Results 1 to 2 of 2

Thread: Eradicarea corupţiei şi a criminalităţii economice

  1. #1

    Exclamation Eradicarea corupţiei şi a criminalităţii economice

    9. Eradicarea corupţiei şi a criminalităţii economice

    ■ Criminalitatea economică este un altfel de a spune ncălcării dreptului de proprietate.

    ■ Corupţia este direct proporţională cu capitalul existent n proprietatea statului şi in vers proporţională cu calitatea funcţionarului public, care, la rndul ei, este direct proporţională cu salariul pe care-l primeşte de la stat şi cu calitatea clasei politice din care face parte.

    Legea 15/1990 - primul şi cel mai important şi mai josnic act de corupţie al celei mi mari crime economice din istoria romnilor.

    Prin adoptarea acestei legi, societatea romnească a fost infectată cu cancerul corupţiei şi al criminalităţii economice, energia naţiunii fiind deturnată de către "reformişti" spre mbogăţire rapidă, nu prin muncă, inovaţie şi spirit de economisire, ci prin furtul de proprietate, n primul rnd de la stat - de la FPS, de Ia primării, de la vamă, de la buget, de la bănci - dar şi de la cetăţeni - prin bănci, fonduri mutuale, rasdaq-uri şi alte astfel de "mecanisme "financiaro- "reformiste ".
    ■ Eradicarea corupţiei şi criminalităţii economice n Romnia este imposibilă fără restabilirea drepturilor de proprietate ale cetăţenilor asupra capitalului care le-a fost furat prin Legea. 15/1990, Legea 58/1991, Legea 55/1995 şi Legea 8/1998.
    ■ Aplicarea prevederilor LEGII şi ale PROGRAMULUI va avea ca efecte, printre alteJe, şi: sporirea răspunderii, dar şi a salariilor funcţionarilor publici, la toate nivelele, astfel nct să se asigure o mai bună administrare a averii publice, ca şi protejarea acestora faţă de ncercările de mituire a lor n operaţiunile de ncasare a veniturilor şi de efectuare a cheltuielilor bugetare; formarea unei noi mentalităţi faţă de dreptul individului la proprietate şi prosperitate, acest drept urmnd să-şi aibă sursa exclusiv n muncă, inovaţie şi spirit de economisire;

    -formarea unei noi clase de miliardari romni, proveniţi din ntreprinzători-patroni şi ntreprinzători-administratori, care să-şi acumuleze miliardele nu din "afaceri" necurate cu administratorii proprietăţii de stat, sau din "tunuri" date cetăţenilor prin bănci, fonduri mutuale etc, ci din profituri curate, realizate prin inovaţie, prin aducerea pe piaţă de noi produse şi servicii, sau introducerea n fabricaţie de noi tehnologii.

    Fenomenul criminalităţii economice defineşte, mulţimea actelor iniţiate şi puse n practică de indivizi, sau grupuri de indivizi, prin care aceştia, făptuitorii crimei, criminalii, urmăresc, fie să distrugă averea altuia, fie să şi-o nsuşească.
    Crima economică constă n distrugerea sau nsuşirea de avere, capital sau venit, care este proprietatea altuia. Criminalitatea economică este-un alt fel de a spune ncălcării dreptului de proprietate.
    Mijloacele şi formele concrete ale crimei economice sunt nelimitate ca număr şi varietate, după cum nelimitate, ca număr, sunt elementele concrete n care există averea, valorile economice, ca şi aptitudinile criminalilor de a imagina şi pune n practică "mecanisme" de distrugere şi de furt.

    O fabrică de tractoare, de exemplu, poate fi distrusă prin forţă, printr-un bombardament, sau cu ajutorul unei bombe. Ea poate fi nsuşită, de asemenea, prin forţă, printr-o cucerire militară, soldată cu demontarea fabricii din ţara nvinsă şi remontarea ei n ţara nvingătoare. Tot aşa cum un autoturism poate fi şi el distrus cu ajutorul unei bombe, sau nsuşit, furat, prin forţă, de un grup de indivizi narmaţi, care-l pun pe proprietar cu faţa la zid şi-i cer cheile.

    Acelaşi autoturism mai poate fi furat şi n lipsa proprietarului, n timpul nopţii, sau al zilei, cu chei false, sau alt "mecanism", prin care se realizează "nsuşirea" bunului altuia.

    n lumea modernă, crima economică, adică distrugerea, sau furtul bunurilor altuia, se realizează mai puţin prin forţă, mai puţin cu mijloacele primitive, ale cheilor false, sau spargerii uşilor etc, ci prin mecanisme ultra-sofisticate, n primul rnd de nşelare, de inducere n eroare a proprietarului.

    n lumea modernă, cea mai mare parte a averilor se află nu n grija proprietarului, ci n grija, n păstrarea administratorului, persoană plătită de proprietar pentru a administra bunurile, adică pentru a le folosi ntr-o activitate care să-i "aducă" proprietarului fie direct produse sau servicii, fie venituri sau profituri, cu care proprietarul să poată cumpăra produse, sau servicii.

    n lumea modernă, crima economică, adică distrugerea, sau nsuşirea valorilor economice ale altuia, se săvrşeşte, de regulă, de către criminal, de către hoţ, cu complicitatea administratorului, prin "mecanismul" cunoscut sub numele de "corupţie" şi care constă n aceea că, n schimbul unei mici părţi din averea ce urmează a fi distrusă sau nsuşită, această mică parte fiind cunoscută sub numele de "mită", administratorul, adică cel "corupt", l ajută pe criminal, "corupătorul", să distrugă, sau să-şi nsuşească, fără plata cuvenită, o parte mult mai mare din averea proprietarului, administrată de administrator, nsuşirea realizndu-se printr-o multitudine, de "mecanisme" puse la dispoziţie de "ştiinţa" şi "practica" "financiară".

    Crima economică se "aplică" att proprietăţii private, a cetăţeanului, ct şi proprietăţii publice, a statului, care proprietate "publică" este tot a cetăţenilor, dar dată n administrarea statului şi nu a unui administrator privat, fie el persoană fizică sau persoană juridică, privată.

    Proprietatea publică, adică aceea "cedată" de cetăţeni statului, prin sistemul de taxe şi impozite, pentru a fi utilizată de stat n folosul cetăţenilor, pentru a li se asigura acestora serviciile publice - de apărare naţională, apărare, a drepturilor de proprietate, de educaţie a tinerei generaţii etc. - această proprietate publică este mult mai vulnerabilă n faţa actelor de criminalitate economică, deoarece "administratorul" acestei proprietăţi, odată cu primirea n administrare a averii, primeşte şi puterea statală şi protecţia acestei puteri, protecţie de care nu beneficiază administratorul privat, al proprietăţii private.

    Administratorul "statal", "public", este mult mai "coruptibil" dect administratorul privat. Aceasta nu pentru că el este, prin definiţie, mai necinstit, ci pentru că este protejat de puterea statală.
    Corupţia este direct proporţională cu averea existentă n proprietatea statului şi invers proporţională cu calitatea funcţionarului public care, la rndul ei, este direct proporţională cu salariul plătit de stat şi cu calitatea clasei politice din care face parte.

    Bunurile existente n proprietate publică sunt, de regulă, inalienabile, adică odată intrate n această proprietate, publică, a statului, ele nu o mai părăsesc, nu trec ntr-o altă proprietate, prin acte comerciale, de vnzare.

    Articolul 135, pct. (5) din Constituţia Romniei, prevede că:. "Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. n condiţiile legii, ele pot fi date n administrare regiilor autonome ori instituţiilor publice sau pot fi concesionate ori nchiriate".

    Restricţia constituţională, prin care bunurile proprietate publică sunt inalienabile, la care se adaugă protecţia autorităţii statale, face ca aceste bunuri să fie mai puţin vulnerabile la actele de criminalitate economică, de distrugere, sau nsuşire.

    Dacă bunurile n cauză sunt practic invulnerabile, rămn vulnerabile veniturile ce pot fi obţinute de stat prin administrarea, concesionarea, ori nchirierea acestor bunuri, venituri care pot constitui obiectul actelor de criminalitate economică, nsoţite sau nu de corupţie, aşa cum am definit-o mai sus.

    Din nefericire, pentru romni, "reformiştii" au avut grijă ca, n. textul Constituţiei Romniei, adoptată n anul 1991, să nu precizeze că statul este numai proprietar al averii publice şi nu şi proprietar de avere privată.
    In acelaşi articol 135, după ce, la pct. (2) se precizează că "proprietatea este publică şi privată", iar la pct. (3), că "proprietatea publică aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale", la pct. (4) se stipulează că "bogăţiile de orice natură ale subsolului, căile de comunicaţie, spaţiul aerian, apele cu potenţial energetic valorificabil şi acelea ce pot fi folosite n interes public, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, precum şi alte bunuri stabilite de lege, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice".
    După cum se observă, Constituţia Romniei, adoptată n anul 1991, nici nu acordă, nici nu interzice dreptul statului de a deţine bunuri n proprietate privată. Logic, statul nu are nevoie de o astfel de proprietate. Statul există pentru a oferi cetăţenilor săi servicii publice, astfel nct n proprietatea publică a statului trebuie să intre şi să rămnă bunuri care sunt de uz, sau de interes public, nu de uz sau de interes privat.

    Şi uzul şi interesul public trebuie dovedite, demonstrate, prin răspunsuri clare la ntrebări de genul: Este acest bun de uz (folos) public, sau de uz privat? Prezintă el interes public, pentru o ntreagă comunitate, sau prezintă interes privat, pentru o persoană fizică, sau juridică, privată? Este el parc, sau amplasament pentru o vilă particulară? Este el spital municipal, folosit, gratuit, de toţi cetăţenii oraşului, sau spital particular, la care au acces numai cei ce pot plăti un anumit preţ de intrare?

    Raţiunea de a fi a statului nu este aceea de a avea n proprietate vile particulare, sau spitale particulare, deci proprietate privată.
    Raţiunea de a fi a statului este aceea de a avea n proprietate publică parcuri, spitale, grădiniţie, şcoli, biblioteci etc. - comunale, orăşăneşti, municipale, naţionale - care să fie de uz şi interes comunal, orăşenesc, municipal, naţional şi la care toţi membrii comunităţii - comună, oraş, municipiu, ţară - să aibă acces egal şi gratuit, aceste servicii publice fiind suportate din taxe şi impozite, din veniturile bugetului statului, sau ale unităţilor administrativ-teritoriale, nu din venituri cu caracter privat, cum sunt cele realizate prin producţia şi vnzarea de bunuri şi servicii pe. piaţă, contra unui preţ, plătit de persoane fizice şi juridice private.

    "Părinţii" Constituţiei Romniei, adoptată n decembrie 1991, nu aveau cum să introducă n textul acesteia o prevedere care să limiteze dreptul statului romn numai la proprietatea publică.
    n momentul definitivării textului acestei Constituţii şi supunerii ei la vot, fuseseră săvrşite, deja, primele două acte ale celei mai mari crime economice din istoria romnilor.

    n anul 1990, fusese adoptată Legea nr. 15, de reorganizare a fostelor unităţi economice "de stat" ca societăţi comerciale şi regii autonome, iar n anul 1991, Legea nr. 58 privind privatizarea societăţilor comerciale.

    La data adoptării Legii nr. 15/1990, erau n vigoare prevederile Constituţiei Romniei, adoptate n 1965. Conform acestor prevederi, toate bunurile existente n patrimoniul fostelor ntreprinderi "de stat", ntregul capital al acestora, se aflau n proprietatea "comună", a "ntregului popor", deci a tuturor cetăţenilor Romniei.
    ncălcnd prevederile Constituţiei, membrii Parlamentului Romniei, aleşi de cetăţeni pentru a le apăra drepturile, inclusiv drepturile de proprietate, au săvrşit unul dintre cele mai odioase acte de criminalitate economică şi de corupţie din istorie. Ei au votat Legea 15/1990, prin care 85% din averea deţinută de cetăţenii Romniei n fostele ntreprinderi "de stat" a fost "trecută" n "proprietatea privată" a statului romn, fără ca cetăţenii Romniei să primească ceva n schimb.
    Cocoţaţi n scaunele de "legiuitori", prin votul romnilor din data de 20 mai 1990, senatorii şi deputaţii care au votat Legea nr. 15/1990, au săvrşit unul dintre cele mai hidoase acte de corupţie din istorie.

    Contra "mitei", concretizată n ocuparea funcţiei de senator, sau deputat, cu salariile şi alte indemnizaţii şi favoruri nsoţitoare, aceşti "administratori" ai averii cetăţenilor Romniei s-au transformat n "complici" ai "reformiştilor", punnd la dispoziţia acestora uriaşa avere acumulată de romni de-a lungul a două milenii.
    Prin Legea 58/1991, aceiaşi parlamentari au legiferat căile prin care capitalul romnesc, intrat n proprietatea privată a statului, urma să "iasă" din această proprietate, fără ca statul romn să primească, n schimb, echivalentul valoric corespunzător.
    Dr. Constantin COJOCARU
    Website : http://www.variantacojocaru.ro
    Index lucrari : http://www.universulromanesc.com/showthread.php?t=236
    Proiectul pentru Romnia : http://www.universulromanesc.com/forumdisplay.php?f=223
    Last edited by Sitting Bull; 23-05-10 at 09:11 AM.

  2. #2

    Post Re : Eradicarea corupţiei şi a criminalităţii economice

    Cele două legi - nr. 15/1990 şi nr. 58/1991 - ambele neconstituţionale, ele nsele acte de naltă criminalitate economică, de rapt al drepturilor de proprietate - au creat cadrul juridic, "legal", pentru declanşarea şi ntreţinerea mecanismelor "reformei", un şir nesfrşit de crime economice, acte de distrugere şi de jefuire a averii cetăţenilor Romniei, transferată gratuit n proprietatea privată a statului şi "retransferată", apoi, cvasigratuit, n proprietatea privată a investitorilor "strategici", selecţionaţi de reformiştii nsărcinaţi cu "privatizarea" proprietăţii "private"a statului romn.
    Diferenţa ntre "gratuit" şi "cvasigratuit" o reprezintă "mita" primită de administratorii capitalului de stat, pentru facilitarea "tranzacţiilor", prin care capitalul a ieşit din proprietatea statului romn, "mită" din care o parte a intrat n buzunarul administratorilor corupţi, iar o altă parte a fost "aruncată" cetăţenilor romni sub formă de "indemnizaţii de disponibilizare", sau alte "programe" de asistenţă socială, pentru ca aceştia, cetăţenii Romniei, să accepte funcţionarea mecanismelor "reformei".

    Sub umbrela "reformei" au apărut şi au crescut nestingherite, ca număr şi dimensiuni, precum ciupercile n mediu prielnic, şi acte clasice de corupţie şi de criminalitate economică, cum ar fi contrabanda cu ţigări, cu cafea, cu armament, cu benzină, evaziunea fiscală, ca şi crimele economice mai mărunte, dar foarte numeroase, "găinăriile", concretizate n furturi de mateialeşi piese de schimb din fabrici, furturi de motorină şi benzină din conducte, furt de energie electrică şi de apă, furturi de autoturisme, radiocaseto-foane, spargeri de case etc. etc.

    Treptat, societatea romnească a fost infectată cu cancerul corupţiei şi al criminalităţii economice, energia naţiunii fiind deturnată spre mbogăţirea prin furtul de proprietate, n primul rnd de la stat, dar şi de la semeni.

    In locul muncii, al producţiei, al inovaţiei şi spiritului de economisire, ca singurele surse fireşti de mbogăţire şi prosperitate, "reformiştii" au pus furtul, capacitatea de a fura de la FPS, de la primării, de la vamă, de la buget, de la bănci, de la cetăţeni, prin fonduri mutuale, bursă, rasdaq etc.

    Cei mai mulţi dintre mbogăţiţii "reformei" romneşti postcomuniste nu sunt ntreprinzători autentici, care să fi pus pe picioare o entitate economică nouă şi care să se fi mbogăţit prin inovaţie, prin lansarea pe piaţă a unui produs nou, sau serviciu nou, sau să fi introdus n fabricaţie o tehnologie nouă, să fi obţinut, deci, profituri mari din preţul de cvasimonopol pe care-l asigură inovaţia.

    Mulţi dintre mbogăţiţii "reformei" romneşti postcomuniste sunt "miliardari de carton", ei şi-au acumulat averile prin corupţie şi acte de criminalitate economică, prin furt de la stat, sau de la cetăţeni.
    Averile miliardarilor de carton ai Romniei postcomuniste au fost acumulate, n principal, pe următoarele.căi:

    1. Furt de capital de la Fondul Proprietăţii de Stat (FPS). Pe această cale, averi uriaşe au fost transferate, gratuit, din proprietatea statului n proprietatea privată a unor persoane fizice, sau juridice. Acest transfer a fost posibil ca urmare a neadoptării de către Parlament a unor prevederi legislative ferme privind responsabilitatea FPS, ca administrator al capitalului de stat, de a administra eficient capitalul de stat, de a-l vinde la valoare.

    n acelaşi sens, a acţionat şi foarfecă preţuri-amortizare, respectiv neevaluarea capitalului de stat corespunzător cu creşterea preţurilor. Drept urmare, activele - terenuri, clădiri, utilaje, echipamente etc. - şi acţiunile statului administrate de FPS au fost "vndute" la preţuri mai mici de zeci şi sute de ori dect valorile lor reale.

    Normal, un capital de 100 milioane de dolari, intrat n proprietatea privată cu preţul de 1 milion de dolari a nceput să producă profituri corespunzătoare valorii sale reale, de 100 milioane de dolari, profituri care, tot normal, au intrat n buzunarul noului proprietar.
    2. Furt din veniturile FPS şi ale primăriilor. Lipsa legislaţiei care să ocrotească averea reprezentată de capitalul de stat şi, de aici, administrarea iresponsabilă a acestui capital, a facilitat şi transferul gratuit de venituri de la stat (primării) la persoane fizice şi juridice, pe două canale:

    a) nchirierea, concesionarea etc. de active ale statului către persoane fizice şi juridice private, la "preţuri" (de nchiriere, concesionare) cu mult sub nivelul pieţei, astfel nct aceste venituri din capital - chirii, redevenţe - n loc să intre n buzunarul statului, sau primăriilor, au intrat n buzunarul miliardarilor de carton ai "reformei".

    b) cumpărarea de către SRL-uri căpuşe de la stat a unor produse şi servicii, realizate n unităţile de stat, la preţuri mici, şi revnzarea acestora către populaţie, la preţurile pieţei, mult mai mari, diferenţele intrnd n buzunarele proprietarilor de SRL-uri, n multe cazuri aceştia fiind şi "administratori"- manageri, directori ai unităţilor de stat n cauză.
    3. Furt de capital bănesc de la cetăţeni prin intermediul băncilor.
    Imense sume de bani depozitate de cetăţeni la bănci au fost acordate ca mprumuturi, contra mită, unor aşa-zişi ntreprinzători, fără garanţii corespunzătoare, materiale, sau moral-profesionale, mprumuturi care n-au mai putut fi rambursate.

    "ntreprinzătorii" n cauză au trăit pe picior mare, mulţi ani, din veniturile realizate cu capitalul mprumutat şi nerambursat, multe venituri, ca şi capitaluri, au fost transferate n străinătate şi acum sunt "păpate" de cei n cauză. Cei cărora nu le-a reuşit "transferul" n străinătate, au procese pe rol, n justiţie, care vor dura ani, sau poate zeci de ani.

    ntre timp, cetăţenii, proprietarii banilor depuşi la bănci, au rămas cu buza friptă, sau şi-au primit banii, prin preluarea pierderilor băncilor la "datoria publică", a statului, pierderi care, n ultimă instanţă, vor fi "acoperite" tot de către cetăţeni.
    4. Furt din veniturile bugetului de stat, prin acţiuni de contrabandă, adică evitarea plăţii taxelor vamale, ca şi prin evaziunea fiscală, n general, adică prin neplata impozitelor şi taxelor stabilite prin lege.
    Aplicarea prevederilor PROGRAMULUI şi ale LEGII va conduce la vindecarea rapidă şi definitivă a societăţii romneşti de cancerul corupţiei şi al criminalităţii economice.

    La originea acestui proces cancerigen generalizat se află Legea 15/1990, prin care au fost ncălcate drepturile de proprietate ale cetăţenilor Romniei asupra capitalului naţinal, săvrşindu-se astfel cea mai mare crimă economică şi cel mai josnic act de corupţie din istoria romnilor.
    Vom nţelege mai bine dimensiunea şi gravitatea, acestui act de corupţie şi criminalitate economică, . comparndu-l cu marea "corupţie" şi marea "crimă economică" reprezentată de afacerea ŢIGARETA II, pentru mediatizarea căreia s-au consumat tone de hrtie şi de cerneală, ca şi zile ntregi de transmisii radio şi de televiziune.

    Prin afacerea ŢIGARETA II, cetăţenii Romniei, statul romn, au fost "prejudiciaţi", "păgubiţi" cu marea sumă de... 500.000 dolari SUA.

    Prin Legea 15/1990, aceiaşi cetăţeni ai Romniei au fost "prejudiciaţi", "păgubiţi", jefuiţi cu suma de... 150 miliarde dolari SUA, adică de 300.000 ori mai mult. Aceasta, fără să mai adăugăm "consecinţele" adoptării Legii 15/1990, ntregul şir de acte de crimă economică şi acte de corupţie care i-au urmat, una dintre aceste consecinţe fiind chiar afacerea ŢIGARETA II, care, ntr-un stat necorupt şi necriminal, ar fi avut şanse foarte mici să-şi facă apariţia.
    Rămnnd la faptul n sine, al celor 150 miliarde dolari SUA, observăm, că, avnd n vedere "atenţia" acordată afacerii ŢIGARETA II, mass-media romnească ar trebui să-şi folosească spaţiile de mediatizare pentru prezentarea conţinutului şi a efectelor Legii 15/1990, exclusiv şi continuu, pentru o perioadă de cel puţin... 500 de ani!
    Eradicarea corupţiei şi criminalităţii economice n Romnia va trebui să nceapă cu anularea primului şi celui mai important act de corupţie şi de criminalitate economică săvrşit mpotriva cetăţenilor acestei ţări reprezentat de Legea 15/1990 şi nlocuirea lui cu prevederile LEGII şi ale PROGRAMULUI, a căror aplicare va avea următoarele efecte:

    - restabilirea drepturilor de proprietate ale cetăţenilor asupra ntregului capital inclus n patrimoniul societăţilor comerciale şi regiilor autonome create prin Legea 1 5/1990;

    - recuperarea capitalului transferat, fără echivalent, din proprietatea statului n proprietatea privată a persoanelor fizice şi juridice;

    - stabilirea răspunderii Guvernului Romniei de a administra eficient capitalul trecut n proprietatea statului prin Legea 15/1990, astfel nct acest capital să reintre integral n proprietatea privată a cetăţenilor ţării;

    - reducerea şi, n final, lichidarea completă a proprietăţii private a stat ului şi a unităţilor administrativ-teritoriale, acestea urmnd să dispună, exclusiv, de dreptul de proprietate asupra averii publice, respectiv bunuri de uz şi de interes public;

    - sporirea răspunderii, dar şi a salariilor funcţionarilor publici, la toate nivelele, astfel nct să se asigure o mai bună administrare a averii publice, ca şi protejarea acestora faţă de ncercările de mituire a lor n operaţiunile de ncasare a veniturilor şi de efectuare a cheltuielilor bugetare;

    - năsprirea sancţiunilor prevăzute de lege pentru fapte de ncălcare a drepturilor de proprietate, de stat, sau privată, avndu-se n vedere inclusiv instituirea pedepsei capitale pentru fapte deosebit de grave din această categorie;

    - formarea unei noi mentalităţi faţă de dreptul individului la proprietate şi prosperitate, acest drept urmnd să-şi aibă sursa exlcusiv n muncă, inovaţie şi spirit de economisire;

    - formarea unei noi clase de miliardari romni, proveniţi din ntreprinzători-patroni sau ntreprinzători-administratori, care să-şi acumuleze miliardele din profituri "curate", realizate prin inovaţie, prin aducerea pe piaţă de noi produse şi servicii, sau introducerea n fabricaţie de noi tehnologii, şi nu din "afaceri" necurate cu administratorii proprietăţii de stat, sau din "tunuri" date cetăţenilor prin bănci, fonduri mutuale etc.

    Dr. Constantin COJOCARU
    Website : http://www.variantacojocaru.ro
    Index lucrari : http://www.universulromanesc.com/showthread.php?t=236
    Proiectul pentru Romnia : http://www.universulromanesc.com/forumdisplay.php?f=223
    Last edited by Sitting Bull; 23-05-10 at 09:11 AM.

Similar Threads

  1. Cele două linii de forță ale guvernanților romni incompetența și corupția
    By Judex in forum Psihologie sociala - Manipulare, dezinformare, propaganda!
    Replies: 0
    Last Post: 04-12-11, 02:43 PM
  2. Moneda, creditul bancar şi ciclurile economice Introducere (2)
    By Apache in forum Puterea si bancherii: Ce le-a facut Statul banilor nostri?
    Replies: 0
    Last Post: 11-09-11, 04:42 PM
  3. Inceputul crizei economice
    By flavian in forum Alternative: sociale, politice, economice, monetare, energetice
    Replies: 0
    Last Post: 03-06-11, 11:07 AM
  4. Perpetuarea corupţiei la nivel nalt şi a gravelor ei consecinţe-Valerian STAN
    By V.S._CADA-ADM in forum Teme de actualitate: investigaţii, documentare, dezvăluiri
    Replies: 2
    Last Post: 17-04-10, 09:43 AM

Tags for this Thread

Liens sociaux

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •