Results 1 to 2 of 2

Thread: După un deceniu de luptă mpotriva abuzurilor

  1. #1
    Rang-N-04(Grup sp)
    Cicerone Ionitoiu's Avatar
    Join Date
    Mar 2010
    Location
    Paris-Franta
    Posts
    207
    Rep Power
    312

    Thumbs up După un deceniu de luptă mpotriva abuzurilor

    Cicerone loniţoiu este poate cel mai cunoscut dintre supravieţuitorii Gulagului romnesc, condamnat pentru că a făcut parte din conducerea organizaţiei de tineret a P.N.Ţ. După un deceniu de luptă mpotriva abuzurilor din penitenciarele şi lagărele regimului comunist, a ieşit din infern hotărt să spună adevărul despre genocidul la care a fost supus poporul romn n această perioadă ntunecată a istoriei sale.

    Nici n nchisoare, nici n lumea liberă, unde a ajuns n 1979, nu a abdicat de la crezul său, acela de a-şi ajuta tovarăşii de suferinţă şi de a căuta n permanenţă n cutele cele mai ascunse ale memoriei pentru a aduce la suprafaţă fapte şi oameni" care au făcut cinste unei generaţii lovite de istorie.

    Impresionantei sale opere de documentare asupra Gulagului romnesc (cele - deocamdată - zece volume ale dicţionarului Victimele terorii comuniste. Arestaţi, torturaţi, ntemniţaţi, nchişi, cele trei volume intitulate Morminte fără cruce sau cele două din Martiri şi mărturisitori ai bisericii din Romnia, pentru a enumera doar cteva dintre lucrările publicate) i se adaugă acum memoriile, pagini cutremurătoare despre destine cumplite, suferinţă, tortură, trădare, dar şi despre compasiune, iubire, solidaritate şi drzenie de neclintit.

    Spovedania unui nenvins

    Cndva, pe la nceputul anilor '90, Alexandru Brlădeanu, unul dintre liderii importanţi ai noii puteri, ieşit dintre ruinele fostului Partid Comunist pentru a umple vidul de putere" creat de revoluţia din 1989, a fost ntrebat cum apreciază trecutul său politic, n raport cu cel al liderului ţărănist Corneliu Coposu.

    Răspunsul a fost, n mod surprinzător, sincer, acesta recunoscnd că istoria i-a dat dreptate domnului Coposu". Este departe de a fi, ca n cazul celebrului Panait Istrati, o abjurare totală a vechiului crez, o spovedanie - e mai degrabă o constatare din care, n subtext, nţelegem că istoria" şi dreptatea" pentru comuniştii pervertiţi la capitalism sunt simple unelte de lucru n discurs, pur simbolice, simple cuvinte - căci recunoaşterea tardivă a unei evidenţe nu era nsoţită de nimic altceva, n afara unei situaţii de fapt paradoxale: liderul comunist a rămas la putere, iar liderul ţărănist s-a aflat n opoziţie pnă la moarte.

    Totuşi, din cele de mai sus, ca şi din lectura cărţii de faţă se poate desprinde ideea că avem n Romnia o anumită categorie de oameni care nu s-au lăsat niciodată nfrnţi, care, chiar dacă nu au gustat vreodată din dulceaţa puterii", au fost dăruiţi cu fericirea de a fi ntotdeauna liberi, chiar şi n cele mai ntunecate celule de nchisoare, pentru că au rămas consecvenţi cu sine şi cu credinţa lor.

    Este şi cazul lui Cicerone Ioniţoiu, un om a cărui operă nu lipseşte din bibliografia şi biblioteca nici unuia dintre specialiştii n istoria recentă a Romniei. i cunoaştem acum adevăratul chip, cel al omului, şi nu doar pe cel ntrevăzut printre semnele maşinii de scris, n cărţile sale. Din ţara srmelor ghimpate, volumul I al Memoriilor domniei sale, ne arată o asemenea biografie exemplară a unei personalităţi pe care, ca şi pe atţia alţii, vii sau morţi, dintre eroii rezistenţei anticomuniste, democraţii" de toate speţele de astăzi, desprinşi de sub pulpana putredă a Partidului Comunist, au de ce să o invidieze.

    Spre deosebire de primii, cei din urmă nu şi pot scrie memoriile, căci s-ar autocondamna, sau dacă cei mai curaţi" dintre ei ar purcede la aşa ceva, nu ar umple mai mult de două-trei pagini de succesuri".

    Aşa cum s-a angajat din Argumentul acestui volum, Cicerone Ioniţoiu ne spune totul despre sine, sincer, curat şi direct. Născut la 8 mai 1924, urmează n timpul războiului Colegiul Naţional Carol I" din Craiova şi ulterior Facultatea de Litere şi Filozofie din Bucureşti, devenind treptat un important lider de opinie n rndurile tinerilor naţional-ţărănişti. n memoriile sale, n aceste prime pagini despre o tinereţe petrecută sub apăsarea şi lipsurile războiului, apăsare anihilată nsă de pasiunea activismului politic democratic şi naţional, alcătuieşte o frescă impresionantă a anilor celui de-al Doilea Război Mondial şi a epocii ulterioare, descriind aceste perioade cu acribie, cu sensibilitatea martorului, dar şi cu pasiunea celui implicat n perioada instalării comunismului n Romnia.

    La aceste evenimente Cicerone Ioniţoiu nu a rămas un simplu privitor, ci, cu toate riscurile, a fost foarte activ n desfăşurarea sau pregătirea majorităţii manifestaţiilor de stradă din Bucureşti, unde se afla la studii. ncerca, alături de mulţi alţii, să creeze o opoziţie coerentă şi de masă faţă de instalarea brutală a comunismului n Romnia. Datorită acestei implicări entuziaste, nelipsită de conştiinţa riscurilor pe care şi le asuma, studentul Ioniţoiu este nevoit să părăsească vremelnic băncile facultăţii spre sfrşitul lunii martie 1945, cnd trebuie să se ascundă pentru a nu fi arestat din cauza acţiunilor sale anticomuniste n cadrul Tineretului Universitar.

    Revenit, după ce pericolul trecuse, Cicerone Ioniţoiu asistă pe 18 iulie 1945, nainte de a pleca n vacanţă, la un discurs care i-a schimbat, poate, destinul. La acea dată, Iuliu Maniu, liderul Partidului Naţional-Ţărănesc, le-a vorbit astfel studenţilor: Vouă, dragii mei, speranţa de azi şi de mine a neamului romnesc, mă adresez acum cnd plecaţi n vacanţă spre toate colţurile ţării şi vă rog să fiţi mesagerii ideilor pe care le propovăduim şi slujim n interesul fraţilor, părinţilor şi cunoscuţilor voştri.

    Sunt idei simple, extrase din experienţa şi trăirea acestui neam mult ncercat, idei prin care dorim să ridicăm Romnia la locul ce i se cuvine n rndul popoarelor civilizate din acest secol zbuciumat".

    ntors acasă, la Craiova, abia apucă să discute cu grupuri de tineri, prieteni, pentru a pune n practică ndemnurile liderului ţărănist, cnd, n 27 iulie, este arestat. Era, fără să o ştie, arestat abia pentru prima dată n viaţa sa.
    Last edited by Cicerone Ionitoiu; 10-03-10 at 09:31 PM.
    Cicerone Ioniţoiu a protestat permanent mpotriva terorii comuniste, devenind un personaj indezirabil pentru autorităţi. n 1979, la intervenţia preşedintelui de atunci al Franţei, Valry Giscard dEstaing, a fost lăsat să plece din Romnia şi să se stabilească n Franţa. .......Bibliografie: AICI, album foto: AICI, repertoriu de lucrări publicate: AICI, discurs: Numai cine nu vrea, nu poate!, acces la mesageria electronică: AICI (cont gestionat de membrii fondatori). Lucrări regrupate n biblioteca electronica-arhiva de studiu: Procesul Comunismului

  2. #2
    Rang-N-04(Grup sp)
    Cicerone Ionitoiu's Avatar
    Join Date
    Mar 2010
    Location
    Paris-Franta
    Posts
    207
    Rep Power
    312

    Post Re : După un deceniu de luptă mpotriva abuzurilor

    A fost eliberat după cinci zile de anchete brutale n beciul Siguranţei, care au avut scopul - dar nu şi darul - de a-l intimida. Şi-a continuat „propaganda ostilă" la adresa regimului „democrat-popular", ceea ce a făcut ca după mai puţin de o lună să afle că i se pregăteşte o nouă arestare. A fugit de acasă şi s-a ascuns n judeţul Gorj, pe rnd n satele Valea lui Cine, Aninoasa şi Tulburea, la colegi care l-au găzduit şi ajutat.

    S-a ntors acasă n preajma nceperii anului universitar, gndind că fervoarea Siguranţei comuniste (Securitatea era ncă n fază de embrion) se va fi potolit. N-a fost să fie aşa. Pe 16 septembrie 1945 a fost arestat a doua oară, fiind reţinut pnă n 21 septembrie 1945. Dar imediat după eliberare, nainte de a ajunge acasă, a fost răpit de pe stradă de N.K.V.D.-ul sovietic şi anchetat timp de alte cteva zile : „La vrsta majoratului am fost răpit de reprezentanţii forţei brute ce se pretindeau eliberatori şi care m-au torturat ngrozitor, făcndu-mă să-mi jur n gnd, sub loviturile de cizme nroşite, că, dacă voi scăpa, tot restul vieţii am să lupt permanent mpotriva celor care caută să subjuge fiinţa umană", povesteşte Cicerone Ioniţoiu.

    „Fiind scăpat ca prin minune de către Iuliu Maniu, care m-a chemat să-i relatez cele petrecute la Craiova, am rămas uimit cnd, la urmă, auzind că dorm pe mese, mi-a spus : Dumneata cu Ion Goia rămneţi să dormiţi aici, n camera mea. Eu mă duc să locuiesc n altă parte, că am prieteni, şi pe mine nu cutează să nu mă primească, dar, după cum vezi, pe dumneata unde te duci nu te primeşte nimeni".

    ntre timp, Cicerone Ioniţoiu ajunge preşedinte al studenţilor naţional-ţărănişti de la Facultatea de Litere şi Filozofie din Bucureşti, calitate n care, sfidnd riscurile, se implică n organizarea de manifestaţii studenţeşti n Bucureşti şi n ţară. Pe parcursul acestor acţiuni, cunoaşte şi alţi lideri marcanţi ai partidului, care au darul să-i producă o puternică impresie : „Şi [Iuliu Maniu] n-a fost singurul care m-a impresionat.

    La un an de la această ntmplare, cnd s-a nscenat un proces prin care să i se ridice lui Ion Mihalache dreptul de a candida la alegerile parlamentare din 19 noiembrie 1946, am plecat o delegaţie de tineri pentru a ne manifesta solidaritatea cu el şi am rămas uimiţi cu toţii cnd, după două-trei ore de discuţii, i-a ntrebat pe locuitorii din Cmpulung Muscel dacă s-a aranjat cu cazarea băieţilor. Şi apoi ne-a luat cu el, n miez de noapte, să ne odihnim".

    Implicarea sa tot mai activă n acţiunile anticomuniste nu a rămas fără replică din partea autorităţilor. Pe 18 mai 1946 s-a emis un mandat de arestare pe numele Cicerone Ioniţoiu. După 20 mai 1946, s-a publicat n ziare trimiterea n judecată a unui prim lot de 20 de persoane, n care figura şi el printre organizatorii manifestaţiei monarhiste de la 10 mai 1946, din Bucureşti. Cu acte false s-a refugiat n Piatra Craiului, continund apoi, chiar şi n clandestinitate, implicarea sa, fie n campania electorală pentru alegerile din toamna anului '46, fie n reorganizarea tineretului universitar.

    La 28 iunie 1947, după ce Siguranţa l căutase mai bine de un an, a fost arestat. A trecut prin anchete la Ministerul de Interne, apoi prin Văcăreşti şi Calea Rahovei. A fost condamnat prin sentinţa nr. 412/26.03.1948, alături de Corneliu Coposu. Cicerone Ioniţoiu a primit un an şi şase luni de nchisoare. A executat pedeapsa la Aiud şi a fost graţiat n 8 mai 1948. Era o libertate aparentă - a fost pus din nou sub urmărire n martie 1949, iar n 15/16 august 1949 a fost arestat ncă o dată şi dus la Securitatea din Giurgiu, de unde a fost transferat la Ministerul de Interne şi anchetat cu violenţă. A mai trecut n acele mprejurări prin arestul din Calea Rahovei şi nchisoarea Jilava.

    Era, alături de alţi 27 de tineri, n „lotul T.U.N.Ţ.", Tineretul Universitar Naţional-Ţărănesc, constituit de Securitate. Procesul acestui lot a avut loc n octombrie 1950 şi, ca recidivist, a primit cinci ani. Recursul a fost respins. A fost nchis, pe rnd, la Jilava, Peninsula, Poarta Albă, din nou Jilava, Oradea. A fost eliberat la 10 august 1954, cnd i-a expirat pedeapsa.

    După eliberare, rămne alături de alţi colegi de detenţie, precum Remus Radina, unul dintre cei mai nenduplecaţi şi radicali rezistenţi anticomunişti, fiind n permanenţă urmăriţi de Securitate, n „mărinimia" sa, Partidul Comunist, deşi era cel care i eliberase, i-a trimis pe foştii deţinuţi politici cu precădere la „munca de jos", indiferent de studii şi capacitatea profesională. Din acest motiv, precum şi pentru a-şi pierde urma, Cicerone Ioniţoiu ncepe un adevărat pelerinaj prin ţară, pe diverse şantiere, chiar şi ca muncitor necalificat; ceea ce nu ştia atunci, dar a aflat n zilele noastre văznd propriul dosar, este că a fost permanent urmărit de Securitate.

    Filajul nu a rămas fără rezultat. Ioniţoiu a fost arestat din nou la 8 mai 1961 şi dus la Uranus pnă la 26 februarie 1962, cnd a avut loc un nou proces, n urma căruia a fost condamnat la opt ani. n timpul executării pedepsei, la Jilava şi Uranus, a fost n continuare anchetat n numeroase rnduri. La 11 februarie 1963 i s-a intentat un nou proces, n urma căruia a primit alţi şase ani de nchisoare. A fost eliberat la 29 iulie 1964. Avea 40 de ani şi şase condamnări penale ce nsumau peste 24 de ani, din care executase 10 ani, adică un sfert din viaţă...

    „Dar dacă ţin cont că din 6 martie 1945 am fost pus sub urmărirea Siguranţei şi n continuare a Securităţii, rezultă că 19 ani am fost n ghearele Securităţii, deci aproape jumătate din viaţă... Iar n adeverinţa-caracterizare făcută la eliberarea din reeducarea Jilavei, n 28 iulie 1964, comandantul menţiona: Pe timpul deţinerii a avut o comportare rea." Pentru că apărase ţara şi valorile democraţiei, Cicerone Ioniţoiu devenise un paria.

    După eliberare, s-a angajat la exploatări miniere şi a fost trimis n diverse locuri din ţară, fiind şi de această dată permanent supravegheat de Securitate. Abia n 1970 reuşeşte să se mute cu serviciul n Bucureşti.

    După iulie 1975, cnd Romnia a semnat „Actul final al Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare n Europa", se decide să ncerce să plece n Occident. Face o serie de memorii la toate nivelurile (inclusiv către Comitetului Central şi Ceauşescu, dar şi n străinătate), arătnd persecuţiile la care a fost supus şi cernd să fie repus n drepturi sau să i se permită să plece din ţară. n paralel, se fac presiuni din străinătate pentru a i se permite să plece.

    La 12 septembrie 1979, după patru ani de aşteptare şi noi presiuni din partea autorităţilor, dar care după Golgota nchisorilor sale nu mai aveau darul să-l sperie, Cicerone Ioniţiou pleacă din ţară, dar nu pentru a se resemna, ci pentru a continua din exil lupta sa de o viaţă mpotriva comunismului.

    Stabilit n Franţa, la Paris, ncepe o muncă laborioasă şi meticuloasă, de adevărat ceasornicar al istoriei, alcătuind ample volume privind crimele comunismului n Romnia. A adunat date n legătură cu aproape 150.000 de victime, după cum spune, „n vederea argumentării genocidului la care a fost supus poporul romn de regimul comunist", iar n anii din urmă a nceput „relatarea vieţii mele de luptă politică permanentă, de peste 65 de ani, n slujba păstrării valorilor spirituale ale omului şi speranţa că supravieţuirea capătă o şansă umană numai dacă ţi păstrezi echilibrul sufletesc n faţa proceselor de degradare şi descompunere a fiinţei impuse de regimurile totalitare".

    Cicerone Ioniţoiu a stat n nchisoare mai bine de un deceniu şi s-a aflat sub supravegherea Securităţii aproape ntreaga viaţă, pentru că a crezut n democraţie, n valorile sale, n opoziţie cu regimul comunist. n 1989 comunismul s-a prăbuşit, oferindu-le lui şi celor de seama şi din generaţia sa dreptatea istorică de a putea fi socotiţi, n raport cu comuniştii şi securiştii care i-au nchis şi torturat, cei nenvinşi.

    Marius Oprea
    Last edited by Cicerone Ionitoiu; 10-03-10 at 09:36 PM.
    Cicerone Ioniţoiu a protestat permanent mpotriva terorii comuniste, devenind un personaj indezirabil pentru autorităţi. n 1979, la intervenţia preşedintelui de atunci al Franţei, Valry Giscard dEstaing, a fost lăsat să plece din Romnia şi să se stabilească n Franţa. .......Bibliografie: AICI, album foto: AICI, repertoriu de lucrări publicate: AICI, discurs: Numai cine nu vrea, nu poate!, acces la mesageria electronică: AICI (cont gestionat de membrii fondatori). Lucrări regrupate n biblioteca electronica-arhiva de studiu: Procesul Comunismului

Similar Threads

  1. ACTA & legea drepturilor de autor versus protejarea abuzurilor
    By Sergiu Simion in forum Controlul si manipularea psihologica a populatiei
    Replies: 0
    Last Post: 22-02-12, 11:46 AM
  2. Iuliu MANIU prezent n lupta contra abuzurilor noului regim
    By Cicerone Ionitoiu in forum Răpirea provinciilor romnesti
    Replies: 1
    Last Post: 09-01-11, 09:00 PM
  3. Iuliu Maniu n luptă cu dictatura
    By Cicerone Ionitoiu in forum Perioada interbelică: 1919-1939
    Replies: 0
    Last Post: 11-11-10, 09:44 AM
  4. A venit stagflația! E deja vremea pentru ncă un deceniu pierdut?
    By Oerlikonn in forum Situaţia Romniei: criza identitară, politică, socială, sistemică
    Replies: 0
    Last Post: 25-10-10, 08:11 AM

Liens sociaux

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •