Results 1 to 2 of 2

Thread: Refacerea şi dezvoltarea industriei naţionale

  1. #1

    Exclamation Refacerea şi dezvoltarea industriei naţionale

    Refacerea şi dezvoltarea industriei naţionale

    ■ In perioada 1950-1989, naţiunea romnă, printr-un efort extraordinar, trăind şi muncind n condiţiile unor mari privaţiuni, a creat o puternică industrie naţională, competitivă pe plan mondial, capabilă să asigure o valorificare superioară a resurselor naturale şi de forţă de muncă ale ţării şi să participe eficient la schimburile comerciale internaţionale.

    ■ Nivelul tehnologic al produselor realizate de industria prelucrătoare romnească la sfrşitul deceniului al 9-lea era comparabil cu cel realizat n ţările cu industrie dezvoltată; el era apropiat de cel realizat n. ţări ca SUA şi Japonia, era egal cu cel realizat n ţări ca Austria şi Olanda şi era superior celui realizat n ţări ca Danemarca şi Norvegia.

    ■ Distrugerea potenţialului industrial al Romniei a reprezentat unul din obiectivele imediate şi principale ale "reformei": n numai 3 ani, 1990-1992, sub guvernările Roman şi Stolojan, valoarea producţiei industriale a ţării a scăzutde 3 ori, de la 64,1 miliarde dolari SUA, n anul 1989, la 21,8 miliarde dolari SUA, n anul 1992, adică att ct fusese n anul... 1972. Două decenii de muncă eroică ale unei naţiuni au fost azvrlite pe apa smbetei n 3 ani de gu vernare iresponsabilă!
    ■ Dintre toate sectoarele industriale, cele mai năpăstuite au fost industria alimentară, industria chimică şi industria uşoară. Comparativ cu anul 1989, n anul 1997, valoarea producţiei industriei alimentare a fost de 2,7 ori mai mică, iar a celei uşoare de 2,5 ori mai mică. Cu cinism criminal, "reforma" a condamnat naţiunea romnă la nfometare şi la secondhandizare, la umilinţa de a mnca "resturile" alimentare ale altora şi de a mbrăca şi a ncălţa ceea ce alţii au purtat şi au aruncat.
    ■ Prin aplicarea prevederilor LEGII şi ale PROGRAMULUI, industria romnească urmează a fi refăcută treptat, dar ntr-un ritm susţinut, astfel nct n anul 2004 valoarea producţiei industriale s-o egaleze pe aceea din anul 1989. Comparativ cu anul 1997, pnă n anul 2002, n condiţiile n care valoarea totală a producţiei industriale va creşte de 1,8 ori, se prevede o creştere mai rapidă a producţiei industriei alimentare (2,7 ori), a industriei uşoare (2,3 ori) şi a industriei chimice (2,1 ori).



    n anul 1950, la 5 ani de la terminarea celui de-al doilea război mondial, industria romnească revenise la nivelul anului 1938, fiind reprezentată, n principal, de subramuri ale industriei extractive - extracţia petrolului, gazelor naturale, cărbune - ale industriei alimentare - carne, lapte, brnzeturi, uleiuri comestibile, zahăr, bere - de prelucrare a ţiţeiului-benzină, motorină - de prelucrare a lemnului - cherestea, hrtie - şi producţii nesemnificative de fontă, oţel, ciment, acid sulfuric, sodă caustică şi calcinată.

    După anul 1950, timp de patru decenii, n ciuda restricţiilor impuse de economia de tip comunist, instaurată n Romnia de forţe străine, economie prin definiţie inhibantă pentru iniţiativa economică, naţiunea romnă, printr-un efort creator extraordinar şi n condiţiile unor mari privaţiuni, a reuşit să construiască o industrie complexă şi modernă, capabilă să asigure un nalt grad de valorificare a forţei de muncă şi a resurselor naturale ale ţării.

    ntre 1950 şi 1989, producţia industrială a Romniei a crescut de 44 de ori, ntr-un ritm mediu anual de 9,3%, unul dintre cele mai ridicate ritmuri de creştere din lume.

    Au fost dezvoltate şi modernizate industriile extractive ale ţării - producţia de cărbuni a crescut de 12 ori, de la 239 kg/locuitor la 2871 kg/locuitor
    - a fost dezvoltată şi modernizată producţia de energie electrică şi termică -producţia de energie electrică a crescut de 22 de ori, de la 150 kwh/ locuitor la 3276 kwh/locuitor - a fost, practic, creată din temelii o puternică industrie prelucrătoare, ncepnd cu producţia de fontă şi oţel, de ciment, de prelucrare a produselor agroalimentare şi sfrşind cu ramuri de vrf ale industriei constructoare de maşini.

    Industria romnească, creată n deceniile 6-9 ale acestui secol, a fost realizată, n cea mai mare parte, (65% - 70%), prin import de licenţe şi know-how din cele mai avansate ţări ale lumii, majoritatea tehnologiilor achiziţionate avnd, n anul 1990, o vechime de numai 15-20 de ani, aceste tehnologii fiind la nivelul cel mai ridicat de performanţă la momentul introducerii lor n fabricaţie.
    Nivelul tehnologic al produselor realizate de industria prelucrătoare romnească la sfrşitul deceniului al 9-lea, era comparabil cu cel realizat de ţările cu industrie dezvoltată. Aşa cum se poate vedea din Graficul nr. 7, nivelul tehnologic al acestor produse era apropiat de cel realizat n Japonia, SUA, Regatul Unit, egal cu cel realizat n Austria, Olanda, Turcia şi superior celui realizat n ţări precum Danemarca, Norvegia, Grecia (A se vedea Anca Dachin: "Tranziţia şi structurile industriale n Romnia", Editura Naţional, 1997).

    Acesta este adevărul despre nivelul tehnologic al industriei romneşti din anul 1989 şi nu gogoriţele "reformiştilor" care au caracterizat-o, ca fiind un "morman de fier vechi". Industria romnească de la sfrşitul deceniului al IX-lea al secolului XX era o industrie modernă, competitivă pe plan mondial, capabilă să asigure valorificarea superioară a resurselor interne ale ţării şi să participe eficient la schimburile economice internaţionale.
    Diminuarea rapidă şi substanţială a capacităţii industriale, a Romniei a constituit unul din obiectivele principale ale "reformei". Atacul mpotriva industriei romneşti s-a declanşat imediat după Revoluţia din Decembrie, la nceput, cum era şi firesc, pe planul manipulării informaţionale, propagandistice. Industria romnească a fost decretată drept un "morman de fier vechi", o industrie "energofagă", "materialofagă", "manoperofagă" ş.a.m.d.
    Odată lansată eticheta de "morman de fiare vechi", "reformiştii" şi-au pus n aplicare programul de dezindustrializare a Romniei, de diminuare a potenţialului productiv şi competitiv al industriei romneşti, de aducere a acestei industrii ct mai aproape de starea de "morman de fiare vechi", astfel nct să poată fi scoasă la vnzare la preţuri de sute de ori sub valoarea ei reală.
    Principalele "componente şi etape" ale procesului de dezindustrializare a Romniei sunt prezentate n graficul nr. 1, respectiv n mecanismul legislativ, administrativ şi financiar al "reformei", pentru industrie acest mecanism prezentnd următoarele aspecte, specifice:
    1. Etatizarea capitalului naţional industrial, respectiv trecerea acestuia din proprietatea "ntregului popor" n proprietatea statului romn post-comunist. Reorganizarea ntreprinderilor "de stat" ca societăţi comerciale şi regii autonome avnd ca proprietar acelaşi stat romn postcomunist controlat de "reformişti".
    2. Introducerea haosului, a incompetenţei şi iresponsabilităţii n administrarea capitalului naţional industrial, prin nlocuirea a mulţi administratori capabili, profesionişti, cu veritabile "lichele", selectate şi numite n posturi de către "reformişti" după criteriul "loialităţii" faţă de "reformă" şi al lipsei de scrupule n participarea la rosul ciolanului şi n executarea programului de subminare a economiei romneşti.
    3. Punerea capitalului naţional industrial la dispoziţia şacalilor "reformei", prin nchirierea, concesionarea etc. acestui capital la preţuri de nimic, utilizndu-se cu dibăcie foarfeca inflaţie-chirii capital de stat, cu ajutorul căreia averi imense au trecut din proprietatea "de stat", n proprietatea privată a SRL-urilor căpuşe, create de administratorii postcomunişti la nordul, estul, sudul şi vestul societăţilor comerciale şi regiilor autonqme nfiinţate prin Legea 15/1990.
    4. Punerea n funcţiune a celorlalte "foarfeci" şi "cercuri vicioase" ale mecanismului "reformei" care au secătuit veniturile şi capitalul circulant al agenţilor economici cu capital de stat, punndu-le, n schimb, pe umeri povara datoriilor către bănci, furnizori şi către stat (blocajul financiar), ca şi povara subvenţiilor de la buget, din banii contribuabililor, imaginea de "găuri negre" care trebuie nu "reparate" cu banii furaţi de către guvernanţi de la cetăţeni, ci nchise, lichidate, vndute pe doi dolari. Acesta era, de fapt, obiectivul ascuns, dar adevărat, al "reformei".
    n numai trei ani, 1990-1992, sub guvernele conduse de Petre Roman şi Theodor Stolojan, producţia industrială a Romniei a scăzut de aproape trei ori, de la 64,1 miliarde dolari, n anul 1989, la 21,8 miliarde dolari SUA, n. anul 1992, adică att ct fusese n anul... 1972. O formidabilă forţă productivă, creata de naţiunea romnă n două decenii de muncă eroică şi incalculabile privaţiuni a fost distrusă n trei ani de guvernările Roman şi Stolojan.
    Reducerea rapidă, n primii ani ai "reformei", a producţiei industriale, n multe ramuri la mai puţin de o treime, a reprezentat o "etapă" importantă n realizarea obiectivelor "reformei":

    -s-a redus oferta internă, crendu-se "cerere" masivă pentru importuri;
    -s-a redus potenţialul de export al ţării, care, n combinaţie cu importurile sporite, au generat deficitele comerciale externe, deci formarea datoriei externe;
    -s-a redus cererea internă de produse agricole şi industriale, au crescut costurile fixe, agenţii economici din industrie şi-au sporit datoriile către bănci şi către furnizori, au intrat n blocaj financiar, au nceput să lucreze cu pierderi, au devenit "găuri negre", gata să poată fi hulite, să fie trecute pe listele "negre" de lichidare, nchidere, vnzare... pe doi bani.

    n anul 1997, industria Romniei a funcţionat cu 50% din capacitatea sa, realiznd o producţie totală de 31,8 miliarde dolari SUA, adică de 2 ori mai puţin dect n anul 1989. (Graficul nr. 6).

    Deşi au trmbiţat pe toate drumurile că "reforma" lor urmăreşte "restructurarea" industriei, vrnd să spună, prin aceasta, mbunătăţirea structurii industriei, şi "retehnologizarea" acesteia, adică ridicarea nivelului tehnic al industriei naţionale, n realitate, guvernanţii postdecembrişti ai Romniei, au dus o politică efectivă de destructurare, de nrăutăţire a structurii şi detehnologizare, de reducere a nivelului tehnic al industriei romneşti.
    Aşa cum se poate constata din datele prezentate n tabelul nr. 23, n perioada 1989-1997, structura de ramură a industriei romneşti s-a deteriorat, n mod evident, ponderea industriei prelucrătoare a scăzut de la 90% n 1989, la 84% n 1997, n timp ce ponderea industriei extactive a crescut, de la 6,2% n 1989, la 8,9% n 1997. Cumulat, ponderea industriei extractive şi a energiei electrice şi termice a crescut de la 10,1% la 15,9%, n detrimentul industriei prelucrătoare. (vezi Tabelul nr. 23).

    Scăderea ponderii industriei producătoare, industrie, prin definiţie, purtătoare a unui nivel tehnic mai ridicat şi producătoare de progres tehnic, s-a realizat nu prin creşterea mai accentuată a industriei extractive, care poate interveni ca o schimbare firească, prin descoperirea şi valorificarea unor noi zăcăminte naturale, de exemplu, ci prin distrugerea mai accentuată a industriei prelucrătoare dect a celei extractive.

    ntre 1989 şi 1997, valoarea industriei extractive a scăzut cu 29%, a industriei de energie electrică şi termică a scăzut cu 12%, n timp ce a industriei prelucrătoare a scăzut cu 54%, la mai puţin de jumătate.

    Reducerea cu numai 12% a valorii producţiei de energie electrică şi termică este datorată, n bună măsură, creşterii mai rapide a preţurilor la energie dect la celelalte produse industriale. n realitate, ntre 1989 şi 1997, producţia fizica de energie electrică a scăzut cu 25%, de la 75,9 miliarde kwh, la > 56,9 miliarde kwh, iar producţia de energie termică a scăzut de 2,4 ori, de la 182 milioane Gcal, la 76,4 milioane Gcal. (Graficul nr. 8).

    Comparativ cu anul 1989, n anul 1997, industria extractivă a Romniei a produs de 1,8 ori mai puţin cărbune, de 1,4 ori mai puţin ţiţei, de 2,1 ori mai puţine gaze naturale, de 17,2 ori mai puţin minereu de fier, de 1,5 ori mai puţin plumb, de 1,7 ori mai puţin cupru. (Tabelul nr. 24).

    n anul 1997, industria alimentară şi-a redus valoarea producţiei de 2,7 ori faţă de anul 1989, producnd de 2,2 ori mai puţină carne, de 3,8 ori mai puţine preparate din carne, de 2,1 ori mai puţină margarina, de 4,0 ori mai puţin lapte, de 5,1 ori mai puţin unt, de 2,7 ori mai puţin zahăr, de 5,0 ori mai puţine produse zaharoase. (Tabelul nr. 25 şi Graficul nr. 9).

    Aducerea industriei alimentare romneşti - industrie care nu depinde nici de importuri, nici de pieţe de desfacere externe, pentru care au existat, din belşug, capacităţi de producţie, forţă de muncă foarte calificată şi ar fi putut exista, tot din belşug, şi materii prime şi capitaluri circulante - n această stare de degradare, ntr-un interval de numai 8 ani, n care, pentru romni, n-au existat nici războaie, nici calamităţi naturale, evidenţiază, cum nu se poate mai bine, cinismul criminal al guvernanţilor postdecembrişti ai Romniei, care au apelat, astfel, la arma nfometării naţiunii romne, pentru a o determina să se lase jecmănită, expropriată de propria avere şi transformată n naţiune de robi.
    "Reforma" şi-a propus nu numai să-i nfometeze pe romni, ci şi să-i umilească, direct, prin secondhandizare. n timp ce industria uşoară romnească - de textile, confecţii, ncălţăminte - a fost pusă pe butuci, romnii sunt supuşi la umilinţa de a cumpăra şi utiliza haine şi ncălţăminte purtate, deja, şi aruncate la coş de alţii.

    Comparativ cu 1989, n 1997, Romnia a produs de 3,3 ori mai puţine ţesături, de 3,6 ori mai puţine tricotaje, de 1,6 ori mai puţine confecţii, de 3,0 ori mai puţine perechi de ncălţăminte. (Tabelul nr. 26 şi Graficul nr. 10).

    Metalurgia romnească, una dintre cele mai moderne din lume, a fost adusă n situaţia umilitoare ca, n. anul 1997, să realizeze o producţie de 2,4 ori mai mică dect aceea realizată n anul 1989, după ce n anul 1993, cnd a produs mai puţin de 3,4 ori dect n anul 1989, era ct pe ce să fie demolată. Comparativ cu anul 1989, n 1997, Romnia a produs de 2,2 ori mai puţin oţel, mai puţine laminate din oţel, mai puţine ţevi din oţel, de 1,7 ori mai puţin aluminiu, de 1,5 ori mai puţine laminate din aluminiu. (Tabelul nr. 27 şi Graficul nr.11).
    Adusă n situaţia de a lucra cu jumătate din capacitate, deci n situaţia de a-şi repartiza aceleaşi costuri fixe, cele datorate clădirilor şi utilajelor, asupra unei producţii de două ori mai mică, industria metalurgică romnească, ca şi celelalte, de altfel, şi-a redus veniturile, a fost forţată să angajeze datorii, să nu-şi mai poată plăti furnizorii, să nregistreze "pierderi", unităţile sale componente avnd ocazia să le fie ntreruptă şi alimentarea cu energie, astfel nct, acum, prezentate drept "mastodonţi" şi "găuri negre", sunt gata pregătite pentru a fi "cumpărate" la preţuri mai mici de zeci şi sute de ori dect valoarea lor reală.

    n topul general al distrugerii, ca sector industrial, chimia, mpreună cu petrochimia, ocupă locul doi, imediat după industria alimentară. ntr-adevăr, n timp ce, comparativ cu anul 1989, n anul 1997, industria alimentară realiza o producţie de 2,7 ori mai mică, industria chimică realiza o producţie de 2,65 ori mai mică, locul trei n acest "clasament" sinistru revenind industriei uşoare, cu o producţie de 2,63 ori mai mică dect n 1989.

    n anul 1997, comparativ cu anul 1989, Romnia a produs de 11,4 ori mai puţine fibre şi fire artificiale, de 5,7 ori mai puţin acid sulfuric, de 4,9 ori mai puţină păcură şi mai puţine lacuri şi vopsele, de 4,0 ori mai puţini antidăunători, de 3,7 ori mai puţine ngrăşăminte chimice, de 2,2 ori mai puţine medicamente, de 2,2 ori mai puţină motorină, de 1,7 ori mai puţină benzină. (Tabelul nr. 28 şi Graficul nr, 12).

    Dr. Constantin COJOCARU
    Website : http://www.variantacojocaru.ro
    Index lucrari : http://www.universulromanesc.com/showthread.php?t=236
    Proiectul pentru Romnia : http://www.universulromanesc.com/forumdisplay.php?f=223
    Last edited by Sitting Bull; 23-05-10 at 09:25 AM.

  2. #2

    Post Re : Refacerea şi dezvoltarea industriei naţionale

    n ansamblul celor 5 mari sectoare ale industriei prelucrătoare (alimentară, uşoară, chimie, metalurgie, construcţii de maşini), mult hulita industrie constructoare de maşini, deşi a nregistrat aceeaşi tendinţă generală de descreştere, s-a "opus" cu mai multă ndrjire "reformei" distrugătoare, astfel nct, n anul 1997, comparativ cu anul 1989, acest sector industrial a realizat o producţie de "numai" 1,5 ori mai mică (a se compara cu industria alimentară, la care adncimea "prăpastiei" este de 2,7 ori, industria chimică - 2,65 ori, industria uşoară - 2,63 ori, industria metalurgică - 2,45 ori).

    Printre subramurile industriei constructoare de maşini care au opus o rezistenţă deosebită caracatiţei "reformei" se număra industria rulmenţilor, industria constructoare de autourisme de oraş, industria de maşini şi echipamente, de maşini şi aparate electrice, n care se detaşează industria de frigidere, unul dintre puţinele sectoare ale economiei romneşti care, n 1997, a realizat o producţie fizică superioară faţă de media anilor 1985-1989, reprezentată prin societatea comercială ARCTIC Trgovişte, al cărei manager, neputnd fi ngenuncheat de "reformă", a ajuns pe mna justiţiei, "acuzat" de mita.

    Din contra, nimeni nu a ajuns in faţa vreunei instanţe de judecată pentru motivul că n 1997, comparativ cu anul 1989, Romnia a produs de 57 de ori mai puţine vagoane de mărfuri, de 16 ori mai puţine radioreceptoare şi radiocasetofoane, de 7 ori mai puţine autobuze şi autocamioane, de 6 ori mai puţine televizoare, de 5 ori mai puţine transformatoare, de 3,4 ori mai puţine motoare electrice de 0,25 kw şi peste. (Tabelul nr. 29 şi Graficul nr. 13).

    Fără ndoială că acţiunea ucigaşă a foarfecii preţuri-amortizare, determinnd reducerea considerabilă a investiţiilor pentru nnoirea capitalului fix al agenţilor economici cu capital de stat a redus iremediabil nivelul tehnic al industriei romneşti. Este un preţ uriaş, pe care naţiunea romnă va, trebui să-l plătească n următorul deceniu.
    Totuşi, la data cnd sunt scrise aceste rnduri, industria romnească este, ncă, pe picioare. Cu mici diferenţe, de la ramură la ramură şi de la sector la sector, n 1997, această industrie a produs, totuşi, 50% din producţia realizată n anul 1989.

    Cea mai mare parte a capitalului fix, a activelor corporale imobilizate ale acestei industrii - terenuri, clădiri, infrastructura tehnologică de bază - căi de transport uzinale, conducte etc. - sunt disponibile, sunt n stare de funcţionare. Este, de asemenea, disponibilă şi forţa de muncă cerută de refacerea rapidă a potenţialului de producţie al industriei romneşti. Formarea acestei forţe de muncă a cerut mulţi ani şi multe miliarde de dolari. Acum, o bună parte a ei este neutilizată.

    Adoptarea şi aplicarea prevederilor LEGII şi ale PROGRAMULUI va crea celelalte două condiţii necesare refacerii potenţialului productiv al industriei romneşti:
    -sursele băneşti necesare pentru completarea şi nnoirea echipamentului industrial şi pentru constituirea capitalului circulant necesar acestei ramuri economice;
    -refacerea treptată a cererii interne pentru produsele industriale, ncepnd cu cererea de produse industriale pentru agricultură, continund cu cererea de produse industriale pentru consumul populaţiei, al sectorului terţiar şi pentru export.

    n perioada 1999-2002, din volumul total al investiţiilor autohtone, de circa 55 miliarde dolari SUA, circa 45%, respectiv circa 25 miliarde dolari SUA vor reveni industriei naţionale. Din acestea, 35%, adică 9 miliarde dolari SUA, vor fi reprezentate de investiţiile ce vor fi făcute pentru crearea şi dezvoltarea industriei săteşti, cu prioritate industrie alimentară şi industrie uşoară, iar restul de 16 miliarde dolari pentru recapitalizarea unităţilor industriale existente şi pentru nfiinţarea de noi unităţi industriale n mediul urban.

    Prin acest volum de investiţii, pnă n anul 2002, valoarea producţiei industriale va creşte la 56 miliarde dolari SUA, reprezentnd 87% din valoarea producţiei realizate n anul 1989, iar produsul intern brut creat n industrie va ajunge la 18,8 miliarde dolari SUA, superior celui realizat n anul 1989.

    Este posibil ca descoperirile de noi zăcăminte de hidrocarburi n bazinul Mării Negre să producă o revigorare rapidă a industriei extractive romneşti. n prognoza noastră, am făcut abstracţie de această eventualitate, lund n considerare o stabilizare a valorii producţiei extractive romneşti la circa 3 miliarde dolari SUA pe an, respectiv 75% din valoarea realizată n anul 1989.
    Intrarea n funcţiune a noilor capacităţi de producţie de energie nucleară, precum şi refacerea producţiei fizice de energie termică cel puţin la nivelul celei realizate n anul 1989, va face posibilă creşterea valorii producţiei energetice, pnă n anul 2002, la peste 3 miliarde dolari pe an, cu 20% mai mult dect n anul 1989.

    n anul 2002, cele două industrii - extactivă şi energetică - cu ritmurile de creştere menţionate, vor realiza, mpreună, o producţie n valoare de 6 miliarde dolari SUA pe an, adică 10,8% din totalul valorii producţiei industriale din acel an, aproximativ aceeaşi pondere deţinută n anul 1989.

    Pnă n anul 2002, pe ansamblu, valoarea industriei prelucrătoare romneşti va creşte cu 87% faţă de anul 1997, ajungnd la nivelul de 50 miliarde dolari SUA", sau 87% faţă de valoarea realizată n anul 1989. Nivelul anului 1989, de 57,6 miliarde dolari SUA, urmează să fie atins n cursul anului 2005.

    Pentru industria alimentară, PROGRAMUL prevede o creştere mai rapidă dect toate celelalte sectoare ale industriei prelucrătoare, astfel nct, n anul 2002, valoarea producţiei industriei alimentare să atingă nivelul realizat n anul 1989, adică 8 miliarde dolari SUA pe an.

    La această creştere vor contribui:
    -investiţiile masive pentru majorarea capitalului societăţilor comerciale de profil existente, pentru crearea de societăţi comerciale noi, cu prioritate n mediul sătesc, cu profil de industrie alimentară, de 2,5 -3,0 miliarde dolari;
    -creşterea rapidă a efectivelor de animale şi, respectiv, a producţiei zootehnice, la rndul lor realizate prin programul de investiţii n zootehnie şi n producţia agricolă vegetală;
    -o politică vamală care să protejeze producţia internă de alimente.

    O creştere susţinută este prevăzută şi pentru industria moară, valoarea producţiei realizată de acest sector n anul 1989 urmnd să fie atinsă n anul 2004. Sunt avuţi n vedere aceiaşi factori de susţinere a creşterii ca şi la industria alimentară, respectiv:
    -un program masiv de investiţii, att pentru majorarea capitalului societăţilor comerciale de profil existente, ct şi pentru crearea de noi societăţi comerciale de industrie uşoară, n primul rnd n mediul sătesc, pentru prelucrarea produselor agricole autohtone - in, cnepă, lnă, piei, mătase etc;

    -o politică vamală care să protejeze producţia internă, să ieftinească importurile de materii prime, materiale şi tehnologii necesare industriei uşoare, n primul rnd importurile de bumbac şi fire de bumbac; o politică fiscală, care să stimuleze exporturile; o politică comercială externă deosebit de activă pentru a asigura att debuşee pentru exporturile industriei uşoare, ct şi necesarul de materii prime, materiale şi tehnologii.

    Dr. Constantin COJOCARU
    Website : http://www.variantacojocaru.ro
    Index lucrari : http://www.universulromanesc.com/showthread.php?t=236
    Proiectul pentru Romnia : http://www.universulromanesc.com/forumdisplay.php?f=223
    Last edited by Sitting Bull; 23-05-10 at 09:25 AM.

Similar Threads

  1. Refacerea spatiului moral ( II )
    By Arhaeus in forum Liderii normalitatii sociale ( LNS )
    Replies: 4
    Last Post: 30-04-12, 08:46 AM
  2. Refacerea spatiului moral ( I )
    By Sergiu Simion in forum Teme de actualitate: investigaţii, documentare, dezvăluiri
    Replies: 92
    Last Post: 17-12-11, 11:59 AM
  3. Grupul pentru Refacerea Spatiului Moral ( GRSM )
    By Arhaeus in forum 08) Grupul pentru Democratizarea si Reforma Societatii Romnesti
    Replies: 2
    Last Post: 06-12-11, 01:12 PM
  4. Replies: 0
    Last Post: 24-08-11, 08:32 AM
  5. Consiliul pentru Refacerea Partidului National Liberal
    By Han_Solo in forum Partidul Naţional Liberal (PNL)
    Replies: 0
    Last Post: 03-03-11, 02:03 PM

Tags for this Thread

Liens sociaux

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •