Results 1 to 2 of 2

Thread: Economia duduie, sărăcia bntuie

  1. #1
    Rang-N-04(Grup sp)
    Constantin Cojocaru's Avatar
    Join Date
    May 2010
    Location
    Romnia
    Posts
    287
    Blog Entries
    4
    Rep Power
    656

    Exclamation Economia duduie, sărăcia bntuie

    Economia duduie, sărăcia bntuie

    De mai mulţi ani, guvernanţii noştri ne prezintă date statistice din care rezultă că producţia naţională, exprimată n Produsul Intern Brut (PIB), creşte continuu, anul trecut, n 2004, creşterea anuală fiind de peste 8%.

    Domnul Tăriceanu, actualul premier, ne asigură că economia romnească "duduie", n continuare, urmnd ca, n 2005, să nregistrăm o creştere anuală a PIB-ului de 5-6%. n ciuda acestor anunţuri triumfaliste, nivelul de trai al marii majorităţi a populaţiei continuă să fie foarte scăzut, această mare majoritate nereuşind să iasă din sărăcia n care a fost mpinsă n perioada 1990-2004.

    Stau dovadă cifrele prezentate de sindicate referitoare la costul coşului zilnic, la puterea de cumpărare scăzută a salariilor şi pensiilor, fluxul sporit de emigranţi care şi caută un salariu decent prin angajarea n străinătate.

    Cum se explică faptul că creşterea economică nu este nsoţită şi de creşterea nivelului de trai al populaţiei?
    1. Creşterea economică nregistrată n perioada 200-2004, ca şi aceea nregistrată n perioada 1992-1996, nu este una sănătoasă, rezultată din valorificarea potenţialului productiv al ţării.. Creşterea economică din perioada 2000-2004 s-a bazat, n principal, pe mprumuturi externe, prin creşterea accelerată a datoriei externe, care, la sfrşitul anului 2004, a atins nivelul record de 19,6 miliarde de euro.

    n perioada 2001-2004, serviciul datoriei externe, format din ratele de rambursare a mprumuturilor plus dobnzile aferente, a crescut continuu, n anul 2004 acesta fiind egal cu suma de 4,8 miliarde euro, ceea ce nseamnă mai mult de jumătate din suma totală a salariilor primite n anul 2004 de toţi angajaţii Romniei.

    PIB-ul Romniei a crescut, dar plusul de venituri obţinut nu a intrat n buzunarele salariaţilor romni, ci n conturile celor care i-au mprumutat pe guvernanţii romni ca să se menţină la putere.
    2. Principalul motiv al "revoluţiei" din decembrie 1989 a fost acela al schimbării sistemului economic comunist cu un sistem economic mai eficient, care să asigure venituri mai mari pentru cetăţenii ţării, să asigure creşterea nivelului de trai al acestora.

    Sistemul economic construit n Romnia după 1989 s-a dovedit, dimpotrivă, mai ineficient şi mai neproductiv dect cel comunist.

    Dacă n perioada 1990-2004 am fi reuşit să producem cel puţin un PIB egal cu cel din 1989, am fi avut la dispoziţie o sumă suplimentară egală cu 180 miliarde euro, ceea ce nsemnă mai mult dect dublul salariilor ncasate de romni n această perioadă.
    Scăderea dramatică a producţiei naţionale - n 1999 aceasta ajunsese să reprezinte 70% faţă de cea realizată n 1989 - a avut drept cauză directă devalorizarea capitalului naţional, trecut n proprietatea statului prin Legea 15/1990.
    Această devalorizare a fost realizată cu ajutorul hiperinflaţiei generată de BNR, prin aruncarea n circulaţie a unor cantităţi de bani mult mai mari dect erau cerute de valoarea şi numărul operaţiilor de schimb.

    Hiperinflaţia a determinat, printre altele, contractarea cererii interne, care a condus, la rndul ei, la subutilizarea capacităţilor de producţie, creşterea aberantă a costurilor de producţie, intrarea n faliment a ntreprinderilor cu capital de stat, astfel nct acestea să poată fi vndute la preţuri de sute de ori mai mici dect valoarea lor reală.

    Jefuirea capitalului acumulat pnă n 1989 nu a fost posibilă dect prin devalorizarea şi degradarea acestui capital, ceea ce a generat şi reducerea producţiei naţionale, a veniturilor, a salariilor şi a pensiilor, adică sărăcirea romnilor.

    3. Profitorii tranziţiei nu s-au mulţumit numai cu nsuşirea capitalului acumulat pnă n 1989. Au inventat şi pus n aplicare şi instrumente pentru jefuirea cetăţenilor şi de o bună parte a veniturilor realizate după 1989, aşa reduse cum au fost ele.

    Sunt cunoscute scandalurile legate de SAFI, FNI, falimentarea băncilor, jafuri puse la cale de speculanţi, cu ajutorul prevederilor legale adoptate de guvernanţi. Mai puţin cunoscut este modul n care guvernanţii, deveniţi proprietari ai capitalului naţional acumulat pnă n 1989, direct sau prin interpuşi, n complicitate cu o parte a liderilor sindicali, au reuşit să sporească necontenit ponderea profiturilor n PIB, n defavoarea salariilor.
    Calculele efectuate pe baza datelor nscrise n Anuarele Statistice ale Romniei n perioada 1990-2004 pun n evidenţă faptul că, n timp ce n 1990, ponderea salariilor n PIB era de 38%, aceasta a scăzut continuu, ajungnd la 14% n perioada 2001-2004.

    n aceeaşi perioadă, ponderea profiturilor a crescut de la 51% la 75%, diferenţa de 11% a rămas aproape constantă de-a lungul perioadei, fiind reprezentată de impozite şi taxe de producţie, preluate direct la bugetul de stat, corectate cu subvenţiile acordate de stat.

    n termeni absoluţi, n 1990, fondul anual de salarii era egal cu suma de 21,6 miliarde echivalent euro, iar n anii 2001-2004 a ajuns la o medie de 6,7 miliarde euro, n timp ce valoarea profiturilor a crescut de la 28,3 miliarde euro, la 38,1 miliarde euro, n cursul anului 2003.
    Dacă s-ar fi păstrat structura PIB-ului, respectiv raportul dintre salarii şi profituri existent n 1990, n perioada 2001-2004 salariul mediu net pe economie nu ar mai fi fost de 125 euro pe lună ci de peste 3 ori mai mare, adică egal cu 375 euro pe lună.

    Raportul dintre salarii şi profituri, la care s-a ajuns din cauza lăcomiei guvernanţilor postdecembrişti şi a slăbiciunii mişcării sindicale are consecinţe deosebit de grave asupra vieţii economice şi sociale a ţării. Salariile foarte mici nu asigură suficiente resurse pentru fondurile de pensii şi de sănătate. Profiturile nu participă la aceste fonduri. Salariile foarte mici nu permit proprietarilor lor să facă economii care să fie transformate n investiţii.

    Profitorii tranziţiei au devenit proprietari de capital prin aşa-zisa privatizare, adică pe gratis. Ei nu au muncit pentru acest capital, nu şi l-au creat economisind o parte din veniturile cştigate cinstit, pe piaţă, concurenţial. Din acest motiv, ei nu economisesc şi nu investesc veniturile cştigate. Le consumă pe vile, iahturi, etc. Este, astfel, irosită o altă sursă importantă de investiţii, de sporire a capacităţilor de producţie, a veniturilor, salariilor, pensiilor etc.
    4. O parte importantă a capitalului acumulat pnă n 1989 a fost vndută străinilor. Chinezii nu au vndut şi nu vnd străinilor nici o fărmă din capitalul lor naţional. i invită pe străini să vină n China şi să-şi alăture capitalul lor celui chinezesc. Aşa nregistrează China creşteri economice de 8-9% pe an şi sporeşte n fiecare an nivelul de trai al ntregii populaţii.

    n Romnia, capitalul străin nu a venit să se alăture celui romnesc, ci să-l cumpere pe acesta. Banii ncasaţi de statul romn prin vnzarea capitalului naţional nu au fost reinvestiţi, ci cheltuiţi pentru salarii compensatorii şi plăţi de dobnzi.

    Profiturile realizate de străini de pe urma capitalul acumulat de romni pnă n 1989 nu rămn n Romnia, nu sunt reinvestite n sporirea capacităţilor de producţie ale ţării, n creşterea producţiei, a veniturilor, n diminuarea sărăciei locuitorilor ţării.

    Iată cteva dintre elementele care explică de ce, n ochii guvernanţilor, economia Romniei duduie, n timp ce, n realitate, ţara este bntuită de sărăcie.

    Bursa, 08.08.2005
    Last edited by Sitting Bull; 15-05-10 at 09:13 PM.
    Absolvent al Colegiului Naţional Sf. Sava" şi al Academiei de Studii Economice din Bucureşti. Doctor n economie, specialitatea management.
    Motto _ Patria este norodul, nu tagma jefuitorilor ! TUDOR VLADIMIRESCU
    Arhiva de lucrari: Index de lucrari publicate( repertoriu ) Prezentare: C.V. Manifest : GATA PDF : Grafice de evaluare
    PDF : Tabele de comparatie Website_01: Varianta COJOCARU Website_02: Eurosansa Contact: via E-mail(aici)

  2. #2
    Rang-N-04(Grup sp)
    Constantin Cojocaru's Avatar
    Join Date
    May 2010
    Location
    Romnia
    Posts
    287
    Blog Entries
    4
    Rep Power
    656

    Post Re : Economia duduie, sărăcia bntuie-Idei pentru o posibila terapie a saraciei

    Unul dintre cititorii articolului meu, publicat săptămna trecută la această rubrică, intitulat „Economia duduie, sărăcia bntuie", m-a sunat la telefon şi m-a felicitat pentru modul n care am evidenţiat cauzele sărăciei care s-a abătut asupra romnilor n ultimii 15 ani, nsă mi-a reproşat că articolul n cauză nu indică şi soluţii pentru mbunătăţirea situaţiei existente, adică pentru eradicarea sărăciei.

    n articolul de astăzi ncerc nu să dau soluţii unice, definitive şi miraculoase, ci să prezint cteva idei simple, care, mi se pare mie, ar putea fi luate n considerare la construirea unui program de sporire a bunăstării, adică a veniturilor marii majorităţi a romnilor ncă locuitori n ţara lor.

    1. Convingerea mea este că prima prioritate a guvernului, respectiv a statului romn actual, ar trebui să fie producţia, nu corupţia. Aceasta din urmă şi are importanţa ei, nsă, n opinia mea, vom scăpa, cu adevărat, de corupţie numai dacă şi numai după ce vom scăpa de sărăcie.

    Ori de sărăcie nu putem scăpa dect prin sporirea producţiei naţionale, prin creşterea susţinută a capitalului real al naţiunii, a capacităţilor de producţie ale ţării.

    Acestei priorităţi - sporirea producţiei de bunuri şi servicii - trebuie să-i fie subordonate toate actele de guvernare, ncepnd cu adoptarea legilor şi terminnd cu deciziile şi acţiunile ultimului funcţionar public.

    2. Trebuie oprit, imediat, procesul de diminuare a capacităţilor de producţie ale ţării, de distrugere şi degradare a capitalului naţional, prin vnzarea acestuia pe nimic şi prin utilizarea sumelor ncasate din „privatizare" pentru consum, adică pentru finanţarea cheltuielilor curente ale bugetului de stat - salarii compensatorii, dobnzi etc.

    ntregul capital care se mai află n proprietatea statului trebuie vndut, exclusiv, prin licitaţii, la bursele de valori şi de mărfuri, fără
    negocieri, fără „investitori strategici". Toate sumele ncasate din „privatizare" trebuie folosite pentru investiţii n sectorul privat.

    Am propus şi susţin, n continuare, ideea adoptării unei legi privind despăgubirea cetăţenilor Romniei pentru capitalul de care au fost deposedaţi prin Legea 15/1990 şi legile aşa-zisei privatizări. O astfel de lege ar trebui să prevadă crearea unui fond de despăgubire a cetăţenilor care să fie alimentat cu:
    -sumele ncasate din „privatizări";
    -sumele ncasate prin impozitarea averilor acumulate in perioada 1990-2004 ale căror surse nu pot fi justificate;
    -sumele ncasate prin impozitarea terenurilor şi construcţiilor trecute n proprietatea statului romn prin Legea 15/1990 şi apoi privatizate; impozitul pe profituri şi cştiguri din capital;
    -alte surse stabilite prin lege.
    Sumele acumulate n fondul de despăgubiri vor fi folosite pentru acordarea de credite nerambursabile la realizarea de proiecte de investiţii, după o metodologie asemănătoare celei utilizate la acordarea creditelor nerambursabile de către Agenţia SAPARD, inclusiv n completarea sumelor necesare realizării programelor finanţate de Uniunea Europeană.

    Vor putea beneficia de creditele nerambursabile prevăzute de lege, n anumite limite, pe bază de licitaţii, agenţii economici care au ca acţionari, sau asociaţi, cetăţeni ai Romniei ndreptăţiţi la despăgubire.

    Realizarea acestui vast program de investiţii ar avea multiple efecte pozitive asupra economiei şi societăţii romneşti, primul dintre acestea fiind sporirea capacităţilor de producţie ale ţării, crearea unui mare număr de locuri de muncă att n mediul urban ct, mai ales, n mediul rural. Ar avea loc un proces durabil de capitalizare, industrializare şi urbanizare a satului romnesc.

    3. Aşa cum arată datele publicate n Anuarele Statistice ale Romniei n perioada 1990-2004, ca urmare a lăcomiei guvernanţilor postdecembrişti şi a slăbiciunii mişcării sindicale, n Romnia anului 2004, salariile au ajuns să reprezinte mai puţin de 15% din PIB, adică din totalul veniturilor create n economie.

    n 1989, ponderea salariilor n PIB era de 37%, iar n 1990, de 38%. Ponderea profiturilor a crescut de la 43%, n 1989, la 76%, n 2003. Aici, n schimbarea acestui raport ntre salarii şi profituri, se află principala cauză a stării de sărăcie a marii majorităţi a populaţiei ţării.

    Este adevărat că, n Romnia a fost construită o economie de piaţă, n care regula ar trebui să fie aceea ca raportul dintre salarii şi profituri să se stabilească prin negocierile dintre reprezentanţii proprietarilor capitalului - patronate - şi reprezentanţii proprietarilor forţei de muncă - sindicate, n conformitate cu legile care reglementează raporturile dintre cei doi participanţi la negocieri şi care le apără drepturile, sub autoritatea statului democratic.

    De acord, dar aceasta este valabil ntr-o economie de piaţă autentică, n care patronatele sunt patronate, adică sunt persoane juridice care i reprezintă pe proprietarii capitalului privat, sindicatele sunt sindicate, adică persoane juridice care i reprezintă pe proprietarii forţei de muncă, pe angajaţii agenţilor economici cu capital privat, n timp ce statul nu este subordonat nici patronatelor nici sindicatelor.

    După 1990, n Romnia nu am avut şi nu avem nici economie de piaţă autentică, nici patronate autentice, nici sindicate autentice. Cu excepţiile de rigoare. Am avut şi avem o economie oligarhică şi mafiotizată.

    Prin Legea nr.15/1990, satul a devenit singurul patron, singurul proprietar al capitalului naţional acumulat pnă n 1989, apoi, treptat, prin aşa-zisa privatizare, acest capital a fost trecut n proprietatea privată a unei minorităţi oligarhice, formată din guvernanţi şi camarila lor politică, astfel nct guvernanţii au devenit şi reprezentanţi ai statului şi ai capitalului.
    Din nefericire, mulţi lideri sindicali şi-au folosit poziţiile nu pentru a apăra interesele angajaţilor, ci fie pentru a accede n rndurile guvernanţilor şi de acolo n rndurile patronilor, fie direct n rndurile patronilor, participnd, direct, la ospăţul privatizării. Astfel se explică deteriorarea continuă a raportului dintre salarii şi profituri, sărăcirea marii majorităţi şi mbogăţirea rapidă a minorităţii oligarhice.
    Ne confruntăm cu o situaţie anormală şi singura forţă capabilă să ne aducă ntr-una de normalitate este statul romn. Conducerea statului, n frunte cu Preşedintele ţării, trebuie să intervină, de urgenţă, n această problemă de maxim interes naţional, să declanşeze o amplă dezbatere pe problema raportului dintre salarii şi profituri, acţiune care să se finalizeze n creşterea rapidă a salariului minim pe economie, impus prin lege.

    Creşterea salariilor nu generează, n mod automat, inflaţie. Pentru aceasta este nevoie de creşterea cantităţii de bani n circulaţie. Legea care va impune creşterea salariului minim va impune şi obligaţia BNR de a nu creşte cantitatea de bani n circulaţie, astfel nct creşterea salariilor se va realiza, exclusiv, prin micşorarea profiturilor.
    4. Sărăcia care s-a abătut asupra Romniei n ultimii 15 ani nu are cauze naturale, şi nici cauze supranaturale. Cauza ei este una omenească, este politica economică pusă n practică de către guvernanţii romni postdecembrişti, prin legi, ordonanţe hotărri, norme etc. Tot politica este aceea care poate şi trebuie să alunge sărăcia. Cu aceleaşi mijloace, adică prin legi, ordonanţe, hotărri, norme.
    Istoria nu ne oferă exemplul nici unei ţări n care aceiaşi politicieni să fi adus ţării respective 10 ani de război urmaţi de 10 ani de pace, sau 10 ani de sărăcie urmaţi de 10 ani de bunăstare. Regula pusă n evidenţă de istorie este aceea că cei care au adus războiul au fost nlăturaţi de la conducerea statului pentru a lăsa locul celor care au luptat pentru pace. La fel, cei care au adus sărăcia trebuie să fie nlăturaţi şi nlocuiţi de cei care s-au opus „reformei" aducătoare de sărăcie.

    Bursa, 15.08.2005
    Last edited by Sitting Bull; 15-05-10 at 09:21 PM.
    Absolvent al Colegiului Naţional Sf. Sava" şi al Academiei de Studii Economice din Bucureşti. Doctor n economie, specialitatea management.
    Motto _ Patria este norodul, nu tagma jefuitorilor ! TUDOR VLADIMIRESCU
    Arhiva de lucrari: Index de lucrari publicate( repertoriu ) Prezentare: C.V. Manifest : GATA PDF : Grafice de evaluare
    PDF : Tabele de comparatie Website_01: Varianta COJOCARU Website_02: Eurosansa Contact: via E-mail(aici)

Similar Threads

  1. Salariile in economia OLIGARHICA
    By Constantin Cojocaru in forum Criza financiar-economică. Finanţe-Economie-Buget-Resurse
    Replies: 0
    Last Post: 23-05-10, 03:00 PM
  2. Economia CIOCOIASCA
    By Demonstrator in forum File din istoria unei lupte neterminate - Desconspirarea ''REFORMEI''
    Replies: 0
    Last Post: 22-05-10, 10:30 PM
  3. Economia Democratica
    By Constantin Cojocaru in forum Resurse - Integrarea Europeana - Fond si Fonduri
    Replies: 0
    Last Post: 16-05-10, 12:42 AM
  4. Economia, Statul SI Mafia
    By Constantin Cojocaru in forum File din istoria unei lupte neterminate - Desconspirarea ''REFORMEI''
    Replies: 0
    Last Post: 15-05-10, 11:50 PM

Tags for this Thread

Liens sociaux

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •