Results 1 to 2 of 2

Thread: Recapitalizarea, industrializarea şi urbanizarea satului romnesc

  1. #1

    Thumbs up Recapitalizarea, industrializarea şi urbanizarea satului romnesc

    Recapitalizarea, industrializarea şi urbanizarea satului romnesc

    ■ 29 miliarde dolari SUA pentru recapitalizarea agriculturii şi a satului romnesc;

    ■ Crearea a peste 150.000 noi agenţi economici şi a unui milion de locuri de muncă n m ediul rural;

    ■ nnoirea şi sporirea parcului de tractoare şi maşini agricole; "infuzia " capitalului ţăranilor romni va repune n stare de funcţionare, la ntreaga lor capacitate, uzinele TRACTORUL Braşov şi SEMĂNĂTOAREA Bucureşti, ca şi alte fabrici constructoare de maşini, precum şi pe cele metalurgice, siderugice şi petrochimice;

    ■ Repunerea n stare de funcţionare a sistemului de irigaţii şi extinderea acestuia la 50% din suprafaţa arabilă a ţării;

    ■ Creşterea producţiei de cereale a Romniei la peste 30 milioane tone pe an;

    ■ Renaşterea zootehniei romneşti: creşterea cu circa 50% a producţiei agricole animale, astfel nct n anul 2002, Romnia să producă 150 kg carne pe cap de locuitor, 370 kg. lapte şi 450 ouă;

    ■ 9 miliarde dolari SUA investiţii pentru industrializarea satelor, pentru crearea unei puternice industrii săteşti;
    -mori, brutării, fabrici de ulei, fabrici de prelucrare a lapteli, abatoare - fabrici de mezeluri, fabrici de prelucrare a lnii, a pieilor etc;

    ■ 8 miliarde dolari pentru urbanizarea satului romnesc:
    -repararea şi dotarea şcolilor săteşti;
    -(re)construcţia şi dotarea dispensarelor umane şi veterinare;
    -extinderea sistemelor de alimentare cu apă, energie electrică, gaze, centralelor telefonice, modernizarea reţelei de drumuri dinăuntrul şi dinafară localităţilor rurale ale tării.

    1. n cele peste patru decenii ale dominaţiei regimului comunist n Romnia, prin sistemul de remunerare a muncii (salarizare) şi cel al preţurilor, o importantă parte a veniturilor create de ţărănimea romnă a fost transferată la oraşe, fiind transformată n capitalul cu care au fost create miile de fabrici şi uzine de-a lungul şi de-a latul ţării. Acest capital trebuie să revină n proprietatea celor care l-au creat - ţăranii Romniei.

    2. Ca urmare a modului defectuos, premeditat, n care a fost concepută şi aplicată Legea 18/1990, a fondului funciar, capitalul acumulat n complexele agrozootehnice ale fostelor CAP-uri a fost distrus aproape n ntregime.

    Datorită proastei administrări şi neamortizări corespunzătoare a activelor corporale, a fost, de asemenea, distrusă şi cea mai mare parte a capitalului acumulat n fostele staţiuni de mecanizare a agriculturii (AGROMEC-uri) -tractoare, semănători, combine etc.

    Datorită aceleiaşi proaste administrări, sistemul de irigaţii al ţării, care a nghiţit multe miliarde de dolari, a fost adus n stare de paragină şi repunerea lui n stare de funcţionare va necesita alte multe miliarde de dolari.

    Prin dobnzile cămătăreşti şi prin aplicarea de taxe vamale contrare intereselor naţionale, au fost distruse cele mai multe dintre complexele agrozootehnice ale ţării, a căror refacere va necesita mulţi ani şi alte multe miliarde de dolari.

    A fost adusă n stare de ruina şi bruma de mică industrie care fusese creată n satele romneşti nainte de şi n timpul regimului comunist - mori, brutării, dărace, prese de ulei etc.

    3. Politica de decapitalizare a satelor, aplicată şi n timpul regimului comunist şi al celui postcomunist, a creat un imens decalaj n dezvoltarea infrastructurii localităţilor rurale faţă de cele urbane, cu tot nivelul scăzut şi al acestora din urmă. Există, ncă, n Romnia, localităţi rurale care nu dispun de energie electrică, puţine au sisteme moderne de alimentare cu gaze, cu apă curentă, sisteme de canalizare, centrale telefonice, puţine dispun de şcoli, de dispensare umane şi veterinare, cu dotări corespunzătoare, de şosele şi dru muri intra şi interlocalităţi etc.

    4. Efectul combinat al proceselor menţionate anterior este acela că agricultura Romniei este una dintre cele mai napoiate din Europa, n care se ară şi se recoltează cu animale, cu o productivitate deosebit de scăzută, că, dintr-un apreciat exportator de produse agroalimentare, Romnia a ajuns să trăiască din importuri de astfel de produse, că marea majoritate a ţăranilor romni au un nivel de trai cu mult sub cel avut de ţăranii din ţările dezvoltate cu un secol n urmă.
    Aplicarea prevederilor PROGRAMULUI şi ale LEGII va schimba din temelii situaţia agriculturii, ca ramură a economiei naţionale, ca şi locul ţăranului n societatea romnească. Prin aplicarea acestor prevederi se va realiza:
    -recapitalizarea agriculturii şi satului romnesc;
    -retehnologizarea şi modernizarea producţiei agricole;
    -industrializarea şi urbanizarea satului romnesc.


    Recapitalizarea agriculturii şi a satului romnesc


    n mediul rural, locuiesc circa 8 milioane de viitori deţinători şi beneficiari ai obligaţiunilor ce urmează a fi emise n baza Legii Proprietăţii şi Prosperităţii Romnilor (LEGEA).
    n primii patru ani de după adoptarea LEGII, cei 8 milioane de locuitori ai satelor, deţinători de obligaţiuni, vor beneficia de un capital total n sumă de 29,3 miliarde dolari SUA, respectiv 228.000 miliarde lei, n preţurile lunii decembrie 1997.

    Cele 29,3 miliarde dolari vor proveni din următoarele surse:
    -7,9 miliarde dolari - dobnzi la obligaţiuni;
    -5,3 miliarde dolari - răscumpărări de obligaţiuni de către stat din profiturile realizate de stat din acţiunile deţinute la societăţile comericale;
    -11,6 miliarde dolari - răscumpărări de obligaţiuni din vnzarea de acţiuni către persoane fizice şi juridice romne şi străine;
    -4,5 miliarde dolari - economii din profituri, salarii şi alte venituri primare ale ţărănimii.

    Pe parcursul celor 4 ani, fiecare din cele 2700 comune ale ţării va putea face investiţii n valoare de 10,9 miliarde dolari, sau 87.000 miliarde lei, in preţurile lunii decembrie 1997.

    Anual, cele 2700 comune ale ţării, vor putea face investiţii n valoare de 7,3 miliarde, dolari, respectiv de 58.400 miliarde lei, n fiecare din cele 2700 comune putnd fi realizate investiţii n valoare de 22 miliarde lei pe an.

    Prognoza noastră este aceea că cele 29,3 miliarde dolari vor putea avea următoarele destinaţii:

    - 5,9 miliarde dolari, adică 20%, vor fi investiţi de către ţărani n acţiuni deţinute de stat la societăţi comerciale, societăţi cu care, n mod natural, ţăranii vor colabora pentru valorificarea produselor agricole: silozuri, mori, fabrici de pine, de ulei, de zahăr, de bere, abatoare etc;

    - 3,5 miliarde dolari - 12% - vor putea fi investiţi n acţiuni emise de societăţile comerciale pentru mecanizarea lucrărilor agricole, existente sau nou nfiinţate;

    - 2,3 miliarde dolari - 8% - pentru achiziţionarea de acţiuni la societăţile comerciale specializate n repararea, modernizarea şi extinderea sistemelor de irigaţii;

    - 4,4 miliarde dolari - 15% - pentru achiziţionarea de acţiuni la societăţi comerciale, existente sau noi, specializate n producţie zootehnică, n creşterea păsărilor şi animalelor;

    - 8,8 miliarde dolari - 30% - pentru achiziţionarea de acţiuni emise de societăţi comerciale industriale, existente sau care vor fi nfiinţate la sate, pentru valorificarea produselor agricole - mori, brutării, fabrici de ulei, de zahăr, fabrici de prelucrare a laptelui, abatoare, fabrici de mezeluri, darace, filaturi de lnă, fabrici de textile şi confecţii din lnă, tăbăcării, fabrici de ncălţăminte etc.

    - 4,4 miliarde dolari - 15% - pentru aciziţionarea de obligaţiuni emise de primăriile comunale n vederea finanţării lucrărilor de mbunătăţire a infrastructurii localităţilor rurale, a serviciilor publice oferite cetăţenilor satelor romneşti.

    Programul de investiţii pentru recapitalizarea agriculturii şi a satului romnesc, n perioada 1999-2002, este prezentat n Tabelul nr. 30.

    Lăsnd de o parte investiţiile n acţiuni deţinute de stat n societăţile comerciale şi pe cele n obligaţiunile emise de primării, rezultă că cele 2700 comune vor putea investi n societăţi comerciale, existente sau noi, amplasate pe teritoriile lor, un capital n valoarea de 19,0 miliarde dolari SUA, sau 152.000 miliarde lei, n preţurile lunii decembrie 1997.

    Cu aceşti bani ar putea fi nfiinţate 152.000 noi societăţi comerciale, fiecare cu un capital social de un miliard de lei.

    Fiecare din cele 152.000 societăţi comerciale ar putea angaja 6-7 salariaţi, ceea ce nseamnă circa un milion de noi locuri de muncă n mediul rural, adică att ct să poată fi absorbiţi toţi şomerii actuali ai ţării.

    n fiecare din cele 2700 comune ale ţării vor putea fi nfiinţate circa 56 noi societăţi comerciale, fiecare cu un capital de un miliard de lei, n fiecare comună urmnd a fi create locuri de muncă pentru circa 300 de salariaţi.

    n fiecare din cele 2700 comune vor putea fi nfiinţate: 3-4 societăţi comerciale specializate n mecanizarea lucrărilor agricole, fiecare dispunnd de un capital social de 3-4 miliarde lei, de 7-8 tractoare, 2-3 combine agricole şi 10-12 salariaţi, 12-13 societăţi comerciale specializate n producţia zootehnică, cu alţi 60-70 salariaţi, şi 25-30 societăţi comerciale cu profil industrial, cu alţi 150-160 salariaţi.

    Desigur, crearea acestor unităţi cu caracter productiv, agricol şi industrial, va reclama şi va face şi posibilă nfiinţarea la sate de societăţi comerciale specializate n construcţii, transporturi, servicii publice, comerţ, aprovizionarea satelor cu produse industriale realizate la oraşe şi a oraşelor cu produse agricole şi industriale realizate la sate.

    Aşa cum rezultă din datele prezentate n Tabelul nr. 31, investiţiile realizate de locuitorii satelor vor determina creşterea participării agriculturii şi a industriei săteşti la sporirea Produsului Intern Brut al ţării. n anul 2002, numai aceste investiţii vor participa la crearea Produsului Intern Brut cu suma de 9,13 miliarde dolari, ceea ce nseamnă aproape 18% din PIB-ul realizat n acel an.

    Cele 29,3 miliarde dolari investiţi de locuitorii satelor vor crea, pnă n anul 2002, locuri de muncă pentru circa un milion de salariaţi, ale căror cştiguri nete vor creşte de la 92 dolari pe lună n anul 1999, la 144 dolari SUA n anul 2002.

    Aceste investiţii vor determina şi crearea de noi venituri bugetare, al căror volum va creşte de la 300 milioane de dolari n anul 1999, la 2,5 miliarde de dolari n 2002. Aceasta n condiţiile reducerii gradului de fiscalitate la 27,8%, adică a impozitului pe salarii şi profituri la 20%, a TVA-ului la 15% şi a contribuţiilor de asigurări sociale şi de sănătate la maximum 23%.

    Numai din aceste venituri suplimentare, fiecare din cele 2700 primării comunale, prin preluarea la bugetele locale a 35% din impozite, mai puţin CAS, ar putea beneficia, n anul 2002, de o sumă de peste 2,0 miliarde lei.


    nnoirea şi sporirea parcului de tractoare şi maşini agricole

    n următorii 4 ani, cu cele 3,5 miliarde dolari, care urmează a fi investiţi n acţiuni emise de societăţi comerciale specializate n mecanizarea lucrărilor agricole ar putea fi rennoit, complet, parcul de tractoare şi maşini agricole al ţării.

    Lund n considerare preţurile lunii decembrie 1997, rezultă că nlocuirea a circa 120.000 de tractoare care au o "vrstă" mai mare de 5 ani, ar necesita un volum de investiţii egal cu 1,2 miliarde dolari SUA. Pentru nlocuirea şi a 20.000 de combine agricole, ar trebui alte 0,8 miliarde dolari SUA, rămnnd suficienţi bani (1,5 miliarde dolari) pentru nnoirea şi completarea restului parcului de maşini agricole - semănători, cultivatoare, remorci, pluguri, discuri etc. - şi pentru asigurarea capitalului circulant al societăţilor comerciale specializate n mecanizarea lucărilor agricole -achiziţionare seminţe, ngrăşăminte, carburanţi etc.

    Anual, uzinele producătoare de tractoare şi maşini agricole ale ţării ar putea primi comenzi, de la ţăranii Romniei, n medie, n valoare de 875 milioane de dolari SUA, sau 7000 miliarde lei, n preţurile lunii decembrie 1997. Numai comenzile de tractoare ar nsuma, anual, 30.000 bucăţi, respectiv 68% din ntreaga capacitate de producţie a uzinelor TRACTORUL din Braşov, uzine, care n anul 1997, au "reuşit" să vndă ţăranilor Romniei 1300 de tractoare.

    Cum, la TRACTORUL Braşov, volumul comenzilor de export depăşeşte cu mult diferenţa de capacitate, de 14.000 tractoare pe an, rezultă că chiar n primul an de după adoptarea LEGII, uzina braşoveană va trebui să reangajeze cea mai mare parte din cei 13.000 de oameni pe care i-a aruncat pe drumuri, n armata şomerilor, ca urmare a politicilor economice neghioabe aplicate n Romnia după Decembrie 1989.

    La fel şi cu uzina SEMĂNĂTOAREA din Bucureşti, care n-ar mai avea nevoie de nici un "nonhailender" ca "s-o pună pe picioare", mai corect "s-o mulgă". Prin aplicarea prevederilor LEGII, uzina bucureşteană ar putea lucra la ntreaga ei capacitate, ar putea să-şi reangajeze toţi foştii salariaţi, fără nici o "infuzie" de capital străin, ci numai pe baza infuziei capitalului ţăranilor Romniei.

    La fel şi cu celelalte uzine ale ţării, producătoare de autocamioane, autoturisme de teren etc, ca şi cele producătoare de ngrăşăminte chimice, ierbicide, insecticide etc. Toate şi vor putea relua activitatea la ntreaga lor capacitate, prin noi nşine, prin capitalul naţional, al ţăranilor şi al celorlalţi cetăţeni ai Romniei, prin adoptarea şi aplicarea LEGII.

    Cererea de produse industriale creată prin impulsul dat de investiţiile ţăranilor nu se va opri la tractoare şi autocamioane, ea se va propaga n ntregul sistem economic naţional, att n amonte, prin siderurgie, metalurgie şi petrochimie, pnă la industriile primare ale ţrii, ct şi n aval, prin industria alimentară, către toate industriile producătoare de bunuri de consum, cu toate consecinţele ee decurg de aici, pentru creşterea cererii interne de produse şi servicii, pentru crearea de locuri de muncă, pentru creşterea produsului intern brut, a fondului de consum, a nivelului de trai al populaţiei.

    Repararea şi extinderea sistemelor de irigaţii

    Din suprafaţa agricolă totală a ţării, de 14,8 milioane hectare, n anul 1990, erau irigate 3,1 milioane hectare, deci 21,1%. n acelaşi an, din suprafaţa arabilă totală, de 9,5 milioane hectare, erau irigate 2,91 milioane hectare, adică 31,0%.

    Timp de 6 ani, 1990-1995, suprafaţa agricolă pentru irigat a crescut cu numai 1100 hectare, de la 3.109.000 hectare, la 3.110.100 hectare, respectiv cu 0,04%. Practic, suprafaţa agricolă a ţării amenajată pentru irigat a rămas la nivelul anului 1989.

    Din nefericire, pe de o parte, cea mai mare parte a sistemelor de irigaţii a fost lăsată de izbelişte, multe instalaţii şi amenajări au fost distruse şi scoase din funcţiune iar, pe de altă parte, din lipsă de resurse financiare, producătorii agricoli n-au putut plăti serviciile oferite de sistemele de irigaţii, ceea ce a făcut ca acestea să funcţioneze cu pierderi şi să acumuleze mari datorii, situaţie, de altfel, creaţă pentru toţi agenţii economici romni, prin politica economică dezastruoasă a guvernanţilor postdecembrişti.

    Cu cele 2,9 milioane hectare suprafaţă arabilă irigată, şi alte 6,6 milioane hectare, neirigate, dar foarte fertile, din care o parte ar mai putea fi irigate, Romnia are toate condiţiile pentru a realiza o producţie stabilă de cereale de cel puţin 30 milioane tone pe an, respectiv cu circa 50% mai mult dect produce n prezent.

    Pentru realizarea acestui obiectiv, sunt necesare, pe lngă nnoirea şi sporirea parcului de tractoare şi maşini agricole, şi următoarele:

    - repararea şi repunerea n funcţiune a sistemelor de irigaţii existente la ntreaga lor capacitate;
    - realizarea de noi sisteme de irigaţii, astfel nct suprafaţa amenajată pentru irigat să ajungă la cel puţin 50% din suprafaţa arabilă a ţării;
    - asigurarea surselor de finanţare necesare pentru exploatarea rentabilă a sistemelor de irigaţii şi pentru utilizarea rentabilă a acestora de carte producătorii agricoli, deci nzestrarea cu capital circulant att a producătorilor agricoli ct şi a agenţilor economici specializaţi n exploatarea sistemelor de irigaţii.
    Pentru realizarea celor 3 subobiective menţionate, PROGRAMUL prevede un program de investiţii n sumă de 2,3 miliarde dolari, adică 18.400 miliarde lei, o medie de 4600 miliarde lei n fiecare din cei patru ani ai perioadei la care ne referim.

    Pentru repararea instalaţiilor şi amenajărilor aferente sistemelor de irigaţii ale celor 3,1 milioane hectare de suprafaţă agricolă deja irigată sunt suficiente 500 milioane lei pe hectar, respectiv 1550 miliarde lei pentru ntreaga suprafaţa.

    Alocnd alte 500 milioane lei pe hectar, un total de 1550 miliarde lei, pentru asigurarea capitalului circulant necesar finanţării cheltuielilor de exploatare, rezultă că chiar şi n primul an de după adoptarea LEGII, rămn disponibile 1500 miliarde lei pentru realizarea de noi sisteme de irigaţii, disponibilităţile totale pentru extinderi, pe perioada celor 4 ani, fiind de peste 15000 miliarde lei.

    Dr. Constantin COJOCARU
    Website : http://www.variantacojocaru.ro
    Index lucrari : http://www.universulromanesc.com/showthread.php?t=236
    Proiectul pentru Romnia : http://www.universulromanesc.com/forumdisplay.php?f=223
    Last edited by Sitting Bull; 23-05-10 at 09:24 AM.

  2. #2

    Thumbs up Creşterea producţiei de cereale a Romniei la peste 30 milioane tone pe an

    Creşterea producţiei de cereale a Romniei la peste 30 milioane tone pe an

    Efectul combinat al nnoirii şi sporirii parcului de tractoare şi maşini agricole, al reparării şi extinderii sistemelor de irigaţii şi al asigurării capitalului circulant necesar finanţării producţiei agricole vegetale, nu poate fi altul dect creşterea substanţială a volumului şi calităţii acestei producţii şi, ceea ce este foarte important, creşterea siguranţei obţinerii acestei producţii.

    Estimăm că, prin realizarea programului de investiţii prezentat mai sus, n anul 2002, producţia de cereale a Romniei va fi de cel puţin 30 milioane tone, n următoarea structură:
    -10,0 milioane tone - gru şi secară;
    -3,5 milioane tone - orz şi orzoaică;
    -0,5 milioane tone - ovăz;
    -16,6 milioane tone porumb;
    -0,04 tone - sorg şi orez.

    Producţiile medii la hectar vor atinge următoarele cote:
    -4000 kg/ha - gru şi secară;
    -5000 kg/ha - orz şi orzoaică;
    -5200- porumb. (Prognoza evoluţiei producţiei de cereale este prezentată n Tabelul nr. 32).

    Nici producţiile medii la hectar, nici cantităţile totale de cereale prognozate pentru anul 2002 nu sunt la nivelul celor nregistrate n ţările dezvoltate, astfel nct putem afirma că, n perioada următorilor 4 ani -2002-2006 - există posibilitatea unei noi creşteri a producţiei de cereale, n general a producţiei agricole vegetale a Romniei.

    Realizarea cantităţilor prognozate la cereale şi alte produse agricole vegetale va crea condiţii pentru sporirea consumului populaţiei la astfel de produse, dezvoltarea producţiei animale, implicit a consumului populaţiei la astfel de produse, crearea de disponibilităţi pentru dezvoltarea industriilor săteşti şi orăşeneşti specializate n prelucrarea produselor agricole vegetale - mori, brutării, fabrici de ulei, de zahăr etc. - ca şi disponibilităţi pentru export, pentru echilibrarea balanţei comerciale externe, pentru stabilitatea cursului de schimb al monedei naţionale, pentru stabilitatea preţurilor produselor şi serviciilor consumate de populaţie etc.


    Renaşterea zootehniei romneşti

    Prognoza noastră prevede că din sumele ncasate de locuitorii satelor, 15 procente, respectiv suma de 4,4 miliarde dolari, sau 35200 miliarde lei, n preţurile lunii decembrie 1997, vor fi alocate pentru refacerea producţiei agrozootehnice.

    Refacerea producţiei de carne, lapte, ouă, necesită investiţii nu numai pentru achiziţionarea şi apoi creşterea animalelor şi păsărilor, ci şi investiţii pentru achiziţionarea construcţiilor şi instalaţiilor aferente acestei producţii.

    Firesc, o bună parte din disponibilul de 4,4 miliarde dolari vor fi utilizate pentru nfiinţarea de noi societăţi comerciale agrozootehnice, care şi vor ncepe activitatea prin cumpărarea terenurilor şi construirea clădirilor şi instalaţiilor necesare pentru adăpostirea animalelor şi păsărilor, care şi ele vor trebui achiziţionate din aceleaşi fonduri de investiţii.

    "Chiar dacă n mare parte deteriorate, sau lăsate n paragină, multe din construcţiile şi instalaţiile crescătoriilor de păsări şi de animale sunt ncă pe picioare. Readucerea acestora n stare de funcţionare va costa mult mai puţin dect construirea unora noi.

    Pentru recuperarea şi repunerea n stare de funcţionare a acestor construcţii şi instalaţii, PROGRAMUL preconizează ca acţiunile deţinute de stat la soceităţile comerciale care au n patrimoniul lor aceste active -unităţile de tip "avicola", "suimprod" etc. - să fie convertite cu obligaţiunile deţinute de cetăţeni romni, cu prioritate de cei din mediul rural, care vor intra astfel n proprietatea acestor construcţii şi instalaţii, fără a fi nevoie de utililzarea lichidităţilor, a sumelor băneşti de care vor beneficia prin aplicarea prevederilor LEGII.

    n aceste condiţii, putem aprecia că din cele 4,4 miliarde dolari, circa 30%, adică un miliard de dolari vor fi suficienţi pentru repararea construcţiilor şi instalaţiilor existene n complexele zootehnice existente, ca şi pentru construirea de noi astfel de complexe.

    Pentru repopularea vechilor complexe, popularea celor noi şi asigurarea finanţării activităţii acestora rămn disponibile 3 miliarde dolari, respectiv 24000 miliarde lei, n preţurile lunii decembrie 1997.

    Lund n considerare aceste preţuri, ale lunii decembrie 1997, rezultă că pentru refacerea numărului de păsări şi animale din anul 1989 ar fi suficiente 7000 miliarde lei, cu care ar putea fi achiziţionate: 775.000 vaci (3875 miliarde lei), 510.000 scroafe (1020 miliarde lei), 2.200.000 oi (1100 miliarde lei), 14.000.000 păsări adulte (700 miliarde lei).

    n cei patru ani, vor putea fi achiziţionate păsări şi animale de producţie ntr-un număr de aproape două ori mai mare dect pierderile din perioada 1990-1997, respectiv n valoare de circa 13.000 miliarde lei, diferenţa de 11.000 miliarde lei, pnă la suma de 24.000 miliarde lei, fiind suficientă pentru acoperirea necesităţilor de capital circulant pentru desfăşurarea activităţilor de creştere şi ngrăşare a păsărilor şi animalelor (vezi Tabelul nr. 33).

    Există, deci, posibilitatea ca, pnă n anul 2002, efectivele de animale şi păsări ale ţării să crească astfel faţă de anul 1989: la bovine cu 25%-30%, ajungnd la un număr de 8,0 - 8,5 capete; la porcine eu 45%-50%, respectiv 21-22 milioane capete; la ovine cu 21%-22%, respectiv 19-20 milioane capete; la păsări, cu 28%-30%, respectiv 160-170 milioane capete (vezi Tabelul nr. 34 şi Graficul nr. 14).

    Creşterea efectivelor de animale şi păsări va determina sporirea producţiei agricole animale, n medie cu 45%-50% faţă de aceea realizată n anii 1985-1990, astfel nct, n anul 2002, producţia anuală de carne ar putea ajunge la 3,2 milioane tone, respectiv la 144-145 kg pe locuitor, producţia de lapte - la 65 milioane hectolitri, sau 370 kilograme pe locuitor, producţia de lnă - la 55 milioane kilograme, sau 2,5 kg pe locuitor, producţia de ouă la 9,7 miliarde bucăţi sau 450 ouă pentru fiecare locuitor (vezi Tabelul nr.35).

    Aceste producţii, deşi ncă reduse faţă de cele realizate de ţările vest-europene, care dispun de condiţii naturale mai puţin propice dect ale Romniei, vor fi, totuşi, suficient de mari pentru a asigura o creştere substanţială a consumului populaţiei, a nivelului de trai, ca şi participarea acestei producţii la sporirea exporturilor ţării, la echilibrarea balanţei comerciale externe, la stabilitatea cursului de schimb al monedei naţionale, ca şi a nivelului general al preţurilor n economia naţională.

    Industrializarea satelor

    Nefireasca politică de investiţii practicată att de regimul comunist, ct şi de cel postdecembrist a creat nefireasca situaţie că satul romnesc produce grul, dar mănncă pine fabricată la oraş, produce carne, dar mănncă mezeluri fabricate tot la oraş. Şi grul şi carnea trebuie să suporte cheltuielile de transport dus şi ntors, la şi de la oraş, pentru a ajunge pe masa celui care le-a produs. La fel şi cu multe alte produse agroalimentare.

    Unul din principalele obiective ale PROGRAMULUI şi ale LEGII este şi acela de a pune capăt acestei situaţii nefireşti, printr-un efort susţinut de investiţii pentru industrializarea satului romnesc, prin crearea, la sate, a tuturor industriilor necesare asigurării fabricării tuturor produselor agroali-mentare, destinate consumului sătenilor, ca şi a celei mai mari părţi din aceste produse destinate consumului populaţiei urbane şi, chiar, exportului.

    Consecinţele acestui proces de industrializare a satelor nu se rezumă numai la reducerea corespunzătoare a costurilor ci şi la sporirea calităţii vieţii sătenilor, care vor putea trece la consumul de pine caldă şi de preparate din carne proaspete. Sunt multe alte consecinţe, dintre care menţionăm:

    -sporirea numărului de locuri de muncă n mediul sătesc, unde rata reală a şomajului, mai precis rata de subutilizare a forţei de muncă este foarte ridicată;
    -sporirea veniturilor realizate de locuitorii satelor, att sub forma salariilor, ct şi a profiturilor, deci a sursei de ridicare a nivelului de trai al sătenilor, dar şi a surselor de alimentare a bugetului de stat, ca şi a bugetelor comunelor, sporirea pe această cale a surselor de finanţare a lucrărilor de mbunătăţire a infrastructurii satelor - drumuri, alimentări cu apă, gaze, electricitate etc. - astfel nct calitatea acestora să fie adusă, treptat, la nivelul celor din localităţile urbane.

    Conform estimărilor noastre, n primii patru ani de după adoptarea LEGII, cei 8 milioane de locuitori ai satelor vor dispune de un fond de investiţii de circa 8,8 miliarde dolari care ar putea fi utilizaţi pentru crearea de industrii care să prelucreze o bună parte din producţia agricolă şi animală a ţării, astfel nct să se asigure complet consumul sătenilor, de astfel de produse, ca şi o parte a consumului orăşenilor, precum şi disponibilităţi pentru export.

    n Tabelul nr. 36 sunt prezentate cifrele orientative privind realizarea acestui program de investiţii pentru industrializarea satelor Romniei n perioada 1999-2002. Reamintim că aceste, cifre au la bază preţurile lunii decembrie 1997 şi cursul de schimb de 8000 lei/dolar SUA.

    n ceea ce priveşte numărul de unităţi productive pe comună s-a luat n calcul o medie de 4 sate pe comună, această cifră putnd, evident, să difere de la o comună la alta, n funcţie de dimensiunea reală a fiecărei comune şi de subunităţile acesteia.

    Prin realizarea programului de investiţii menţionat, n următorii 4 ani de după adoptarea LEGII, n satele Romniei ar putea fi create 97.200 societăţi comerciale cu caracter industrial şi prestări de servicii, fiecare dispunnd, n medie, de un capital social n valoare de 722 milioane lei, şi 3-4 salariaţi. Cele 97.200 societăţi comerciale vor dispune de un capital social n valoare de 70.200 miliarde lei, din care 12.000 miliarde lei (17%) va putea fi utilizat drept capital circulant.

    n anul 2002, n cele 97.200 societăţi comerciale ar putea lucra 351.600 salariaţi, fiecare cştignd un salariu lunar mediu net de 144 dolari, respectiv 1.152.000 lei, n preţurile lunii decembrie 1997.

    Participarea celor 97.200 societăţi comerciale la realizarea Produsului Intern Brut al ţării n anul 2002 se va cifra la 3,9 miliarde dolari SUA, sau 10% din ntregul PIB realizat n anul 1997.


    Urbanizarea satului

    Aşa cum rezultă din datele prezentate n Tabelul nr. 37, n perioada celor patru ani de după adoptarea LEGII, primăriile celor 2700 de comune ale ţării vor putea beneficia, n plus faţă de veniturile lor actuale, de fonduri de investiţii n valoare de 5,9 miliarde dolari SUA, respectiv peste 47.000 miliarde lei, n preţurile lunii decembrie 1997. n medie, pe fiecare comună, aceasta nseamnă 2,2 milioane dolari SUA, sau 18 miliarde lei, n patru ani, respectiv 4,4 miliarde lei anual.

    Aceste sume vor proveni din două surse:

    a) ncasări din vnzări de obligaţiuni emise de primăriile comunale şi cumpărate de locuitorii satelor cu banii obţinuţi din valorificarea obligaţiunilor emise n baza LEGII.

    b) venituri obţinute de primăriile comunale prin reţinerea la nivelul lor a 35% din impozitele pe salarii, impozitele pe profituri şi taxa pe valoarea adăugată realizate n societăţile comerciale care şi vor desfăşura activitatea pe teritoriile lor.

    Precizăm ca n conformitate cu prevederile alin. 3 din Articolul 30 al LEGII: "pentru obligaţiunile emise de primării şi de agenţii economici, dobnda acestora va fi de maximum 20% pe an şi va fi scutită de impozit".

    Avnd n vedere că dobnda maximă pe carp o vor putea acorda băncile pentru depozitele constituite de persoanele fizice şi juridice va fi de 10% pe an şi va fi impozabilă, este de prevăzut că obligaţiunile emise de primării vor atrage mult mai multe resurse dect cele estimate n prognoza noastră.

    Cele 4,4 miliarde lei pe an puse la dispoziţia fiecărei comune prin aplicarea prevederilor LEGII vor crea condiţii pentru o veritabilă urbanizare a satului romnesc, pentru mbunătăţirea substanţială a infrastructurilor acestora.

    Vor fi suficienţi bani pentru repararea şi dotarea şcolilor săteşti, pentru construcţia, repararea şi dotarea dispensarelor umane şi veterinare, pentru extinderea sistemelor de alimentare cu energie electrică, cu apă, gaze, pentru construcţia şi modernizarea centralelor telefonice, pentru extinderea şi modernizarea sistemului de drumuri dinăuntrul localităţilor şi dintre acestea.

    Dr. Constantin COJOCARU
    Website : http://www.variantacojocaru.ro
    Index lucrari : http://www.universulromanesc.com/showthread.php?t=236
    Proiectul pentru Romnia : http://www.universulromanesc.com/forumdisplay.php?f=223
    Last edited by Sitting Bull; 23-05-10 at 09:24 AM.

Similar Threads

  1. Crmpeie de geniu romnesc
    By Remus Constantin Raclău in forum Off-topic: teme de studiu diverse
    Replies: 41
    Last Post: 05-03-17, 01:49 PM
  2. Va returna Rusia TEZAURUL romnesc?
    By Gerula in forum Criza financiar-economică. Finanţe-Economie-Buget-Resurse
    Replies: 0
    Last Post: 25-09-11, 04:00 PM
  3. Forum romanesc din Suedia
    By Hncu Ion in forum Diaspora: exilul, emigraţia, migraţia
    Replies: 0
    Last Post: 26-06-10, 06:53 PM
  4. SAPARD-ul Romnesc
    By Constantin Cojocaru in forum File din istoria unei lupte neterminate - Desconspirarea ''REFORMEI''
    Replies: 0
    Last Post: 16-05-10, 12:43 AM
  5. Transnistria-a XI-a poruncă a decalogului romnesc-Ţara nimănuicap-V-
    By Lexington in forum Romnii din Transnistria
    Replies: 0
    Last Post: 31-03-10, 11:00 AM

Tags for this Thread

Liens sociaux

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •