţia angajatorului este de 7,00%, iar a salariatului este de 6,50%, ambele procente fiind aplicate tot la valoarea salariului angajatului. La fondul de şomaj, angajatorul participă cu 2,50%, iar angajatul cu 1,00%, procentele fiind aplicate tot la salariul angajatului. Adunānd procentele de mai sus, ajungem la concluzia că angajatorul plăteşte 30%, iar salariatul numai 17%.

    "Criticii" domnului Vlădescu apreciază că raportul dintre cele două procente nu reprezintă "o chestie de tehnică de plată", ci rezultatul unei "filozofii" economice, al unei anumite "culturi" economice, una care nu are nimic de-a face cu liberalismul, pe care, pasămite, l-ar reprezenta domnul Vlădescu, īn calitatea sa de ministru liberal al finanţelor. Īn concepţia domnilor "critici", procentul ridicat al participării angajatorului la constituirea diverselor fonduri de asigurare īn beneficiul salariatului ar fi rezultatul aplicării unei politici fiscale de esenţă socialistă, asistenţială. Īntr-o economie liberală, ne spun domnii "analişti", salariatul este un "jucător" economic care īşi poartă singur de grijă, se asigură singur, din propriul buzunar, şi pentru bătrāneţe (pensie), şi pentru sănătate, şi pentru situaţia īn care şi-ar pierde locul de muncă (şomaj).

    Personal, cred că nu are dreptate domnul Vlădescu, dar nu au dreptate nici criticii săi. Modul de constituire a fondurilor de asigurare care fac obiectul discuţiei nu este "o chestie de tehnică de calcul", ci reprezintă o componentă fundamentală a politicii economice a statului, la baza căreia ar trebui să stea principiile doctrinare ale guvernanţilor. Faptul că, īn prezent, īn Romānia, pe hārtie, angajatorul "plăteşte" de două ori mai mult decāt angajatul pentru asigurarea acestuia, a angajatului, pentru bătrāneţe, boală şi şomaj, nu este rezultatul unei politici economice bazată pe principii doctrinare socialiste. Modul de constituire a fondurilor de asigurare pentru bătrāneţe, boală şi şomaj este o componentă intrinsecă a "reformei" postdecembriste, adică a sistemului legislativ, administrativ şi financiar prin care cetăţenii Romāniei au fost şi sunt jefuiţi de veniturile create de ei īnainte şi după 1989.

    Īn perioada 1948-1989, cetăţenii Romāniei au plătit contribuţii sociale, īncasate de statul romān şi investite īn capitalul real (uzine, fabrici, construcţii, etc.) acumulat pānă īn 1989. Īn 1990, statul romān postdecembrist avea puterea şi obligaţia să calculeze exact contribuţia fiecărui cetăţean la fondul de asigurări sociale, să facă acest fond acţionar la societăţile comerciale, astfel īncāt fiecare cetăţean să fi putut avea propriile poliţe de asigurare, şi de bătrāneţe, şi de boală, şi de şomaj, plătite la zi. Statul romān a preferat, īnsă, să confişte contribuţiile sociale plătite de romāni, aşa cum a făcut cu tot capitalul acumulat de romāni pānă īn 1989. Tot statul romān a avut puterea şi obligaţia să instituie un astfel de nivel al salariilor īn care să fi fost incluse, de la īnceput, din 1990, toate contribuţiile la fondurile de asigurare de bătrāneţe, de boală, de şomaj. Angajatorul, de stat, sau privat, nu ar mai fi trebuit să plătească nici o contribuţie la nici unul din fondurile de asigurare despre care vorbim.

    Ceea ce trebuia şi putea fi făcut īn 1990, poate fi şi trebuie făcut şi acum. Ce s-ar īntāmpla dacă, īncepānd cu ziua H, ora 0, toate cele 30 de procente plătite acum de angajator ar fi incluse īn salariu, ca şi celelalte 17, şi plătite către cele trei fonduri de asigurare de către salariat?

    Ar fi mai multe consecinţe, printre care şi aceea că salariaţii romāni s-ar īntreba de ce ei plătesc aproape 50% din veniturile lor pentru a se asigura īmpotriva bătrāneţii, a bolii şi a şomajului, adică un procent de cāteva ori mai mare decāt cel plătit de colegii lor din ţările civilizate, ţări īn care statul nu funcţionează ca instrument de jefuire a cetăţenilor, ci ca instrument de apărare a avuţiei şi veniturilor acestora.
    Last edited by Sitting Bull; 20-05-10 at 11:44 PM.
    Absolvent al Colegiului Naţional „Sf. Sava" şi al Academiei de Studii Economice din Bucureşti. Doctor īn economie, specialitatea management.
    Motto _ Patria este norodul, nu tagma jefuitorilor ! TUDOR VLADIMIRESCU
    Arhiva de lucrari: Index de lucrari publicate( repertoriu ) Prezentare: C.V. Manifest : GATA PDF : Grafice de evaluare
    PDF : Tabele de comparatie Website_01: Varianta COJOCARU Website_02: Eurosansa Contact: via E-mail(aici)

Similar Threads

  1. Despre masonerie, la modul relaxat
    By flavian in forum Opinii, Comentarii, Stiri, Sondaje de opinie!
    Replies: 1
    Last Post: 08-06-11, 03:11 PM
  2. Tehnica post -incriminarilor … amnistiante
    By Excalibur in forum Actiunea pentru Eliberarea Romāniei (A.E.R.)
    Replies: 0
    Last Post: 25-09-10, 09:56 AM
  3. Situri tehnica, informatica, spatii de dialog (resurse romanesti)
    By Dacus in forum Repertoriu (index): lucrari, studii, analize, adrese web
    Replies: 0
    Last Post: 02-05-10, 09:17 AM
  4. Modul de atribuire a rangului de nivel-N-02-Membru Confirmat
    By Maximus in forum Prezentare, explicatii, proceduri, regulament, protocol
    Replies: 3
    Last Post: 16-03-10, 02:24 PM

Tags for this Thread

Liens sociaux

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •