Results 1 to 1 of 1

Thread: Bugete de stat echilibrate. Mai mulţi bani pentru cetăţeni

  1. #1

    Post Bugete de stat echilibrate. Mai mulţi bani pentru cetăţeni

    Bugete de stat echilibrate. Mai mulţi bani pentru cetăţeni,mai puţini pentru "maşinăria statului"

    ■ In perioada 1990-1997, an de an, "reformiştii" au cheltuit, n medie, cu peste 22% mai mult dect le permiteau veniturile bugetare, acumulnd un deficit bugetar cumulat de aproape 8 miliarde dolari SUA, adică exact datoria externă efectivă, contractată n perioada respectivă.
    ■ Comparativ cu perioada 1985-1989, n perioada 1990-1997, cheltuielile efectuate de la bugetul de stat pentru nvăţămnt au scăzut cu 10%,
    -cele pentru sănătate - cu 42%,
    -cele pentru cercetarea ştiinţifică-cu 43%,
    -alocaţiile pentru creşterea şi ngrijirea copiilor ţării - cu 70%.
    n aceeaşi perioadă, cheltuielile de la buget pentru ntreţinerea maşinăriei statului (autorităţi publice - preşedinţie, parlament, guvern
    -ordine publică şi siguranţă naţională), au crescut de 7 (ŞAPTE) ORI, iar cele militare de 2,6 ori, ceea ce demonstreaă, cu claritate, caracterul poliţienesc, anticetăţenesc al statului romn postcomunist.
    ■ In domeniul politicii bugetare PROGRAMUL prevede: echilibrarea imediată a bugetului general consolidat al Romniei, ncepnd cu anul 1999; creşterea, pnă n anul 2002, a veniturilor bugetare cu~33% şi a cheltuielilor cu 19%;
    -reducerea impozitului pe salarii la o medie de 20%, a impozitului pe profit la 20% şi scutirea integrală de impozit a profitului investit; -reducerea contribuţiilor pentru asigurări sociale la 23% şi a TVA-ului la 15%;
    -reducerea ponderii n PIB a cheltuielilor pentru acţiuni economice la 0,98%, creşterea de 3 ori a cheltuielilor pentru cercetarea ştiinţifică, de 2 ori a celor pentru mediu şi ape, de 1,8 ori a celor pentru nvăţămnt, de 3 ori a alocaţiilor pentru copiii ţării;
    -sporirea substanţială a salariilor funcţionarilor publici, a ofiţerilor şi subofiţerilor armatei şi poliţiei, a lucrătorilor din Justiţie, a medicilor, dascălilor şi cercetătorilor ţării, transformarea acestora ntr-una din principalele componente ale elitei naţiunii romne.

    Pentru a-şi ndeplini funcţiile sale specifice - apărarea naţională, apărarea ordinii publice, protecţia mediului, asigurarea sănătăţii populaţiei, educarea tinerei generaţii, nflorirea culturii naţionale etc. - orice stat are nevoie de venituri, de sume băneşti pe care şi le asigură prin perceperea de taxe şi impozite de la agenţii economici şi de la cetăţenii săi.

    Sumele băneşti reprezentnd taxele şi impozitele plătite statului sunt componente fireşti ale costurilor şi, respectiv, ale preţurilor mărfurilor, bunurilor şi serviciilor produse şi vndute n economia naţională. Am subliniat cuvntul vndute, pentru a pune n evidenţă că taxele şi impozitele ncasate la bugetul statului sunt recunoscute, acceptate de economie ca părţi fireşti ale preţurilor cu care mărfurile sunt schimbate de la un proprietar la altul.

    Taxele şi impozitele, ca şi celelalte componente fireşti ale costurilor produselor - salarii, amortizări etc. - nu sunt factori generatori de inflaţie, adică de creştere continuă şi susţinută a preţurilor n economia naţională.
    Firesc, statul, Guvernul, are obligaţia de a cheltui att ct i permit veniturile colectate de la populaţie, prin taxele şi impozitele aprobate de către Parlament, prin lege.

    Absolut firesc pentru comportamentul lor iresponsabil, toate guvernele care s-au succedat la crmuirea Romniei după anul 1989 au cheltuit mai mult dect le permiteau veniturile, adică au guvernat ţara cu bugete dezechilibrate, cu deficite bugetare.

    n Tabelul nr. 20, este redată evoluţia bugetului de stat al Romniei n perioada 1990-1997.

    n medie, guvernanţii romni postdecembrişti au cheltuit cu 22% mai mult dect le permiteau veniturile legale. n cei 8 ani de guvernare, postcomunistă, deficitul cumulat al bugetului de stat al Romniei a. fost de 7,7 miliarde dolari SUA.

    Este vorba de bani cheltuiţi de guvernanţii Romniei peste veniturile legale ale bugetului de stat.
    Rog cetăţenii Romniei să citească cu atenţie această cifră: 7,7 miliarde dolari SUA. Cum bine se ştie, FMI a ajuns să dicteze strategia dezvoltării economice a Romniei pentru o... tranşă de mprumut de 80 milioane dolari. Adică exact ct au consumat guvernanţii Romniei postdecembrişti, n plus, faţă de veniturile la care erau ndreptăţiţi, n fiecare din cele 96 de luni scurse ntre 1 Ianuarie 1990 şi 31 Decembrie 1997 (7,7 miliarde : 96 luni = 80 milioane lei).
    De notat că deficitul cumulat al bugetului de stat pe perioada 1990-1997, de 7,7 miliarde dolari SUA, este aproape egal cu datoria externă efectivă acumulată de Romnia la data de 31 Decembrie 1997.

    Altfel spus, dacă domnii guvernanţi ar fi cheltuit att ct le permiteau veniturile bugetare, astăzi am fi avut aceeaşi datorie externă ca la nceputul anului 1990, adică una egală cu... zero.

    Firesc, deficitul bugetului de stat a fost acoperit cu datorii, ca mprumuturi guvernamentale, contractate de Guvern de la Banca Naţională a Romniei, de la băncile comerciale, de la cetăţenii ţării.

    Prin nsăşi existenţa lor, mprumuturile guvernamentale sunt factori generatori de inflaţie. Banii mprumutaţi de guvern sunt bani inflaţionişti. Chiar dacă nu provin din emisiuni monetare. Cu banii luaţi cu mprumut, guvernul "acaparează" o cantitate de mărfuri, care, altfel, ar fi stat la dispozţia populaţiei, ar fi intrat n oferta de mărfuri către populaţie, a cărei cerere este deja constituită de veniturile realizate la momentul respectiv de populaţia n cauză.

    mprumuturile guvernamentale diminuează oferta, echilibrul dintre ofertă şi cerere este, rupt, preţurile cresc, apare inflaţia, care-şi produce efectele implacabile.

    Pe lngă influenţarea directă a nivelului preţurilor, prin ruperea echilibrului dintre oferta şi cererea de mărfuri din partea populaţiei, deficitele bugetare acţionează asupra preţurilor şi indirect prin intermediul costurilor.

    mprumuturile guvernamentale trebuie rambursate, date napoi proprietarilor. Şi nu oricum, ci cu dobnzi. Sumele necesare rambursării mprumuturilor şi plăţii dobnzilor se obţin prin sporirea taxelor şi impozitelor, deci prin sporirea viitoarelor costuri, costuri care, automat, vor umfla viitoarele preţuri.

    Cele 3,2 miliarde dolari deficite bugetare nregistrate de Guvernul Văcăroiu n numai doi ani, 1995 şi 1996, s-au "răzbunat" fără milă n "preţurile Guvernului Ciorbea" din anul 1997, cnd inflaţia a crescut cu 151% faţă de anul precedent.
    n domeniul politicii veniturilor bugetare, PROGRAMUL şi propune următoarele:

    - Sporirea veniturilor bugetului general consolidat al Romniei (bugetul de stat + bugetele locale + bugetul de asigurări sociale de stat) cu 33%, de la 10,69 miliarde dolari n 1997, la 14,20 miliarde dolari SUA n anul 2002.

    - Reducerea gradului general de fiscalitate cu 10%, de la 30,7% n 1997, la 27,8% n anul 2002.

    - Reducerea treptată a principalelor impozite directe şi indirecte, astfel:
    -impozitul pe salariu de la o medie de 25% la una de 20%;
    -impozitul pe profit de la 38% la 20%, cu scutirea totală de impozit a profitului reinvestit; contribuţia pentru asigurări sociale de la 31% la 23%; TVA-ul de la 22% la 15%;

    - Cuprinderea, treptată, n sistemul de impozitare a tuturor veniturilor primare realizate de persoanele fizice şi juridice.

    Articolul 38 din LEGE prevede că:

    "Guvernul Romniei răspunde pentru echilibrul bugetului de stat. El are obligaţia de a prezenta Parlamentului, spre aprobare, numai bugete de stat echilibrate şi conturi de execuţie bugetară cu excedente.

    n cazul n care bugetul de stat anual se realizează cu deficit, Primul Ministru şi Ministrul Finanţelor şi vor prezenta demisia şi vor fi nlocuiţi, cu respectarea prevederilor Constituţiei".

    Comparativ cu perioada 1985-1989, n perioada 1990-1997, cheltuielile efectuate de la bugetul de stat pentru nvăţămnt, pentru educaţia tineretului ţării au scăzut cu 10%, de la o medie anuală de 1,04 miliarde dolari SUA, la una de 0,94 miliarde dolari, cheltuielile pentru sănătate au scăzut cu 42%, de la 1,16 miliarde dolari pe an, la 0,67 miliarde dolari pe an;
    -alocaţiile pentru copiii ţării au scăzut cu 70%, de la 1,25 miliarde dolari pe an, la 0,38 miliarde dolari pe an;
    -cheltuielile pentru cercetare ştiinţifică au scăzut cu 42%, de la 0,20 miliarde dolari pe an, la 0,11 miliarde dolari pe an. (vezi Tabelul nr. 21 şi Graficul nr. 5).

    Menţionăm că ncepnd cu anul 1996, Comisia Naţională pentru Statistică a desfiinţat rubrica "alocaţia pentru copii", amestecnd-o, printre altele, cu "indemnizaţiile de disponibilizare", ntr-o nouă rubrica, denumită "asistenţă socială".

    Aceasta pentru a ascunde att acţiunea criminală de reducere pnă la desfiinţare a alocaţiilor bugetare pentru copiii ţării, ct şi acţiunea, la fel de criminală, de utilizare a banilor publici pentru mituirea "disponibilizaţilor", ale căror eventuale indemnizaţii ar fi trebuit să fie plătite de proprietar, adică de FPS, din profiturile realizate din administrarea capitalului, nu din banii contribuabililor.
    n timp ce au avut grijă să diminueze drastic cheltuielile pentru cercetare, pentru sănătate şi nvăţămnt şi, mai ales, cele pentru creşterea şi ngrijirea copiilor ţării, "reformiştii" au crescut de 7 ori (ŞAPTE ori) cheltuielile pentru ntreţinerea maşinăriei statului, de la o medie anuală, de 79 milioane de dolari, n perioada 1985-1989, la o medie anuală de 553 milioane dolari pe an, n perioada 1990-1997 (sunt incluse, aici, cheltuielile pentru autorităţile publice centrale - preşedinţie, parlament, guvern etc. - şi cele pentru ordinea publică şi siguranţa naţională).
    La aceasta, trebuie adăugată şi creşterea de 2,6 ori a chetuielilor militare, de la 254 milioane de dolari pe an, la 659 milioane de dolari pe an.

    Ponderea celor două capitole de cheltuieli, (apărare şi autorităţi) n PIB, a crescut de la 0,8% n anul 1989, la 4,7% n anul 1997, ceea ce demonstrează, cu claritate, faptul că statul creat n Romnia, n perioada 1990-1997, este un stat poliţienesc, anticetăţenesc.
    Ţinnd seama de prevederile privind creşterea Produsului Intern Brut, precum şi de dimensiunile datoriei publice angajate de "reformişti" n numele naţiunii romne, PROGRAMUL propune următoarea politică n ceea ce priveşte cheltuielile bugetare n primii patru ani de după adoptarea LEGII:

    1. n primii patru ani, bugetul general consolidat al Romniei va fi echilibrat, n sensul că cheltuielile nu vor depăşi veniturile, fiind interzisă mărirea datoriei publice deja angajate, contractarea de noi credite guvernamentale.

    n primul an al Programului, anul 1999, volumul total al cheltuielilor bugetare va fi redus cu circa 2% faţă de cel realizat n anul 1997, de la 11,97 miliarde dolari la 11,70 miliarde dolari SUA, att ct va fi şi volumul veniturilor, realizndu-se astfel echilibrul general al bugetului.

    Reducerea volumului de cheltuieli se va realiza exclusiv la capitolul "Acţiuni economice", celelalte capitole de cheltuieli bugetare urmnd să se situeze, n acest prim an al PROGRAMULUI, la nivelele realizate n anul 1997.

    2. ncepnd cu anul 1999, capitolul bugetar privind "serviciul datoriei publice" se va ridica la 2,0 miliarde dolari pe an, astfel nct pnă n anul 2004 să fie complet lichidată datoria publică a statului romn.

    3. ncepnd cu anul 2000, ţinnd seama de creşterea susţinută a veni turilor bugetare, devenită posibilă prin sporirea Produsului Intern Brut al ţării, PROGRAMUL propune schimbări fundamentale n structura cheltuielilor bugetului de stat al Romniei.

    Se prevede: reducerea substanţială a cheltuielilor pentru acţiuni economice, a căror pondere n PIB va scădea de la 6,08%, n anul 1997, la 0,98%, n anul 2002, astfel de cheltuieli urmnd să fie preluate de bugetul FPS, sau altă insituţie care va administra capitalul statului romn; menţinerea cheltuielilor de apărare, ordine publică, siguranţă naţională şi autorităţi publice la nivelul realizat n anul 1997, ceea ce va avea ca efect reducerea ponderii acestor cheltuieli n PIB, de la 4,7% la 3,2%; creşterea de 3 ori a cheltuielilor pentru cercetare ştiinţifică, de 2,5 ori a cheltuielilor pentru mediu şi ape, de 1,8 ori a cheltuielilor pentru sănătate, de 1,7 ori a cheltuielilor pentru nvăţămnt, de 1,4 ori a celorlalte capitole de cheltuieli, din capitolul "asistenţă socială" urmnd să fie eliminate complet indemnizaţiile pentru disponibilizaţi -acestea fiind suportate de FPS - şi să fie sporite de cel puţin 3 ori alocaţiile pentru copiii ţării.

    Reamintim că, pentru consumul general al populaţiei, pe perioada 1997-2002 este prevăzută o creştere de 12,6%, de la 26,2 miliarde dolari la 29,5 miliarde dolari SUA.

    Prin creşterea mult mai rapidă a cheltuielilor bugetare dect a consumului final al populaţiei, lundu-se n considerare şi reducerea cheltuielilor materiale n totalul cheltuielilor bugetare, PROGRAMUL vizează o creştere substanţială a salariilor funcţionarilor publici, nţelegnd prin aceasta ofiţerii şi subofiţerii ţării, din armată, ca şi din poliţie, juriştii, dascălii, medicii, funcţionarii din administraţia publică centrală şi locală etc.

    n concepţia PROGRAMULUI, funcţionarul public, personalul angajat n serviciul statului romn, ales sau numit, este servitorul cetăţeanului, dar este un servitor foarte calificat, foarte competent, şi, dacă vrem să fie, realmente, incoruptibil, foarte bine plătit.

    n concepţia PROGRAMULUI, statul şi funcţionarii publici reprezintă una dintre componentele principale ale elitei naţionale, elită care trebuie pregătită şi plătită n mod corespunzător.

    Dr. Constantin COJOCARU
    Website : http://www.variantacojocaru.ro
    Index lucrari : http://www.universulromanesc.com/showthread.php?t=236
    Proiectul pentru Romnia : http://www.universulromanesc.com/forumdisplay.php?f=223
    Last edited by Sitting Bull; 23-05-10 at 09:12 AM.

Similar Threads

  1. Din mijlocul furtunii perfecte, despre datorii si pseudo-bani
    By Aurel Stroe in forum Criza financiar-economică. Finanţe-Economie-Buget-Resurse
    Replies: 0
    Last Post: 19-12-12, 01:53 PM
  2. Costul monopolului statului asupra emisiunii de bani
    By D. Moscovici in forum Criza financiar-economică. Finanţe-Economie-Buget-Resurse
    Replies: 0
    Last Post: 15-03-12, 07:32 PM
  3. Natura juridică a contractului de depozit neregulat de bani - Capitolul I (3)
    By Apache in forum Puterea si bancherii: Ce le-a facut Statul banilor nostri?
    Replies: 4
    Last Post: 11-09-11, 05:01 PM
  4. Nepotismul, politica de stat
    By Judex in forum Opinii, Comentarii, Stiri, Sondaje de opinie!
    Replies: 1
    Last Post: 27-04-11, 10:31 AM
  5. Pornografia pentru copii in Romania - politica de stat ?!
    By Golem in forum Teme de actualitate: investigaţii, documentare, dezvăluiri
    Replies: 0
    Last Post: 30-11-10, 05:04 PM

Tags for this Thread

Liens sociaux

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •