Results 1 to 1 of 1

Thread: Repunerea banilor şi dobnzilor n serviciul economiei romneşti

  1. #1

    Exclamation Repunerea banilor şi dobnzilor n serviciul economiei romneşti

    Repunerea banilor şi dobnzilor n serviciul economiei romneşti

    ■ Creşterea artificială a cantităţii de bani n circulaţie şi impunerea de dobnzi cămătăreşti prin taxa de scont şi dobnzile de refinanţare -principalii combustibili utilizaţi de Banca Naţională a Romniei pentru declanşarea şi ntreţinerea inflaţiei, "motorul" principal al ''reformei" dezastrului economic al Romniei.
    ■ In perioada 1989-1996, n timp ce, n Cehia, masa monetară a crescut de 2,9 ori, iar preţurile de 3,0 ori, n Romnia, masa monetară a crescut de 72 ori, iar preţurile de 136 ori.
    ■ PROGRAMUL prevede ca orice sporire a cantităţii banilor n circulaţie să fie aprobată prin lege, dobnzile practicate de Banca Naţională a Romniei să fie de maximum 5% pe an, iar dobnzile active ale băncilor comerciale să fie de maximum 15% pe an.

    Banii constituie una din marile invenţii ale omului. Ca şi alte mari invenţii omeneşti, banii pot fi folosiţi spre binele cetăţenilor şi al naţiunilor, sau n defavoarea acestora. Depinde de cine concepe sistemul bănesc al naţiunii şi de cine se află la crma acestui sistem.

    Banii reprezintă un serviciu public pus la dispoziţia cetăţenilor de statul naţional. Principala funcţie a banilor este aceea de mijlocitor al schimbului de mărfuri (bunuri şi servicii) dintre producătorii (proprietarii) acestora.

    Una dintre calităţile cerute banilor pentru a-şi ndeplini funcţia de mijlocitor (transportator) al schimbului de mărfuri, este ca ei să nu fie nici mai mulţi, nici mai puţini dect este necesar pentru a se asigura schimbul (transferul) tuturor mărfurilor produse şi acceptate spre cumpărare n economia naţională.

    Cantitatea de bani n circulaţie trebuie să fie n permanent echilibru cu cantitatea de mărfuri, mai exact cu volumul şi numărul tranzacţiilor ce se efectuează cu aceste mărfuri.

    Dacă sunt mai puţini bani dect este necesar, unele mărfuri nu-şi găsesc cumpărători, se "stochează", costurile acestora sunt incluse n costurile celor care se vnd, ale căror preţuri cresc n mod corespunzător, ajungndu-se la inflaţie.

    Dacă sunt mai mulţi bani dect este necesar, cantitatea de mărfuri rămnnd neschimbată, automat, preţurile la care vor "circula" aceste mărfuri vor creşte coespunzător cu "plusul" de bani n circulaţie, ajungndu-se la aceeaşi inflaţie.

    Raportul dintre cantitatea de bani şi cantitatea de mărfuri care "circulă" zilnic ntr-o economie naţională este un raport dinamic şi complex. Menţinerea lui sub control necesită pricepere şi profesionalism. "Ştiinţa banilor" oferă nsă instrumente suficiente şi pertinente pentru ţinerea sub control a acestui raport.

    Atunci cnd crmaciul sistemului bănesc al naţiunii ştie sigur că volumul şi numărul tranzacţiilor cu mărfuri este n scădere şi totuşi el aruncă pe piaţă o cantitate sporită de bani, nu se mai pune problema priceperii, sau suficienţei şi pertinenţei instrumentelor de la bordul sistemului.
    ntr-o astfel de situaţie, avem de-a face cu o acţiune premeditată, criminală, de utilizare a banilor pentru declanşarea şi ntreţinerea inflaţiei, cu toate consecinţele acesteia.
    Sporirea continuă a masei monetare, a cantităţii de bani n circulaţie, n ciuda scăderii cantităţii de mărfuri n circulaţie, a reprezentat prima, cea mai sigură şi una dintre cele mai importante prghii pentru declanşarea şi ntreţinerea inflaţiei n Romnia postdecembristă.
    Am arătat, n altă parte a acestui PROGRAM, că Produsul Intern Brut al Romniei, deci "cantitatea" de mărfuri n circulaţie a scăzut aproape continuu, n anul 1997 nivelul acestuia reprezentnd abia 80% din nivelul anului 1989. Normal, masa monetară, deci cantitatea de bani necesară pentru schimbul acestei "cantităţi" mai scăzute de mărfuri ar fi trebuit să scadă şi ea, n mod corespunzător.

    n Tabelul nr. 14 este redată "dinamica" masei monetare n Romnia, n perioada 1990-1997.

    Se observă că, practic, n fiecare an, masa monetară s-a dublat. Repetăm, n condiţiile n care cantitatea de mărfuri s-a redus, aproape, an de an.
    Pentru comparaţie, n Tabelul nr. 15, sunt redate dinamicile masei monetare şi ale preţurilor (inflaţiei) n Romnia şi Cehia, n perioada 1989-1996.

    n timp ce la cehi, şi ei tot n "tranziţie", pe o perioadă de 7 ani, att masa monetară ct şi preţurile au crescut de numai trei ori, n principal datorită inflaţiei de corecţie, la romni, n aceeaşi perioadă de "tranziţie", de 7 ani, masa monetară a crescut de 72 de ori, iar inflaţia de 136 de ori.
    Creşterea continuă a masei monetarenu a reprezentat dect una din componentele "maşinăriei" concepută şi pusă n mişcare de Banca Naţională a Romniei pentru declanşarea şi ntreţinerea inflaţiei şi, prin aceasta, pentru distrugerea economiei romneşti.

    După ce au ieşit pe benzile fabricii de făcut bani de hrtie, vagoanele de bancnote de 5, apoi 10, apoi 50 mii lei, reprezentnd zeci de mii de miliarde de lei, n-au fost, pur şi simplu, "transmise" băncilor, pentru ca acestea să le "arunce" cetăţenilor, astfel nct aceştia, pomenindu-se cu sacii plini de bani, să ofere producătorului 1000 de lei pe ou, n loc de 50 de bani. S-ar fi obţinut şi astfel creşterea preţurilor, dar mult mai mică şi mult prea simplă pentru gusturile "rafinate" ale Băncii Naţionale a Romniei.
    Fiecare nouă emisiune de bancnote, toate fără nici o valoare, a fost mpărţită de Banca Naţională n două "grămezi": una (mai mică) pentru mprumuturi guvernamentale, adică pentru finanţarea deficitelor bugetului de stat; a doua pentru acordarea de credite de "refinanţare" a economiei naţionale.
    Aşa zisele credite guvernamentale, adică banii acordaţi Guvernului Romniei de către Banca Naţională pentru acoperirea deficitelor bugetului de stat a constituit benzina PREMIUM pentru focul inflaţiei. Toţi aceşti bani fictivi, fără acoperire n mărfuri, s-au "năpustit", an de an, asupra mărfurilor existente, mărindu-le preţurile, proporţional cu raportul dintre cantitatea acestor bani fictivi şi cantitatea de bani "curaţi", aceia care ar fi fost n circulaţie, fără acest "dar otrăvit" al Băncii Naţionale.
    Cel mai "rafinat" şi, n acelaşi timp, cel mai "eficace" combustibil utilizat de Banca Naţională a Romniei pentru declanşarea şi ntreţinerea focului inflaţiei l-au constituit, nsă, aşa-zisele credite de refinanţare a economiei naţionale. n esenţă, aceste credite au reprezentat emisiuni de bani de hrtie, fără valoare, fără acoperire n mărfuri, bani care au intrat n circulaţie sub forma aşa-ziselor "credite direcţionate", "credite speciale" etc, prin care s-au acoperit "găuri negre" ale unor agenţi economici cu capital de stat - consumatori de energie importată - ale agriculturii, sau ale unor bănci.
    Evident, nu era nici datoria, nici menirea Băncii Naţionale să acopere nevoile de bani ale agenţilor economici. Aceştia trebuiau să-şi procure banii necesari de la băncile comerciale, sau de pe piaţa de capital.

    Menirea şi datoria Băncii Naţionale era aceea de a "finanţa" eventualele creşteri ale Produsului Intern Brut, creşteri n cantitatea şi calitatea bunurilor şi serviciilor realizate n economia naţională. Ea ar fi trebuit şi ar fi putut să-şi facă această datorie nu prin credite de "refinanţare", ci prin scontarea de efecte comerciale, prin cumpărarea de obligaţiuni emise de cei mai perfor manţi agenţi economici, cu dobnzi foarte mici - de ordinul 2%-3% pe an - stimulnd astfel, realmente, creşterea economică.

    Banca Naţională a Romniei a folosit "şiretlicul" creditelor de "refinanţare", pe de o parte, pentru a mări n mod artificial masa monetară, cu noi şi noi vagoane de bancnote, fără acoperire n mărfuri, genernd automat inflaţia, pe de altă parte pentru a induce n ntreaga economie dobnzi astronomice, cămătăreşti, care au acţionat att ca factor de creştere a preţurilor, de inflaţie, cat şi ca factor de decapitalizare şi, n final, de falimentare a agenţilor economici.
    ncepnd cu anul 1993, dobnda medie percepută de BNR pentru aceşti . bani "veninoşi" a fost, n medie, de peste 40% pe an. n anul 1997, dobnda medie la aceste "credite" a fost, pe primele 11 luni, de 56% pe an.
    Firesc, dobnzile percepute de băncile comerciale pentru creditele acordate agenţilor economici se stabilesc pe baza dobnzilor de "refinanţare" practicate de Banca Naţională, ele fiind mai mari dect dobnda de "refinanţare", cu att cu ct să acopere cheltuielile de funcţionare ale respectivelor bănci şi si le asigure şi acestora un profit rezonabil.

    n anul 1997, dobnda activă, adică aceea percepută de către băncile comerciale de la persoane fizice şi juridice, a fost de 70,0% pe an, deci cu 14% mai mare dect dobnda de "refinanţare" impusă de Banca Naţională pentru hrtiile sale lipsite de valoare.

    n aceeaşi perioadă, dobnda pasivă, aceea acordată de bănci persoanelor fizice şi juridice a fost de 60% pe an, cu numai 4% mai mare dect dobnda de "refinanţare".

    Dobnda reprezintă una dintre cele două forme principale ale profitului, respectiv ale "preţului", capitalului, cealaltă fiind dividendul.

    Prin, natura sa, datorită gradului nalt de protecţie pe care-l oferă contractul de mprumut, cu existenţa garanţiilor corespunzătoare, dobnda, ca preţ al capitalului, este mai mică dect dividendul.

    La rndul său, profitul, n general, ca preţ al capitalului, şi, deci, şi formele sale specifice, dobnda, dividendul etc, se găsesc n raporturi de dependenţă faţă de preţul forţei de muncă, faţă de salarii. Indiferent de forma sa concretă - dobndă, divident - preţul capitalului se reflectă n "costul" şi n preţul produselor şi serviciilor, alături de salarii.

    Aparent paradoxal, dar absolut logic, şi legic, creşterea necontenită a ponderii preţului capitalului dincolo de punctul de echilibru al preţurilor capitalului şi forţei de muncă are ca efect final reducerea preţului capitalului la zero, prin ndepărtarea forţei de muncă din procesul economic şi aducerea capitalului n situaţia de a fi subu-tiiizat şi, n final, neutilizat.

    Este exact rezultatul pe care şi l-au propus şi l-au realizat reformiştii romni prin practicarea de dobnzi de "refinanţare" de 50%-60% pe an.
    Practica ţărilor cu economie capitalistă concurenţială, productivă şi eficientă, pune n evidenţă existenţa unor raporturi stricte ntre preţul capitalului şi preţul forţei de muncă, pe de o parte, şi ntre aceste preţuri şi preţurile bunurilor şi serviciilor realizate n economie, raporturi a căror ncălcare conduce la funcţionarea ineficientă, sau la... nefuncţionarea economiei.

    O economie capitalistă nu poate funcţiona eficient cu dobnzi de 70% pe an, cu dividende de 100% pe an, cu o pondere a profiturilor de 80% şi a salariilor de 20% n valoarea nou creată.

    Această lege a fost bine cunoscută de Banca Naţională a Romniei n toată perioada postdecembristă n care a practicat dobnzi de "refinanţare" de 50%-60% pe an, ştiind bine că acestea vor determina dobnzi comerciale de 70%-80% pe an, cu toate consecinţele care decurg de aici.

    n orice economie sănătoasă, dobnda, ca preţ de bază al capitalului se află sub controlul autorităţii monetare a statului, respectiv al Băncii Naţionale. Acest control Se exercită prin taxa de scont, respectiv prin preţul cel mai mic al capitalului utilizat n economia naţională.

    Taxa de scont reprezintă preţul plătit de cei mai performanţi agenţi economici pentru capitalul pus la dispoziţie de Banca Naţională n vederea sporirii masei monetare, corespunzător cu creşterea Produsului Intern Brut, adică a volumului şi numărului tranzacţiilor cu mărfuri.

    ntărirea autorităţii şi responsabilităţii statului naţional romn n funcţionarea eficientă a economiei naţionale trebuie să se manifeste şi n practicarea unei politici monetare pusă n slujba cetăţenilor şi a naţiunii. Această nouă politică monetară va avea la bază următoarele două comandamente fundamentale:

    a) masa monetară, respectiv cantitatea de bani n circulaţie, va putea fi sporită numai ca urmare şi direct proporţional cu creşterea, n termeni reali, a Produsului Intern Brut, a volumului şi numărului tranzacţiilor cu mărfuri din economia naţională;
    -orice emisiune monetară va trebui să fie aprobată prin lege (Articolul 36 din LEGE);
    b) taxa scontului, respectiv dobnda percepută de Banca Naţională a Romniei pentru orice sume avansate agenţilor economici şi băncilor comerciale nu va putea fi mai mare de 5% pe an; n mod corespunzător, dobnzile pasive, practicate de băncile comerciale vor fi de maximum 10% pe an, iar dobnzile active de maximum 15% pe an (Articolul 30 din LEGE).

    La un nivel al taxei de scont, respectiv al dobnzii de "refinanţare", de 5% pe an, dobnzile pasive, acordate de băncile comerciale persoanelor fizice şi juridice ar putea fi de 6%-7% pe an, n timp ce dobnzile active, percepute de bănci de la persoanele fizice şi juridice vor putea fi de 8%-10% pe an.

    Astfel de niveluri de dobnzi nu vor mai genera inflaţie, vor descuraja tezaurizarea banilor populaţiei n bănci, n lichidităţi care nu-şi găsesc mprumutători, şi vor favoriza investirea banilor direct "n afaceri", n societăţile comerciale producătoare de bunuri şi servicii destinate consumului populaţiei şi sporirii exporturilor ţării.

    Plafonarea, prin lege, a nivelului maxim al dobnzilor active şi pasive ale băncilor comerciale este o măsură temporară, la care urmează să se renunţe pe măsură ce vă creşte soliditatea şi competitivitatea sistemului bancar naţional.
    Dr. Constantin COJOCARU
    Website : http://www.variantacojocaru.ro
    Index lucrari : http://www.universulromanesc.com/showthread.php?t=236
    Proiectul pentru Romnia : http://www.universulromanesc.com/forumdisplay.php?f=223
    Last edited by Sitting Bull; 23-05-10 at 09:14 AM.

Similar Threads

  1. Valoarea banilor - material cu poze
    By flavian in forum Alternative: sociale, politice, economice, monetare, energetice
    Replies: 0
    Last Post: 01-06-11, 08:45 PM
  2. Privatizarea economiei nationale prin legea nr. 15 din 7 august 1990 a insemnat ce?
    By Constantin Cojocaru in forum Opinii, Comentarii, Stiri, Sondaje de opinie!
    Replies: 0
    Last Post: 24-05-10, 09:10 PM
  3. Dubla fata a BANILOR
    By Constantin Cojocaru in forum File din istoria unei lupte neterminate - Desconspirarea ''REFORMEI''
    Replies: 0
    Last Post: 23-05-10, 02:25 PM
  4. Elemente ale economiei de piaţă-cap-VI-,ce este si ce nu este economia de piaţă
    By Constantin Cojocaru in forum Mecanismele economiei - Privatizarea. De ce? Cum? Pentru cine?
    Replies: 7
    Last Post: 08-05-10, 06:03 PM

Tags for this Thread

Liens sociaux

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •