Results 1 to 5 of 5

Thread: Legea Reformei Proprietatilor Furate

  1. #1
    Rang-N-04(Grup sp)
    Constantin Cojocaru's Avatar
    Join Date
    May 2010
    Location
    România
    Posts
    287
    Blog Entries
    4
    Rep Power
    656

    Exclamation Legea Reformei Proprietatilor Furate

    Legea Reformei Proprietatilor Furate

    Guvernul român şi-a asumat, recent, răspunderea pentru legea privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei. În ceea ce priveşte proprietatea, noua lege include, sub formă de titluri, nu mai puţin de şapte proiecte legislative menite să completeze şi să modifice tot atâtea acte normative adoptate anterior.

    Noua lege nu aduce modificări şi completări fundamentale legislaţiei în domeniu. Cele mai multe dintre prevederile acestei legi aduc mici modificări textelor legilor adoptate anterior, fiind menite să aducă noi foloase celor care s-au îmbogăţit în perioada postdecembristă prin acapararea avuţiei naţionale preluate în mod abuziv de statul român, înainte şi după 22 decembrie 1989.

    Există numai două modificări de substanţă introduse prin noua lege în domeniul proprietăţii.

    Prima modificare se referă la includerea în categoria imobilelor care trebuie retrocedate în natură şi a imobilelor afectate unor activităţi de interes public, adică imobilele deţinute de unităţi bugetare din învăţământ, sănătate, aşezăminte social-culturale, instituţii publice, partide politice, misiuni diplomatice acreditate în România, imobile excluse de la retrocedare în legislaţia anterioară.

    Autorii noii legi justifică această modificare în regimul juridic al imobilelor preluate în mod abuziv prin două motivaţii:

    a) prevalenţa restituirii în natură;
    b) degrevarea bugetului de stat de plata în numerar a despăgubirilor pentru imobilele nerestituite în natură.

    Prima motivaţie este corectă, însă a doua nu poate fi susţinută. Noua lege nu degrevează bugetul de stat, ci, dimpotrivă, îl împovărează cu sumele necesare realizării de noi imobile care vor trebui să înlocuiască imobilele de uz public, imobile care nu erau retrocedabile, conform legilor vechi, dar care vor trebui retrocedate, conform noilor acte normative.

    Statul român va trebui să continue activităţile de interes public cărora le erau afectate imobilele care vor fi restituite în natură, în conformitate cu prevederile noii legi. Edificarea de noi imobile în care să se desfăşoare activităţile de interes public afectate va coasta bugetul de stat mult mai mult decât ar fi costat despăgubirile pentru vechile imobile.

    În plus, statul român postdecembrist a privatizat, la preţuri de nimic, un număr mare de imobile, cum ar fi hotelurile şi casele de vacanţă ale fostului partid comunist, cantinele, căminele, casele de vacanţă ale fostelor întreprinderi de stat etc., care ar fi putut să preia, fără cheltuieli suplimentare deosebite, activităţile de interes public afectate de prevederile art. 16 din Legea nr. 10/2001.

    Aceste imobile nu aveau caracter de capital, de avuţie productivă. Afectarea lor pentru activităţi de interes public nu ar fi diminuat capacităţile productive şi competitive ale naţiunii.

    Cea de a doua prevedere importantă a noii legi priveşte modalităţile de despăgubire a foştilor proprietari ale căror imobile nu mai pot fi restituite în natură. În locul acordării de numerar, de acţiuni deţinute de stat la societăţi comerciale, sau bonuri valorice care să poată fi schimbate tot pe acţiuni deţinute de stat la societăţi comerciale, noua lege instituie acordarea de „titluri de plată" pentru despăgubiri, tot un fel de bonuri valorice, care să poată fi schimbate pe acţiuni emise de un fond de investiţii ale cărui active sunt aceleaşi acţiuni deţinute de stat la aceleaşi societăţi comerciale, la care se adaugă creanţe deţinute de stat în străinătate.

    Cacialmaua noilor guvernanţi este mai mult decât străvezie.
    Observăm, mai întâi, că foştii proprietari ai imobilelor care nu mai există, fiind demolate, distruse, au fost deja, despăgubiţi, fie cu bani, fie cu imobile în schimb.
    Cei care trebuie despăgubiţi, acum, sunt, de fapt, foştii proprietari ai imobilelor care au fost vândute după 1989, de către statul român postdecembrist. Imobile care au fost cumpărate de către nomenclatura postdecembristă. Este vorba, pe de o parte, de vile de lux, cumpărate la preţuri de nimic, iar, pe de altă parte de construcţii şi terenuri aflate în patrimoniul unor agenţi economici care au fost şi ele cumpărate, tot la preţuri de nimic, de către aceiaşi nomenclatură postdecembristă, prin aşa-zisa privatizare.
    Cacialmaua este dublă: sunt traşi pe sfoară atât foştii proprietari, care în loc de vile şi fabrici, primesc acţiuni la un „fond de investiţii" cu valoare îndoielnică, cât şi toţi cetăţenii ţării, a căror avuţie este folosită pentru despăgubirea celor ale căror bunuri au fost însuşite de nomenclaturiştii postdecembrişti.
    Este antinaţională şi contrară preceptelor ştiinţei economice folosirea sumelor încasate din vânzarea capitalului naţional ca fond de consum, respectiv ca sursă pentru despăgubirea celor care au fost deposedaţi de bunuri de consum - locuinţe, vile etc..

    Sumele încasate din vânzarea capitalului, trecut abuziv în proprietatea statului, trebuie să-şi păstreze calitatea de capital, ele trebuie retrocedate cetăţenilor şi reinvestite în avuţie productivă, creatoare de noi locuri de muncă, de noi venituri, noi salarii şi noi profituri.
    Bursa, 20.09.2005
    Last edited by Sitting Bull; 15-05-10 at 10:39 PM.
    Absolvent al Colegiului Naţional „Sf. Sava" şi al Academiei de Studii Economice din Bucureşti. Doctor în economie, specialitatea management.
    Motto _ Patria este norodul, nu tagma jefuitorilor ! TUDOR VLADIMIRESCU
    Arhiva de lucrari: Index de lucrari publicate( repertoriu ) Prezentare: C.V. Manifest : GATA PDF : Grafice de evaluare
    PDF : Tabele de comparatie Website_01: Varianta COJOCARU Website_02: Eurosansa Contact: via E-mail(aici)

  2. #2
    Rang-N-04(Grup sp)
    Constantin Cojocaru's Avatar
    Join Date
    May 2010
    Location
    România
    Posts
    287
    Blog Entries
    4
    Rep Power
    656

    Post Economia, Clasa Politica si Statul

    Economia, Clasa Politica si Statul

    Românii nu sunt de loc mulţumiţi de starea lor economică şi socială, după 15 ani de „reformă". Sondajele de opinie, indiferent de cine sunt comandate, arată că cetăţenii României nu au încredere în clasa politică şi în instituţiile satului lor.

    Drept răspuns, în ultima perioadă, politicienii, de toate culorile, au ieşit la atac, care mai de care avansând propuneri pentru „reformarea" clase politice şi a instituţiilor statului, cel mai vehement şi mai mediatizat, în acest sens, fiind chiar Preşedintele ţării, acesta fiind hotărât să întrebe poporul, prin referendum, dacă vrea schimbarea parlamentului bicameral cu unul unicameral.

    Mă număr printre aceia care, în ultimii ani, am atras atenţia că prima condiţie a scoaterii României din mizeria materială şi spirituală în care a fost împinsă după 1989 o constituie schimbarea clasei politice. Nu "reformarea" clasei politice, ci schimbarea ei completă, adică înlocuirea celor care au făcut parte din conducerea statului român comunist şi postdecembrist cu persoane noi.
    Cei care au votat legile răului nu pot vota legile binelui. Actuala clasă politică este aceea care a votat şi pus în practică legile privatizării şi, în general, toate legile prin care, în România a fost construită o economie oligarhică, neproductivă şi parazitară, legile prin care cetăţenii României au fost deposedaţi de capitalul acumulat de ei până în 1989;

    - legile prin care această avuţie productivă a ţării a fost trecută "pe şest" în proprietatea privată a guvernanţilor, legile prin care a fost distrusă în mare măsură industria naţională, prin care au fost desfiinţate peste 3 milioane de locuri de muncă, legile prin care salariul mediu al românului în anul 2004 a ajuns la jumătatea celui din 1989, iar pensia medie a românului nu mai reprezintă nici o treime faţă de aceea existentă în 1989, legile care au avut ca efect degradarea tuturor serviciilor publice oferite de statul român cetăţenilor săi - sănătate, învăţământ, cultură, etc.
    Mă număr, de asemenea, printre aceia care, de mulţi ani, susţin schimbarea din temelii a statului român. Statul român actual este numai cu numele unul democratic, de drept. În realitate, este un stat autocratic, format nu de popor, prin voinţa liber exprimată a acestuia, ci de către grupul minuscul de securişti şi activişti comunişti care au ajuns la putere prin lovitura de stat care a urmat revoltei populare anticomuniste din decembrie 1989 şi au păstrat-o prin manipularea informaţională a cetăţenilor. Este un stat care nu guvernează pentru popor, ci unul care guvernează pentru sine însuşi, pentru mafia politico-financiară născută de "reformă".
    Democraţia adevărată, existentă în ţările avansate ale lumii moderne, este rezultatul unui proces de şlefuire de peste trei secole.

    Este clar pentru orice cunoscător al istoriei moderne că sistemul bicameral al puterii legislative este superior celui unicameral. El asigură o mai bună reprezentare în procesul legislativ atât a intereselor comunităţilor teritoriale cât şi a grupurilor sociale şi profesionale.

    Nu existenţa sistemului bicameral şi a votului pe liste a împins România în revoluţia răului, ci clasa politică postdecembristă, constituţiile şi legile postdecembriste, care au permis manipularea electoratului, încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, jefuirea şi distrugerea avuţiei productive a naţiunii.

    Reformarea statului român trebuie începută prin reconstrucţia temeliei sale, a Constituţiei. Trebuie adoptată o Constituţie care să nu mai permită manipularea electoratului, o Constituţie care să interzică adoptarea de legi asemănătoare legilor aşa-zisei privatizări - printre rezultatele acesteia numărându-se şi „afacerea" Petrom, care-l supără pe domnul Preşedinte, şi nu numai pe el - o Constituţie care să asigure adevărata independenţă a justiţiei faţă de legislativ şi executiv, prin alegerea directă, de către popor, a magistraţilor şi a juraţilor.

    Înnoirea clasei politice şi înnoirea statului vor avea, însă, soarta unor existenţe efemere dacă nu vor fi însoţite şi de înnoirea economiei naţionale, adică schimbarea actualei economii oligarhice cu o economie democratică, una în care cea mai mare parte a capitalului să se afle în proprietatea privată a celei mai mari părţi a cetăţenilor ţării.

    Numai o astfel de economie va genera o clasă mijlocie numeroasă, înstărită şi prosperă, care să reprezinte 70-80% din populaţia ţării.

    Numai o astfel de clasă va fi capabilă să creeze şi să susţină un stat care să-i apere drepturile ei, ale majorităţii, nu cele ale minorităţii oligarhice.

    Fără o economie democratică, fără o clasă mijlocie dominantă în economie şi societate, nu vom avea nici stat de drept, eficient, nici politicieni devotaţi binelui public, nici români prosperi şi respectaţi în lume.


    Ultima Oră, 30.09.2005
    Last edited by Sitting Bull; 15-05-10 at 10:43 PM.
    Absolvent al Colegiului Naţional „Sf. Sava" şi al Academiei de Studii Economice din Bucureşti. Doctor în economie, specialitatea management.
    Motto _ Patria este norodul, nu tagma jefuitorilor ! TUDOR VLADIMIRESCU
    Arhiva de lucrari: Index de lucrari publicate( repertoriu ) Prezentare: C.V. Manifest : GATA PDF : Grafice de evaluare
    PDF : Tabele de comparatie Website_01: Varianta COJOCARU Website_02: Eurosansa Contact: via E-mail(aici)

  3. #3
    Rang-N-04(Grup sp)
    Constantin Cojocaru's Avatar
    Join Date
    May 2010
    Location
    România
    Posts
    287
    Blog Entries
    4
    Rep Power
    656

    Post De ce nu sunt bani pentru Sanatate (Subminarea sanatatii romanilor)

    De ce nu sunt bani pentru Sanatate (Subminarea sanatatii romanilor)

    De 15 ani, starea sistemului sanitar românesc se înrăutăţeşte continuu. Mii şi mii de români - şi bătrâni, şi nou-născuţi - mor în fiecare an, fie din lipsă de medicamente, fie din lipsă de îngrijire medicală. În campaniile electorale, politicienii promit îmbunătăţirea "radicală" a sistemului de sănătate, iar când ajung la putere constată că n-au bai şi nici soluţii realiste să facă rost de bani pentru sănătate.

    Confruntaţi cu neplăcuta problemă a uriaşelor datorii ale spitalelor către furnizorii de medicamente şi cu aceea,la fel de neplăcută, a insuficienţei banilor pentru acoperirea reţetelor de medicamente gratuite şi compensate, guvernanţii actuali caută cu disperare o "lărgire a bazei de impozitare ", mai direct, obligarea la plata contribuţiei pentru sănătate şi a pensionarilor, a asistaţilor social şi a agricultorilor.

    Soluţia propusă de noii guvernanţi pune în evidenţă incompetenţa şi lipsa de responsabilitate politică a autorilor ei.

    Obligarea pensionarilor şi a asistaţilor social să contribuie la bugetul pentru sănătate înseamnă fie reducerea veniturilor acestora, care, şi fără această reducere, nu le asigură acestora decât o viaţă mizerabilă, fie reducerea altor capitole de cheltuieli bugetare - învăţământ, cultură, etc.

    Obligarea la plata contribuţiei pentru asigurările de sănătate a agricultorilor - mai exact a agricultorilor care nu sunt salariaţi - echivalează cu impozitarea albinelor sau a furnicilor. Cheltuielile cu întreţinerea care ar trebui utilizaţi la calcularea şi colectarea unor astfel de contribuţii ar fi cu siguranţă mult mai mari decât contribuţiile în sine.

    Cauzele degradării sistemului sanitar românesc şi soluţiile îmbunătăţirii acestui sistem trebuie căutate în altă parte.

    În anul 1989, statul român a cheltuit pentru sănătate o sumă echivalentă cu 2,81 miliarde euro actuali. În ultimii 5 ani, statul român a cheltuit pentru sănătate, în medie, sub 300 milioane euro anual, adică aproape de 10 ori mai puţin decât în anul 1989.
    În 1989, statul român a cheltuit pentru ordinea publică şi întreţinerea aparatului de stat - preşedinte, parlament, guvern, etc - o sumă echivalentă cu 300 milioane euro actuali.
    În ultimii 5 ani, statul român postdecembrist a cheltuit pentru ordinea publică şi întreţinerea aparatului de stat, în medie, 1,2 miliarde euro anual, adică de 4,4 ori mai mult decât în anul 1989.
    În 1989, cheltuielile pentru sănătate reprezentau 13% din volumul total al cheltuielilor bugetului de stat. În anul 2004, ele au reprezentat 4%. În anul 1989, cheltuielile pentru ordinea publică şi întreţinerea autorităţilor publice reprezentau 1% dint totalul cheltuielilor bugetului de stat, iar în 2004 ele au reprezentat 19%.

    Iată o inversare fundamentală de priorităţi! Iată pentru ce au fost măcelăriţi cei peste 1000 de martiri ai revoluţiei populare anticomuniste din decembrie 1989!
    Dacă în anul 2004, sănătatea ar fi beneficiat de 13% din volumul total al cheltuielilor bugetare, aceasta ar fi însemnat un buget pentru sănătate de 1,10 miliarde euro, adică de 3,6 ori mai mare decât cel efectiv realizat. Asta ar fi însemnat de 3,6 ori mai mulţi bani pentru medicamente, ar fi însemnat slarii de 3,6 ori mai mari pentru medici!

    Lucrurile nu se opresc aici. În 1990, România avea datoria externă egală cu 0. La sfârşitul anului 2004, datoria externă a ţării a ajuns la 20 miliarde euro. În ultimii 5 ani (2000-2004), serviciul datoriei externe a fost, în medie, de 3,6 miliarde euro, adică de 12 ori mai mult decât cheltuielile anuale pentru sănătate.
    Să ne imaginăm cum ar fi arătat sistemul sanitar românesc dacă în ultimii 5 ani ar fi beneficiat de resurse băneşti de peste 12 ori mai mari decât cele de care a beneficiat prin voinţa guvernanţilor postdecembrişti.

    Iată de ce nu sunt bani pentru sănătatea românilor şi cine sunt vinovaţi de această stare de lucruri. Nici pensionarii, nici asistaţii social, nici agricultorii ţării. De vină sunt guvernanţii, mai exact senatorii, deputaţii şi miniştrii care au elaborat, adoptat şi aplicat legile bugetare şi cele care au sporit, an de an, povara datoriei externe.

    Iată de ce românii au nevoie şi sunt îndreptăţiţi să-şi impună o altă economie, un alt stat şi o altă clasă politică.
    Ultima Oră, 06.10.2005
    Last edited by Sitting Bull; 15-05-10 at 10:49 PM.
    Absolvent al Colegiului Naţional „Sf. Sava" şi al Academiei de Studii Economice din Bucureşti. Doctor în economie, specialitatea management.
    Motto _ Patria este norodul, nu tagma jefuitorilor ! TUDOR VLADIMIRESCU
    Arhiva de lucrari: Index de lucrari publicate( repertoriu ) Prezentare: C.V. Manifest : GATA PDF : Grafice de evaluare
    PDF : Tabele de comparatie Website_01: Varianta COJOCARU Website_02: Eurosansa Contact: via E-mail(aici)

  4. #4
    Rang-N-04(Grup sp)
    Constantin Cojocaru's Avatar
    Join Date
    May 2010
    Location
    România
    Posts
    287
    Blog Entries
    4
    Rep Power
    656

    Post Cauzele si Remediile Coruptiei Postcomuniste

    Cauzele si Remediile Coruptiei Postcomuniste

    În cadrul seminarului „Networking Europe", organizat, recent, la Bucureşti, de către Comisia Europeană, Preşedintele Traian Băsescu a ţinut un discurs în care a făcut mai multe afirmaţii referitoare la corupţie, una dintre acestea fiind următoarea:

    „Corupţia, spune domnia sa, există în aparatul de stat şi încercăm să o izolăm, dar ea are întotdeauna un partener - chiar populaţia, fiecare român". Şi, mai departe „fac un apel la 22 milioane de români ca, începând de mâine, să refuze să plătească în vreo instituţie a statului sau în Justiţie ciubucul, acea păcătoasă şpagă care a devenit sport naţional".

    Deci, vinovaţi de corupţia care s-a instalat în România postcomunistă şi pe care conducătorii Uniunii Europene o consideră ca fiind „înspăimântătoare" suntem noi, cei 22 milioane de români, inclusiv ţăranii din localitatea Flămânzi, din judeţul Botoşani, şi şomerii din Hunedoara, din judeţul cu acelaşi nume. În concepţia preşedintelui, noi, cei 22 milioane de români, suntem corupătorii.

    Ca să ne lumineze complet, domnul preşedinte ne explică, mai departe, că „acest proces, deci corupţia, este în doi: unul acceptă şi altul plăteşte partea care-i revine din tandemul corupţiei.

    În plus, spune domnul Băsescu, „corupţia de unul singur nu poate fi nici la vameş, nici la profesor, nici la medic, nici la judecător", Iată-i, deci, şi pe corupţii înspăimântătoarei corupţii postcomuniste: vameşii, profesorii, medicii şi judecătorii.

    Mai întâi, o perspectivă lingvistică asupra problemei în discuţie. Cuvintele de „ciubuc" şi „bacşiş", ambele de origine turcească, se referă la o sumă mică de bani sau altă mică valoare dată cuiva pentru a-şi face datoria, pentru a-şi îndeplini obligaţiile. Cuvântul „şpagă" este sinonimul, de origine rusească, al celor de „ciubuc" şi „bacşiş", iar cuvântul „şperţ" este sinonimul de origine germană al celorlalte trei menţionate.

    Noi, cei 22 milioane de români, ca şi moşii şi strămoşii noştri, dăm ciubuc, bacşiş, şpagă, şperţ frizerului, ospătarului, vânzătorului, în general, sau micului funcţionar public, sau privat, pentru ca aceştia să ne ofere serviciul care ni se cuvine, sau pentru care am plătit un preţ, mai repede, mai pe gustul nostru, mai politicos.

    Nu pentru a ne da mai mult decât ni se cuvine, sau o valoare mai mare decât preţul pe care l-am plătit.. „Ciubucul" pe care îl dăm noi, cei 22 milioane de români, îmbracă, de regulă, forma unui buchet de flori, a unei ciocolate, sau a unei sume de bani cu care se poate cumpăra un buchet de flori, sau o ciocolată.

    Noi, cei 22 milioane de români, nu avem atâţia bani încât să putem da un „ciubuc" atât de mare în schimbul căruia să ni se vândă la preţul de 75 milioane de dolari un combinat industrial care valorează 4 miliarde de dolari. Într-o astfel de „tranzacţie" intervine un alt cuvânt românesc, de data aceasta de origine slavă. Este vorba de cuvântul „mită", care desemnează „suma de bani sau obiecte date sau promise unei persoane cu scopul de a o determina să nu-şi facă datoria, să-şi încalce obligaţiile de serviciu". Deci, nu pentru a-şi face datoria, ci pentru a nu şi-o face.
    Cuvântul „mită" nu este menţionat în discursul pomenit al domnului preşedinte, deşi este direct legat de cel de „corupţie", care, conform DEX - lui, desemnează o „stare de abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie", el venind de la latinescul coruptio,- onis, prin care strămoşii noştri latini defineau procesul de degradare morală a demnitarilor statului roman - senatori şi magistraţi - în perioada de decădere a acestui stat, demnitari care adoptau legi prin care se îmbogăţeau jefuindu-i pe cetăţeni.

    Corupţia postcomunistă nu constă în degradarea morală a întregii naţiuni române. Ea nu este legată de micile ciubucuri şi bacşişuri, prin care românii apreciază profesionalismul celor care îi servesc, nu are drept corupători pe cei 22 milioane de români, şi nu are drept corupţi pe profesori, pe medici, pe judecători, şi nici pe marea majoritate a vameşilor.

    Corupţia postcomunistă constă în degradarea morală a demnitarilor statului. Ea este legată de mita dată şi primită pentru vânzarea pe nimic a capitalului naţional acumulat până în 1989, are drept corupători şi corupţi numai câteva sute de mii de nomenclaturişti comunişti care au ocupat şi ocupă funcţii de conducere în statului român postcomunist.
    La originea corupţiei postcomuniste se află Legea 15/1990, prin care statul român i-a deposedat pe cetăţeni şi s-a autoîmproprietărit cu capitalul naţional acumulat până în 1989, şi legile privatizării, prin care acest capital a fost trecut, contra mită, din proprietatea statului în proprietatea privată a guvernanţilor şi a camarilei acestora.

    Dacă, în 1990, întregul capital acumulat până în 1989 ar fi fost trecut în proprietatea privată a tuturor cetăţenilor ţării, adevăraţii corupători şi corupţi ai României postcomuniste ar fi fost lipsiţi de „obiectul munc
    ii".

    Domnul preşedinte ne reproşează că „ ne-am obişnuit să aşteptăm de la preşedinte, de la procurorul general, de la ministrul Justiţiei să cureţe aparatul de stat de corupţie". Eu, personal, nu mă aştept la aşa ceva, oricât de bine intenţionaţi ar fi cei trei demnitari menţionaţi.

    Cunoştinţele mele economice şi istorice îmi creează convingerea că statul român va putea fi curăţat de corupţie numai dacă domnul preşedinte va reuşi să facă să se adopte următoarele două legi:

    a) una prin care să se interzică accesul la funcţii publice al tuturor celor care au făcut parte din conducerea statului român până în 2004;

    b) alta prin care cetăţenii României să fie despăgubiţi pentru capitalul de care au fost deposedaţi prin Legea 15/1990.
    Bursa, 10.10.2005
    Last edited by Sitting Bull; 15-05-10 at 10:54 PM.
    Absolvent al Colegiului Naţional „Sf. Sava" şi al Academiei de Studii Economice din Bucureşti. Doctor în economie, specialitatea management.
    Motto _ Patria este norodul, nu tagma jefuitorilor ! TUDOR VLADIMIRESCU
    Arhiva de lucrari: Index de lucrari publicate( repertoriu ) Prezentare: C.V. Manifest : GATA PDF : Grafice de evaluare
    PDF : Tabele de comparatie Website_01: Varianta COJOCARU Website_02: Eurosansa Contact: via E-mail(aici)

  5. #5
    Rang-N-04(Grup sp)
    Constantin Cojocaru's Avatar
    Join Date
    May 2010
    Location
    România
    Posts
    287
    Blog Entries
    4
    Rep Power
    656

    Post De ce nu sunt bani pentru Invatamint

    De ce nu sunt bani pentru Invatamint

    Ministrul educaţiei şi-a dat demisia în semn de protest faţă de faptul că şeful său, primul ministru şi ceilalţi colegi ai săi de cabinet nu au fost de acord cu suma de bani pe care el a cerut-o de la bugetul de stat pentru finanţarea activităţii ministerului pe care îl conduce.

    Onorabilă demisia domnului ministru, dar nu demisia sa mă determină să scriu aceste rânduri, ci comentariul făcut de primul ministru în legătură cu demisia ministrului educaţiei. Domnul prim ministru ne spune că: „Am cerut membrilor cabinetului să sumarizeze creşterile bugetare solicitate. Au rezultat 70.000 de miliarde, adică 2% din PIB, în mod evident nu avem aceşti bani."

    Este adevărat că în bugetul statului român al anului în curs, ca şi în cel al anului viitor, ca şi în cele ale ultimilor ani, sunt bani mult mai puţini decât au fost în bugetele anilor 1980-1989, ca şi în cele ale anilor 1990-1991. În anul 1989, de exemplu, cheltuielile bugetului statului român au echivalat cu peste 23 miliarde euro actuali, în 1990, cu peste 16 miliarde euro. În perioada 2000-2004, cheltuielile bugetului de stat au coborât la sub 8 miliarde euro pe an.
    De această drastică micşorare a resurselor bugetului statului român nu sunt de vină nici dascălii, nici elevii şi studenţii ţării, nici părinţii acestora. De vină este „reforma" economică postdecembristă şi autorii acesteia, adică echipa de guvernanţi care conduce România din 1990 încoace, echipă din care a făcut parte, aproape continuu, şi actualul prim ministru.

    Sigur, avem mai puţini bani la buget, dar şi cei pe care îi avem sunt cheltuiţi prost, în defavoarea cetăţenilor, în favoarea guvernanţilor.
    În 1989, pentru învăţământ şi cultură, statul român comunist a cheltuit echivalentul a 3,74 miliarde euro actuali, în perioada 2000-2004, statul român postcomunist a ajuns să cheltuiască, în medie, anual, 0,58 miliarde euro, adică de 6 ori mai puţin.

    În 1989, statul român comunist a cheltuit pentru finanţarea autorităţilor publice - preşedinte, parlament, guvern, etc. - şi a ordinii publice echivalentul a 0,3 miliarde euro, în timp ce statul român postcomunist a cheltuit, pentru finanţarea aceloraşi activităţi, în medie, anual, în perioada 2001-2004, suma de 1,36 miliarde euro, adică de 4,5 ori mai mult.
    Statul român postcomunist a redus, continuu, sumele destinate finanţării serviciilor publice - învăţământ, cultură, sănătate, protecţie socială, etc. - de care beneficiază marea masă a cetăţenilor, crescând, tot continuu, sumele destinate întreţinerii aparatului de stat, de care beneficiază grupul minuscul de guvernanţi.

    În plus, pentru ca nu i-au ajuns banii încasaţi din taxe şi impozite, statul român postcomunist a apelat la împrumuturi externe masive, aducând datoria externă a ţării la îngrijorătoarea cifră de 20 miliarde de euro.

    În ultimii 5 ani, serviciul datoriei externe, care cuprinde ratele de rambursare a împrumuturilor şi dobânzilor aferente, s-a ridicat la o medie de 3,6 miliarde euro pe an, adică de 6,2 ori mai mult decât cheltuielile pentru sănătate, sau de 2 ori mai mult decât i-ar trebui domnului prim ministru pentru a acoperi toate creşterile bugetare „sumarizate" de membrii cabinetului său.
    Demisia ministrului educaţiei pune în evidenţă necesitatea unor schimbări fundamentale în politica bugetară pe care trebuie s-o conceapă şi s-o pună în practică statul român. Aceasta nu poate fi redusă la impunerea unui hăţiş haotic de biruri din cele mai bizare şi mai neproductive.

    La baza noii politici bugetare trebuie să stea o nouă politică economică, una care să stimuleze munca, inovaţia, economisirea, investiţiile, producţia, nu speculaţiile şi ingineriile financiare, încropirea de bugete bazate cu prioritate pe sporirea poverii fiscale şi cheltuirea parazitară a impozitelor şi taxelor colectate de la cetăţeni.


    Ultima Oră, 13.10.2005
    Last edited by Sitting Bull; 15-05-10 at 10:57 PM.
    Absolvent al Colegiului Naţional „Sf. Sava" şi al Academiei de Studii Economice din Bucureşti. Doctor în economie, specialitatea management.
    Motto _ Patria este norodul, nu tagma jefuitorilor ! TUDOR VLADIMIRESCU
    Arhiva de lucrari: Index de lucrari publicate( repertoriu ) Prezentare: C.V. Manifest : GATA PDF : Grafice de evaluare
    PDF : Tabele de comparatie Website_01: Varianta COJOCARU Website_02: Eurosansa Contact: via E-mail(aici)

Similar Threads

  1. Marea Deposedare-perioada de sfarsit: caracterizata prin transferul proprietatilor
    By Old Shatterhand in forum Criza financiar-economică. Finanţe-Economie-Buget-Resurse
    Replies: 0
    Last Post: 01-08-11, 04:56 PM
  2. Precizarea Nr. 2-“Legea Cojocaru” si inflatia
    By Constantin Cojocaru in forum Apeluri - Precizari
    Replies: 0
    Last Post: 18-05-10, 01:33 PM
  3. Deconspirarea REFORMEI postdecembriste
    By Constantin Cojocaru in forum File din istoria unei lupte neterminate - Desconspirarea ''REFORMEI''
    Replies: 0
    Last Post: 16-05-10, 12:46 AM
  4. Legea partidelor politice
    By Delta_F in forum Legea partidelor - Buget - Finanţare - Patrimoniu
    Replies: 2
    Last Post: 25-04-10, 11:33 PM

Liens sociaux

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •