Results 1 to 2 of 2

Thread: Primăvara amnată a Romniei

  1. #1
    Rang-N-04(Grup sp)
    Constantin Cojocaru's Avatar
    Join Date
    May 2010
    Location
    Romnia
    Posts
    287
    Blog Entries
    4
    Rep Power
    656

    Question Primăvara amnată a Romniei

    Primăvara amnată a Romniei

    Cu oarecare ntrziere, mi-a parvenit, la Chicago, Comunicatul Consiliului Frontului Salvării Naţionale, dat publicităţii n ziua de 24 decembrie 1989. Comunicatul conţine 20 de puncte, de propuneri, al căror ansamblu trebuie privit ca reflectnd platforma politică a acestuia, 6 din cele 20 propuneri se referă direct la problemele economice ale ţării.

    Ele sunt următoarele:
    07- Se acţionează pentru restructurarea ntregii economii naţionale pe baza rentabilizării şi eficienţei, renunţarea la conducerea centralizată;
    08 - Promovarea iniţiativei libere şi competenţei n conducerea unităţilor economice;
    09 -Restructurarea agriculturii prin ajutorarea micilor proprietari şi producători;
    15 - Reorganizarea ntregii activităţi de comerţ;
    16 - Stoparea exportului de alimente şi produse agro-alimentare;
    17 -Diminuarea exportului de produse petroliere, pentru a asigura necesităţile naţionale.

    Studiul "Restructurarea economiei romneşti" publicat, prima dată, ntr-o formă prescurtată, n ziarul Adevărul, din 13-14 februarie 1990, studiu ce avea să se transforme, de-a lungul anului 1990, n "Varianta Cojocaru" de reformă economică.

    Primăvara visată de mine n luna ianuarie a anului 1990 nu şi-a făcut, din păcate, apariţia n economia şi societatea romnească. Dimpotrivă, iarna comunistă, metamorfozată n iarna "reformistă", şi-a prelungit existenţa, cu aproape un deceniu.

    Refuznd si ncălcnd drepturile de proprietate ale romnilor, "reformiştii" şi-au pus n aplicare propria lor "politică de restructurare" economică, aceea de acaparare a capitalului romnesc şi de transformare a romnilor ntr-o naţiune de robi salariaţi, lipsiţi de proprietate, obligaţi să-şi cştige existenţa din salarii de mizerie.

    n ciuda pierderilor şi a degradărilor la care a fost supusă economia, ca şi societatea romnească, de către "reformişti", Romnia are ncă şansa de a ieşi din iarna comunisto-reformistă şi a se bucura de soarele primăverii adevăratei democraţii. "Varianta Cojocaru" a cărei esenţă constă n apărarea dreptului romnilor la proprietate şi prosperitate, a rezistat şi va rezista timpului şi criticilor. Mai devreme, sau mai trziu, naţiunea romnă va impune aplicarea ei n practică.

    Ultimele, două puncte - stoparea exportului de produse alimentare şi diminuarea celui de produse petroliere - sunt acţiuni de moment, desigur, bine venite, nsă ele pot, cu greu, fi legate de noţiunea de platformă politică. Pe termen lung, Romnia va continua să facă schimb de produse agricole cu alte ţări, să exporte unele produse agricole - sunt ramuri ale agriculturii n care ţara, n condiţii normale de eficienţă, va avea, ntotdeauna, un surplus - şi să importe produse agricole, pe care nu le poate produce rentabil. La fel cu produsele petroliere.

    Ce şi ct va importa şi exporta ţara din aceste produse va depinde de condiţiile concrete ale fiecărei perioade, deciziile urmnd a fi luate de către ntreprinzători, pe criterii economico-financiare, nu n mod arbitrariu, de către birocraţi incompetenţi. Guvernul va trebui nsă să-şi asume răspunderi proprii n acest domeniu, să ajute ntreprinzători particulari prin acţiuni diplomatice şi prghii financiare adecvate, sistem judicios de taxe vamale, de garanţii pentru creditele acordate de bănci exportatorilor şi importatorilor etc.

    Celelalte patru puncte ale Comunicatului, referitoare la economie, pot fi, cu uşurinţă, grupate ntr-unul singur: RESTRUCTURAREA ECONOMIEI NAŢIONALE.

    ntr-adevăr, punctul 7 se referă la "restructurarea ntregii economii naţionale", punctul 9 - la " restructurarea agriculturii", punctul 15 la "reorganizarea ntregii activităţi de comerţ". Agricultra şi comerţul nu sunt nimic altceva dect COMPONENTE ale economiei naţionale, - alături de industrie, transporturi, bănci etc. - iar "reorganizarea" este un alt fel de a spune "restructurare".

    Punctul 8, privind "promovarea iniţiativei" (care, n paranteză fie spus, nu poate fi dect ''liberă" si "competentă", asa că nu are; nevoie de aceste atribute) n conducerea unităţilor economice", este o dependentă a structurilor, intrnd si ca n conceptul de restructurare a economiei naţionale.

    Comunicatul nu ne spune nimic despre structura ACTUALĂ, respectiv, cea lăsată de dictatură, nici despre structura VIITOARE, ce va rezulta ca urmare a procesului de schimbare, de restructurare. Nu căpătăm prea multe detalii nici relative la CUM, prin ce mijloace, se va face restructurarea.

    Tot ceea ce ni se spune este că "restructurarea ntregii economii naţionale" se va face "pe baza rentabilizării şi eficienţei", n timp ce "restructurarea agriculturii" se va face "prin ajutorarea micilor proprietari si producători".

    Relaţia naturală ntre restructurare, pe de o parte, si rentabilizare şi eficienţă, pe de altă parte, este exact inversă, n sensul că rentabilizarea constituie SCOP, n timp ce restructurarea este MIJLOC, eficienţa (cum o arată şi numele) este EFECT, n timp ce structura este CAUZA.
    Altfel spus, trebuie să ne propunem să ridicăm nivelul rentabilităţii şi eficienţei economice naţionale prin, pe baza restructurării acesteia. Să punem boii şi carul la locul lor natural. n ceea ce priveşte agricultura, observ, mai nti, că nu numai MICII proprietari-producători agricoli au nevoie de ajutor, ci toţi agricultorii, mici şi mari.

    n al doilea rnd, ajutorul pe care guvernul l va da ntreprinzătorilor romni, nu numai celor din agricultură, ci din toate ramurile economiei naţionale, este de dorit şi va fi bine venit, nsă el, ca atare, nu este de natură să schimbe structura economiei.


    Elemente de optimism

    Conceptul de structură economică este unul deosebit de complex. Elementele sale constitutive pot nsă fi grupate astfel: structura materială, de ramură (produse, ramuri, subramuri), structura tehnică (utilaje, tehnologii), structura forţei de muncă (meserii, nivele de calificare), structura financiară (taxe, impozite, dobnzi) etc. şi structura de proprietate.

    Aceste componente sunt interdependente, se influenţează reciproc, fiecare contribuind la crearea avuţiei naţionale, fie direct, fie indirect, prin influenţa, favorabilă, sau nefavorabilă, pe care o exercită asupra celorlalte elemente structurale.

    Ce este rău n structura economiei romneşti, ce trebuie schimbat, restructurat? Răspunsul meu la această ntrebare este că, DEŞI TOATE COMPONENTELE STRUCTURII ECONOMIEI NAŢIONALE VOR SUFERI SCHIMBĂRI, AJUSTĂRI, ACEEA CARE ARE CEA MAI MARE SI ACUTĂ NEVOIE DE SCHIMBARE, CU CARE TREBUIE NCEPUT SI ASUPRA CĂREIA TREBUIE CONCENTRATĂ ATENŢIA FACTORILOR POLITICI N ACESTE MOMENTE ESTE STRUCTURA DE PROPRIETATE.
    Aceasta deoarece schimbarea formei de proprietate va determina si schimbarea celorlalte componente structurale, schimbare favorabilă, care să le facă propice creşterii eficienţei, rentabilităţii. Altfel spus, SCHIMBAREA FAVORABILĂ A CELORLALTOR COMPONENTE ESTE IMPOSIBILĂ FĂRĂ SCHIMBAREA FORMEI DE PROPRIETATE.
    Referitor la acest subiect, circulă multe idei eronate, născute fie din necunoaştere, fie din nu prea lăudabile intenţii.

    Nu sunt puţini aceia care afirmă că structura de ramură a economiei romneşti este complet necorespunzătoare, dndu-se ca exemplu construirea unor ramuri industriale - siderurgie, petrochimie - consumatoare de materii prime de care ţara nu dispune, trebuind să le importe.

    Pe cei ce fac astfel de afirmaţii i invit să privească la alte ţări - spre exemplu, Japonia - care, deşi sunt şi mai puţin dotate cu acele materii prime, au construit puternice industrii n domeniile respective, foarte, foarte rentabile.

    RĂUL NU CONSTĂ N FAPTUL CĂ S-AU CONSTRUIT FABRICI SIDERURGICE ŞI PETROCHIMICE, CI CĂ, DIN CAUZA FORMEI DE PROPRIETATE, CARE A GENERAT INCOMPETENŢĂ ŞI IRESPONSABILITATE, NU S-A CONSTRUIT SISTEMUL DE PIAŢĂ, DE MARKETING, CARE SĂ PERMITĂ VNZAREA EFICIENTĂ A PRODUSELOR ACESTOR INDUSTRII, ATT PE PIAŢA INTERNĂ, CT ŞI, MAI ALES, PE CEA EXTERNĂ.
    O idee particulară, legată de structura de ramură, o reprezintă aşa-zisa "industrializare forţată" a Romniei n perioada postbelică.

    Această idee vrea să spună că, n respectiva perioadă istorică, Romnia s-a industrializat prea repede şi prea mult, dincolo de posibilităţile şi nevoile sale.

    Ideea este greşită, deoarece o analiză mai atentă arată că, pe de o parte, industria romnească actuală este mult sub nevoile şi posibilităţile ţării, iar, pe de altă parte, alte ţări s-au industrializat ntr-un ritm mult mai accelerat.

    Există numeroase produse, industrii - tehnică de calcul, telecomunicaţii, medicamente, echipament turistic, de cercetare, nvăţămnt, bunuri de larg consum etc. - de care ţara are acută nevoie şi pe care le poate asimila rapid.

    INDUSTRIALIZAREA ŢĂRII VA CONTINUA; DEOSEBIREA VA CONSTA N ACEEA CĂ NOILE INDUSTRII VOR FI RENTABILE, EFICIENTE, DEOARECE VOR FI CREATE DE NTREPRINZĂTORI COMPETENŢI DIN PUNCT DE VEDERE TEHNIC ŞI COMERCIAL.

    O altă idee falsă referitoare la economia romnească priveşte forţa de muncă. Se afirmă că forţa de muncă de care dispune ţara este slab calificată, incapabilă să mnuiască tehnologia modernă. Din acest motiv, spun vocile descurajatoare, vor fi necesari ani mulţi pentru reeducarea tehnică a populaţiei, implicit ajutorul străin n acest domeniu.

    Adevărul este altul. Corpul profesoral romnesc, format n covrşitoarea lui majoritate din romni n prima generaţie de la opincă, a preluat de la părinţi o atitudine corectă faţă de muncă şi profesie, un profund ataşament faţă de interesele poporului, este nzestrat cu bune cunoştinţe tehnice, profesionale.
    n pofida intervenţiilor distrugătoare ale clicii comunist-dejist-ceauşiste, sistemul instructiv-educativ romnesc şi-a păstrat independenţa funcţională, asigurnd o bună pregătire profesională a poporului, nu numai la nivelul muncitorilor, dar şi al celor cu pregătire medie şi superioară.

    O dovadă o constituie faptul că, după o perioadă scurtă, deşi grea, de adaptare, numeroşi emigranţi romni - muncitori, tehnicieni, ingineri, economişti, medici etc. - devin la fel de buni, n multe cazuri mult mai buni, dect colegii lor autohtoni: americani, francezi, germani, australieni etc.

    ROMNIA DISPUNE DE UN POTENŢIAL PRODUCTIV CARE O POATE TRANSFORMA NTR-O ŢARĂ BOGATĂ ŞI PROSPERĂ, NTR-UN SCURT INTERVAL DE TIMP. POPORUL ROMN A FOST ADUS N STAREA DE SĂRĂCIE ACTUALĂ CA URMARE A DOI FACTORI PRINCIPALI:

    1) PRODUCTIVITATEA SCĂZUTĂ A ECONOMIEI NAŢIONALE DETERMINATĂ DIRECT DE FACTORI MOTIVAŢIONALI - LIPSA DE INIŢIATIVĂ, COINTERESARE, COMPETENŢĂ, RESPONSABILITATE - DETERMINAŢI, LA RNDUL LOR, DE STRUCTURA DE PROPRIETATE - PROPRIETATEA COMUNISTĂ, DE CLICĂ, ASUPRA AVUŢIEI NAŢIONALE;

    2) JEFUIREA ŢĂRII DE CĂTRE CLICĂ, N CRDĂŞIE CU ACOLIŢII EI DIN AFARĂ, JEFUIRE CARE N-AR FI FOST POSIBILĂ FĂRĂ EXISTENŢA RESPECTIVEI STRUCTURI DE PROPRIETATE.
    Last edited by Sitting Bull; 15-05-10 at 03:51 PM.
    Absolvent al Colegiului Naţional Sf. Sava" şi al Academiei de Studii Economice din Bucureşti. Doctor n economie, specialitatea management.
    Motto _ Patria este norodul, nu tagma jefuitorilor ! TUDOR VLADIMIRESCU
    Arhiva de lucrari: Index de lucrari publicate( repertoriu ) Prezentare: C.V. Manifest : GATA PDF : Grafice de evaluare
    PDF : Tabele de comparatie Website_01: Varianta COJOCARU Website_02: Eurosansa Contact: via E-mail(aici)

  2. #2
    Rang-N-04(Grup sp)
    Constantin Cojocaru's Avatar
    Join Date
    May 2010
    Location
    Romnia
    Posts
    287
    Blog Entries
    4
    Rep Power
    656

    Post Re : Primăvara amnată a Romniei-Restructurarea proprietăţii

    Restructurarea proprietăţii

    Structura de proprietate se referă la relaţia dintre individ şi rezultatele muncii sale şi ale muncii altora, la relaţia dintre membrii societăţii şi bogăţia acesteia. Omenirea a cunoscut, practic, două forme de fundamentale de proprietate:
    -proprietatea individuală (care ar putea fi denumită şi proprietate provenită din muncă), n care individul producător este şi proprietar n sensul că-şi nsuşeşte şi dispune liber de rezultatele muncii sale - şi numai ale muncii sale;

    -proprietatea nstrăinată, care, indiferent de formele ei istorice concrete - iobăgistă, feudalistă, comunistă - se caracterizează prin aceea că proucătorul este deposedat de o parte a rezultatelor muncii sale, acestea fiind nsuşite de un grup redus de membri ai societăţii, deţinători ai puterii politice, financiare şi/sau militare - stăpnii de sclavi, feudali, clicile comuniste.

    PROPRIETATEA INDIVIDUALĂ ŢINE LA DISTANNŢĂ PUTEREA DE VIAŢĂ ECONOMICĂ, N TlMP CE PROPRIETATEA COMUNISTĂ INFILTREAZA PUTEREA N ECONOMIE CU TOATE CONSECINŢELE RELE, CE DECURG DE DE AICI.

    N ROMNIA, CLICA DE LA CONDUCEREA ŢĂRII, ADUSĂ DIN AFARA ŢĂRII, MAI NTI A EXPROPRIAT POPORUL ROMN, nsuşindu-si avuţia acumulată de acesta de-a lungul secolelor, APOI, treptat, a instaurat proprietatea sa, a clicii - cunoscută sub denumirile de proprietate de stat şi cooperatistă prin care, an de an, ŞI-A NSUŞIT PARTEA CEA MAI IMPORTANTĂ A REZULTATELOR MUNCII POPORULUl, lăsndu-i acestuia strictul necesar pentru a fiinţa ca forţă de muncă, iar n ultimii ani nici atta.
    O bună parte a avuţiei creată de poporul romn n această jumătate de secol a fost consumată n mod parazitar de clică, o altă parte a fost transferată, fără echivalent, n străinătate, iar restul se găseşte n ţară, sub tormă de fabrici, uzine, drumuri etc.

    ACEASTĂ AVUŢIE ESTE A POPORULUI ŞI EA TREBUIE DATĂ NAPOI ROMNlLOR, PRIN MPROPRIETĂRIRE, PRIN TRANSFORMAREA PROPRIETĂŢII COMUNISTE N PROPRIETATE INDIVIDUALĂ. MPROPRIETĂRIREA ESTE PRIMUL ŞI CEL MAI IMPORTANT ELEMENT AL "RESTRUCTURĂRII NTREGII ECONOMII NAŢIONALE".
    PROPRIETATEA INDIVIDUALĂ - sub formele n care ea este practicată astăzi n ţările democratice ale lumii - proprietate personală, de asociaţie şi corporatistă - prin faptul că garantează producătorului nsuşirea rezultatelor muncii sale şi libertate deplină n folosirea acestora, ESTE GENERATOARE DE INIŢIATIVĂ, CREATIVITATE, INVENTIVITATE, COINTERESARE, COMPETENŢĂ ŞI RESPONSABILITATE, din partea TUTUROR partici panţilor la activitatea economică, nu numai, a cadrelor de conducere.

    Tot aşa cum PROPRIETATEA COMUNISTĂ GENEREAZĂ DEZINTERES FAŢĂ DE MUNCĂ, IRESPONSABILITATE, LENE, PARAZITISM, IMPOSTURĂ, SPIRIT DE DESCURCĂREALĂ, NEPOTISM ŞI, PRIN TOATE ACESTEA, INEFICIENTĂ ŞI SĂRĂCIE.

    MPROPRIETĂRIREA POPORULUI ESTE O NECESITATE ECONOMICĂ - FĂRĂ EA NU VA FI EFICIENŢĂ, PRODUCTIVITATE, RENTABILITATE, BOGĂŢIE, PROSPERITATE - ESTE O NECESITATE POLITICĂ - FĂRĂ EA NU VA FI DEMOCRAŢIE, UNITATE, PACE SOCIALĂ: ESTE O NECESITATE MORALĂ - FĂRĂ EA NU VA FI DREPTATE ŞI CINSTE.

    Tehnica mproprietăririi

    Există desigur mai multe modalităţi tehnice de nfăptuire a mproprietăririi şi invit specialiştii, ca şi publicul larg, să-şi exprime părerile n acest sens. Personal, consider că aceea care răspunde cel mai bine necesităţilor economice şi politice, de moment şi de perspectivă, ale Romniei este următoarea:

    1 - mpărţirea ntregii avuţii naţionale, reflectată n valoarea netă de bilanţ la data de 31 decembrie 1989, către populaţie, prin emiterea de TITLURI DE PROPRIETATE (TDP-uri) prin care romnii, particulari, vor deveni CREDITORI asupra avuţiei naţionale existente la acea dată.

    2 - Transformarea unităţilor economice de stat şi cooperatiste n CORPORAŢII (pe care le voi denumi DE STAT, pentru a le distinge de cele ce vor fi nfiinţate exclusiv cu capital particular, denumite CORPORAŢII PUBLICE).

    Corporaţiile de stat vor emite ACŢIUNI DE CORPORAŢIE (AC-uri), ce vor reflecta valoarea netă de bilanţ a unităţilor respective la data de 31 decembrie 1989.

    3 - Schimbarea, treptată, de căter populaţie a TDP-urilor pe acţiuni şi activele corporaşiilor de stat, astfel nct, n final, toate aceste corporaţii de stat să devină corporaţii publice.

    4 - nfiiiiţarea, treptată, de NTREPRINDERI particulare, care vor utiliza drept capital iniţial TDP-uri şi bani economisiţi de populaţie

    5 - Introducerea mecanismelor PIEŢEI LIBERE pentru desfăşurarea schimbului de mărfuri, pe baza legii cererii şi ofertei, prin reactivarea vechiului Cod Comercial Romn, mbunătăţit cu experienţa din ultimele decenii a ţărilor democratice

    6 - Introducerea n economia romnească a unor forme moderne de organizare - leasing, franchising, etc. - prin care ntreprinzătorii particulari - mari sau mici - pot folosi, prin nchiriere, mijloace fixe - clădiri, echipamente, vehicule, etc. - cate rămn n proprietatea marilor corporaţii sau a statului.

    7 - Crearea unui nou sistem de taxe- pe venituri, salarii, vnzări, proprietăţi etc. - care să asigure organelor de stat suficiente venituri pentru ndeplinirea funcţiilor lor, să introducă disciplina şi spirit de răspundere financiară; att n activitatea ntreprinzătorilor particulari, ct şi a organelor de stat.

    ELEMENTUL CENTRAL AL PROPUNERII MELE L CONSTITUIE TITLUL DE PROPRIETATE (TDP-ul). EL VA NDEPLINI DOUĂ FUNCŢII PRINCIPALE:

    1) TRANSFERAREA PROPRIETĂŢII DIN MINILE STATULUI N CELE ALE POPULAŢIEI, FĂRĂ PERTURBAREA CIRCULAŢIEI BĂNEŞTI, CU EVITAREA COMPLICAŢIILOR TEHNICE ŞI SOClALE PE CARE LE-AR PROVOCA MPĂRŢIREA "N NATURĂ" A AVUŢIEI NAŢIONALE NTRE MEMBRII SOCIETĂŢII;

    2) SURSA DE CAPITAL PENTRU DEMARAREA RAPIDĂ A ZECI DE MII DE NTREPRINDERI PARTICULARE: PERSONALE, N ASOCIAŢIE SAU CORPORAŢII.

    TDP-urile vor fi hrtii de valoare, ce vor putea fi schimbate pe bani, la valoarea lor de piaţă, care va fi egală, mai mare sau mai mică dect valoarea lor nominală, ca şi pe acţiuni şi active ale corporaţiilor. De asemenea, ele vor putea fi ipotecate, la bănci, pentru obţinerea de mprumuturi (de capital, nu şi pentru consum), sau drept garanţii pentru obţinerea de contracte de leasing sau franchising.

    Ele vor circula pe piaţă prin simpla andosare, care va preciza cine este cel căruia i-au fost vndute, noul proprietar, cu formularea: "Plăteşte D-lui..." sau "Plăteşte Companiei..".". Cele schimbate pe active şi acţiuni ale corporaţiilor de stat vor fi anulate, retrase de pe piaţă şi distruse. n acest moment, ele şi ncheie existenţa, misiunea lor, aceea de transferare a proprietăţii n minile ntreprinzătorilor particulari, fiind ndeplinită.

    Titlurile de Proprietate vor avea o valabilitate de 4 ani, n sensul că cele care pnă la 31 decembrie 1994 nu vor fi fost schimbate de către deţinătorii lor pe acţiuni sau active ale corporaţiilor, vor fi anulate.

    Valoarea nominală a TDP-urilor va reflecta valoarea netă de bilanţ (capitalul net) a avuţiei naţionale la data de 31 decembrie 1989.

    Să presupunem că la acea dată, prin estimări competente, se stabileşte că această valoare este de 5.000.000.000.000 lei. Să presupunem, n continuare, că la aceeaşi dată, numărul celor ndreptăţiţi să fie mproprietăriţi (poate fi şi număr de ani lucraţi, la rndul lui corectat cu un coeficient dat pentru proprietăţile confiscate - colectivizate - de către comunişti) este de 10.000.000.

    Rezultă că, n medie, fiecare romn este ndreptăţit la 500.000 lei, primind 5.000 TDP-uri, fiecare cu o valoare nominală de 100 lei.

    Concomitent cu emiterea TDP-urilor, toate unităţile economice de stat şi cooperatiste - cu excepţia unor sectoare care, prin natura lor specifică, pot şi trebuie să rămnă n proprietatea organelor de stat, locale şi centrale -gospodărirea localităţilor, poştă, nvăţămntul general obligatoriu, asigurările sociale, banca naţională etc. - vor fi transformate n CORPORAŢII de stat.

    Pe măsură ce populaţia va cumpăra acţiunile lor, corporaţiile de stat se vor transforma n corporaţii publice. Pe timpul existenţei lor, corporaţiile de stat vor avea două conturi de capital:

    -capitalul acţionarilor particulari - acţiuni vndute populaţiei
    - şi capitalul guvernului - acţiuni ncă nevndute populaţiei.

    Evident, fiecare acţiune va avea drept de vot n numirea comisiilor de administraţie - şi de participare la profit, la dividende, ca şi la pierderi.

    Activele corporaţiilor de stat vor fi oferite spre vnzare numai prin licitaţii publice, att contra bani, o astfel de tranzacţie neafectnd conturile de capital - se va reduce un cont de activ, mijloace fixe, de exemplu - şi va creste alt cont de activ, cel de bani - ct şi contra TDP-uri, caz n care reducerea contului de activ - mijloace fixe - va fi compensată prin reducerea contului de capital al guvernului, reducerea numărului de acţiuni deţinut de guvern. TDP-urile respective fiind anulate, vor fi retrase din circuit.

    Dividendele ncasate de stat de la corporaţiile n care el va deţine acţiuni - cele rentabile - precum şi diferenţele favorabile de preţ obţinute din vnzarea la licitaţie a activelor corporaţiilor de stat vor fi folosite pentru sprijinirea(subsidii , mprumuturi etc.) acelor corporaţii de stat care, deşi se vor dovedi nerentabile n arena pieţii libere, vor fi angajate n realizarea de produse şi servicii considerate vitale pentru buna funcţionare de ansamblu a economiei naţionale n această perioadă de tranziţie.

    Fără ndoială că aplicarea n practică a propunerilor de mai sus va cere un susţinut şi competent efort legislativ şi organizatoric. Acesta poate şi trebuie să fie făcut: prin el vom aduce... PRIMĂVARA n economie, n ntreaga societate romnească.


    31 ianuarie 1990 Dr. Constantin COJOCARU
    Chicago, USA
    Last edited by Sitting Bull; 15-05-10 at 08:29 PM.
    Absolvent al Colegiului Naţional Sf. Sava" şi al Academiei de Studii Economice din Bucureşti. Doctor n economie, specialitatea management.
    Motto _ Patria este norodul, nu tagma jefuitorilor ! TUDOR VLADIMIRESCU
    Arhiva de lucrari: Index de lucrari publicate( repertoriu ) Prezentare: C.V. Manifest : GATA PDF : Grafice de evaluare
    PDF : Tabele de comparatie Website_01: Varianta COJOCARU Website_02: Eurosansa Contact: via E-mail(aici)

Similar Threads

  1. Replies: 0
    Last Post: 03-10-13, 11:16 AM
  2. Petre Roman-Prim Ministru al Guvernului Provizoriu-CFSN
    By Han_Solo in forum Consiliul Frontului Salvării Naţionale (CFSN)
    Replies: 1
    Last Post: 17-08-10, 02:01 PM

Tags for this Thread

Liens sociaux

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •