Results 1 to 1 of 1

Thread: Ingineria Imprumuturilor in Valuta

  1. #1
    Rang-N-04(Grup sp)
    Constantin Cojocaru's Avatar
    Join Date
    May 2010
    Location
    România
    Posts
    287
    Blog Entries
    4
    Rep Power
    656

    Post Ingineria Imprumuturilor in Valuta

    Ingineria Imprumuturilor in Valuta

    De 16 ani asistăm la deteriorarea continuă a balanţei comerciale externe şi a balanţei de plăţi ale României. Creşte continuu deficitul balanţei comerciale externe, aceasta ajungând la peste 10 miliarde euro, în anul 2005, ceea ce înseamnă aproape jumătate din valoarea exporturilor.

    A crescut, continuu, şi deficitul balanţei de plăţi, respectiv al deficitului de cont curent care, la sfârşitul anului 2005, a ajuns la cifra de 6,8 miliarde de euro, aproape 10% din PIB.

    Rezultanta celor două deficite este creşterea aberantă a datoriei externe, care va depăşi, în curând, jumătate din PIB, ceea ce face ca o parte tot mai mare din ceea ce producem, din venitul naţional, să nu ne mai aparţină. O bună parte din producţia ţării nu mai este folosită pentru bunăstarea celor care o creează, ci pentru rambursarea datoriei externe şi a dobânzilor aferente.

    Muncim mai mult, producem mai mult, dar devenim tot mai săraci. Tot dăm îndărăt ca racul, vorba geniului nostru naţional.
    Răul vine de la faptul că importăm mai mult decât ne permit sumele încasate din exporturi, că angajăm plăţi externe mai mari decât ne permit încasările externe.

    Cum şi de ce s-a ajuns aici?

    Datoria românilor faţă de străini are două componente: datoria publică, adică aceea angajată de stat, de guvern şi de autorităţile publice locale - primării, consilii judeţene - şi datoria privată, aceea angajată de persoanele fizice şi juridice private domiciliate în România.

    Este normal ca statul român, autorităţile publice centrale şi locale, să angajeze împrumuturi externe? A primit el acest mandat de la popor? Nu. Nu l-a primit.

    Statul poate şi trebuie să-şi exercite atribuţiile încredinţate de popor, prin Constituţie, cheltuind atât cât îi permit veniturile bugetare, realizate din taxe şi impozite plătite de către cetăţeni. Nimic în plus. Nici un împrumut. Nici intern, nici extern.

    Împrumuturile făcute de statul român şi de autorităţile publice locale, fie ele interne sau externe, reprezintă abuzuri în exercitarea puterii de stat.

    Primul pas în direcţia însănătoşirii situaţiei financiare a ţării constă în oprirea acestor abuzuri săvârşite de către guvernanţi. Spre deosebire de cetăţean, care are libertatea de a face orice nu este interzis prin lege, statul are numai libertatea de a face ceea ce îi este permis prin lege, adică prin Constituţie.

    Lucrurile stau diferit în aceea ce priveşte datoria externă privată. Este dreptul individului, al cetăţeanului, de a se împrumuta, de a consuma, astăzi, mai mult decât îi permit veniturile de care dispune, astăzi, angajându-se să ramburseze împrumutul, mâine, împreună cu dobânda aferentă.

    Cetăţeanul "X" poate împrumuta suma "A" numai dacă alţi cetăţeni au făcut sacrificiul de a economisi suma "A", pe care o împrumută direct, sau printr-o bancă, cetăţeanului "X", contra unei dobânzi, aceasta reprezentând recompensa pentru sacrificiul de economisire, respectiv preţul plătit de "X", cel care vrea să consume mai mult decât are.

    Într-o ţară normală, în care funcţionează o economie de piaţă normală, în care Banca Centrală face o politică monetară normală, suma creditelor (împrumuturilor) luate de toţi cetăţenii acelei ţări este egală cu suma economiilor (depozitelor) făcute de toţi cetăţenii aceleiaşi ţări, atât economiile cât şi creditele corespondente fiind făcute în moneda ţării în cauză.

    Ceea ce economisesc unii cetăţeni, consumă alţii. Pe ansamblu, se consumă atât cât s-a produs. Nimic în plus.

    Nu este nevoie de nici o "intervenţie" donquijotistă a Băncii Centrale pentru "reducerea consumului" prin "reducerea creditelor".

    Intervenţia Băncii Centrale se concretizează în normele prin care băncilor le este interzis să acorde credite în altă monedă decât aceea naţională, să acorde credite mai mari decât sunt depozitele şi capitalurile băncilor, pe termene mai mari decât cele ale depozitelor şi capitalurilor. Atât şi nimic mai mult.

    De când a intrat în tranziţie, România a devenit o ţară anormală, în care funcţionează o economie de piaţă anormală şi în care Banca Centrală face o politică monetară anormală. Am ieşit din anormalitatea comunistă şi am intrat în cea "reformistă".

    În România "reformistă", statul şi cetăţenii cumpără şi vând folosind atât moneda naţională cât şi monede străine. Acelaşi stat şi aceiaşi cetăţeni fac împrumuturi în monedă naţională, dar şi în monede străine, fără nici o legătură cu volumul şi structura economiilor interne, încălcându-se flagrant legităţile economiei de piaţă, ca şi interesele cetăţenilor ţării, supuşi, astfel, la o nouă inginerie financiară, prin care sunt jefuiţi de o bună parte din veniturile pe care le creează.

    Iată cum funcţionează ingineria şi jaful aferent.


    Multe din băncile care activează în România cumpără valute străine cu o dobândă de 2-3% pe an şi o dau cu împrumut statului român şi cetăţenilor români cu dobânzi de 12-15% pe an. Prima ţeapă.

    Cu valutele străine împrumutate, statul român şi cetăţenii români cumpără mărfuri din ţările din care provin valutele străine împrumutate. Neexistând concurenţă autohtonă, mărfurile importate sunt vândute la preţurile dictate de furnizorii externi, mult mai ridicate decât cele practicate în ţările de unde vin. A doua ţeapă.

    Cantitatea uriaşă de valută străină adusă în ţară şi oferită spre împrumutare face ca, în ciuda deficitului imens al balanţei comerciale, oferta de valută străină să fie atât de mare încât moneda naţională, în loc să se deprecieze, ca urmare a deficitului comercial, se apreciază constant şi substanţial, împingându-i pe exportatorii români în faliment. A treia ţeapă.

    Ce-i de făcut? Nimic altceva decât obligarea BNR să intre în normalitate: până la înlocuirea leului cu euro, leul românesc să-şi joace rolul de monedă naţională.


    Bursa, 13.03.2006
    Last edited by Sitting Bull; 22-05-10 at 03:10 PM.
    Absolvent al Colegiului Naţional „Sf. Sava" şi al Academiei de Studii Economice din Bucureşti. Doctor în economie, specialitatea management.
    Motto _ Patria este norodul, nu tagma jefuitorilor ! TUDOR VLADIMIRESCU
    Arhiva de lucrari: Index de lucrari publicate( repertoriu ) Prezentare: C.V. Manifest : GATA PDF : Grafice de evaluare
    PDF : Tabele de comparatie Website_01: Varianta COJOCARU Website_02: Eurosansa Contact: via E-mail(aici)

Similar Threads

  1. BNR vrea sa introduca restrictii pentru acordarea de credite in valuta si pentru ...
    By Aetius in forum Opinii, Comentarii, Stiri, Sondaje de opinie!
    Replies: 0
    Last Post: 22-10-11, 05:41 PM

Tags for this Thread

Liens sociaux

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •