Results 1 to 3 of 3

Thread: Edificarea n Romnia a unui capitalism naţional-democratic

  1. #1

    Thumbs up Edificarea n Romnia a unui capitalism naţional-democratic

    Edificarea n Romnia a unui capitalism naţional-democratic
    subcapitole:
    "Reforma" dezastrului economic al Romniei
    Ieşirea din prăpastie

    *) PROGRAMUL propune edificarea n Romnia- a unui capitalism naţional-democratic, cancurenţial, productiv şi eficient, subordonat intereselor naţiunii romne, a vnd următoarele caracteristici:

    - dreptul la existenţă al capitalului, dreptul capitalului la profit şi dreptul cetăţeanului de a fi proprietar de capital;
    - ntregul capital naţional este deţinut n proprietate privată de cetăţeni; statul nu este proprietar de capital, el este proprietar numai asupra averii publice.

    - principala funcţie a statului naţional modem este aceea de a apăra dreptul la proprietate şi prosperitate al cetăţeanului şi al naţiunii;
    - marea majoritate a capitalului se află n proprietatea marii majorităţi a cetăţenilor;
    - munca, inovaţia şi spiritul de economisire - singurele surse fireşti, legitime, legale şi morale, ale accesului la proprietate şi prosperitate;

    -clasa mijlocie - forţă motrice şi obiectiv social al capitalismului naţional-democratic;
    -capitalismul naţional-democratic se opune att comunismului, ct şi capitalismului oligarhic;
    -economia nu este scop n sine, ci mjiloc n serviciul prosperităţii şi fericirii cetăţeanului şi familiei sale, al ntăririi şi nfloririi naţiunii;
    -ca agent economic, individul are libertate deplină de acţiune, această libertate fiind limitată numai de recunoaşterea şi respectarea aceleiaşi libertăţi de acţiune pentru ceilalţi cetăţeni şi de respectarea intereselor de ntărire şi nflorire continuă a naţiunii;

    *) Ţările nord-americane, vest-europene şi unele ţări sud-est-asiatice
    - cele mai avansate n construcţia capitalismului naţional-democratic;
    *) Revoltele anticomuniste au creat condiţii favorabile pentru trecerea ţărilor central-est-europene la capitalismul naţional-democratic ntr-un timp scurt şi fără costuri economice şi sociale.

    *)Grupuri mafiote, străine de interesele naţiunilor, s-au infiltrat n conducerea celor mai multe dintre statele postcomuniste, printre care şi Romnia, şi au impus aplicarea unor aşa-zise "reforme de tranziţie", ale căror obiective fundamentale constau n acapararea capitalurilor acumulate de aceste ţări de-a lungul istoriei, diminuarea potenţialului lor productiv şi competitiv, transformarea acestor ţări n debuşee pentru subprodusele străinătăţii, orientarea economiilor lor n direcţia capitalismului oligarhic, controlat de mafia financiară internaţională;
    *)"Reforma" capitalist-oligarhică aplicată n Romnia, n perioada 1990-1997, este una dintre cele mai devastatoare din ntreaga lume postco-munistă. Comparativ cu anul 1989, n anul 1997, Produsul Intern Brut al Romniei a fost mai mic cu aproape 20%, valoarea producţiei industriale a fost de 2 ori mai mică; salariul real al romnilor a fost, de asemenea, de 2 ori mai mic, n timp ce consumul guvernamental (parazitar) a fost de 2 ori mai mare.

    Comparativ cu perioada 1985-1989, n perioada 1990-1997, n medie, anual,
    -cheltuielile bugetului de stat pentru nvăţămnt au scăzut cu 10%,
    -cele pentru sănătate - cu 42%,
    -cele pentru cercetare ştiinţifică-cu 42%,
    -alocaţiile pentru copii - cu 70%,
    -n timp ce cheltuielile pentru ntreţinerea maşinăriei statului (autorităţi publice centrale -preşedinţie, parlament, guvern - ordine publică, siguranţă naţională) au crescut de 7 (ŞAPTE) ORI, iar cheltuielile militare de 2,6 ori, ceea ce demonstrează caracterul poliţienesc, anticetăţenesc al statului romn postcomunist.

    In perioada 1990-1997, Romnia a nregistrat un deficit comercial extern cumulat de 13,6 miliarde dolari SUA, o datorie externă de peste 12 miliarde dolari, un deficit bugetar cumulat de 7,7 miliarde dolari, o "pierdere" de Produs Intern Brut de 59 miliarde de dolari, mult mai mare dect pierderile materiale suferite de Romnia n cele două războaie mondiale.
    *) Ieşirea naţiunii romne din prăpastia economică şi socială n care a fost mpinsă de "reforma " capitalist-oligarhică nu poate fi realizată dect prin aprobarea directă, de către popor, prin vot, prin referendum, sau alegeri anticipate, a Legii Proprietăţii şi Prosperităţii Romnilor (LEGEA) şi a Programului Economic pentru Naţiunea Romnă (PROGRAMUL).
    Caracteristicile capitalismului naţional-democratic

    Tipul de economie cel mai adecvat pentru naţiunea romnă l constituie CAPITALISMUL NAŢIONAL-DEMOCRATIC, concurential, productiv şi eficient, subordonat intereselor romneşti.

    Principalele caracteristici ale capitalismului naţional-democratic sunt conţinute chiar n denumirea acestuia şi ele sunt următoarele:

    1. Societatea recunoaşte dreptul la existenţă al capitalului, ca avere acumulată şi utilizată n producţia de bunuri şi servicii n scopul obţinerii unui profit corespunzător acestei utilizări.

    Profitul este preţul capitalului, tot aşa cum salariul este preţul forţei de muncă. Prin conlucrarea dintre forţa de muncă şi capital rezultă venitul primar al societăţii, care se mparte ntre cei doi factori care-l produc: profitul pentru capital, salariul pentru forţa de muncă. Echitatea şi stabilitatea raportului dintre salariu şi profit - condiţii fundamentale ale creşterii economice durabile, ale prosperităţii individului şi ale naţiunii.

    2. Societatea recunoaşte şi apără dreptul cetăţeanului, al individului, de a fi proprietar de capital, ca persoană fizică, sau component al unui persoane juridice.

    3. ntregul capital naţional este deţinut n proprietate privată de către cetăţenii ţării.

    Statul nu deţine capital n proprietate, n afara unor situaţii de excepţie, cum este aceea a tranziţiei de la comunism la capitalismul naţional-democratic.

    Statul este proprietar numai asupra averii publice, adică acele bunuri care i sunt necesare pentru ndeplinirea funcţiilor sale specifice: apărarea drepturilor cetăţenilor, n primul rnd a dreptului la proprietate şi prosperitate; apărarea ordinii publice; apărarea naţională; protecţia mediului; educarea tinerei generaţii; sănătatea populaţiei; nflorirea culturii naţionale etc.

    Statul exercită dreptul de proprietate asupra averii publice n numele şi n folosul cetăţenilor săi.

    4. Proprietatea privată asupra capitalului este larg difuzată n masa cetăţenilor ţării. Proprietatea privată asupra capitalului are caracter democratic.

    Marea majoritate a capitalului se află n proprietatea marii majorităţi a cetăţenilor.

    Marea majoritate a cetăţenilor dispune de aptitudinea de a acumula capital, de a-l administra şi de a-i spori necontenit valoarea.

    Marea majoritate a membrilor unei naţiuni şi poate pierde această aptitudine numai ca urmare a unei agresiuni antinaţionale şi anticetăţeneşti, aşa cum a fost agresiunea exercitată de regimul comunist şi cum este aceea exercitată de către grupurile mafiote, autohtone şi internaţionale, n perioada postcomunistă.
    Este datoria statului naţional să-şi apere cetăţenii şi naţiunea n faţa acestor agresiuni.

    5. Sursele fireşti şi legitime ale drepturilor la proprietate (asupra capitalului, sau asupra altor bunuri) şi la prosperitate materială sunt munca, inovaţia şi efortul de economisire.

    Munca, inovaţia şi efortul de economisire fac parte din categoria valorilor supreme ale lumii moderne.

    nsuşirea de avere, ca şi de venituri, pe alte căi dect munca, inovaţia şi efortul de economisire trebuie interzisă şi sancţionată de lege şi dezaprobată de societate.

    Capacitatea de muncă, de inovaţie şi spiritul de economisire sunt inegal distribuite n masa populaţiei şi la fel de inegal sunt distribuite şi bunăstarea şi prosperitatea. Capacitatea de muncă, inovaţie şi spirit de economisire este perfectibilă prin educaţie şi ea se poate exprima numai ntr-un mediu economic, social şi moral prielnic.

    Datoria statului naţional nu este aceea de a egaliza nivelul de bunăstare şi prosperitate al cetăţenilor săi, ci aceea de a crea fiecăruia şansa de a-şi cuceri bunăstarea şi prosperitatea, prin accesul la educaţie, şi a crea mediul economic, social şi moral propice manifestării plenare a capacităţii de muncă, de inovaţie şi de economisire a tuturor cetăţenilor.

    6. Forţa motrice a capitalismului naţional-democratic este constituită de clasa mijlocie a societăţii, al cărei nucleu este reprezentat de clasa administratorilor, aceasta reprezentnd segmentul cel mai dinamic al majorităţii, dotat cu capacitate deosebită de muncă, inovaţie şi spirit de economisire.

    Formarea şi, apoi, menţinerea şi dezvoltarea nestingherită a clasei mijlocii a societăţii romneşti, concomitent cu asigurarea, unui trai decent peatru ntreaga populaţie a ţării, constituie obiectivele sociale fundamentale ale PROGRAMULUI.

    7. Capitalismul naţional-democratie se opune att comunismului ct şi capitalismului oligarhic.

    Comunismul a constat, n esenţă, n interzicerea dreptului cetăţeanului de a fi proprietar de capital şi nlocuirea proprietăţii particulare asupra capitalului, cu proprietatea "comună", a "ntregului popor", dreptul de proprietate fiind exercitat, n realitate, de clicile comuniste, instalate la conducerea statelor prin forţă, teroare şi nşelăciune.
    Capitalismul oligarhic se caracterizează prin concentrarea proprietăţii private asupra capitalului n minile unui număr redus de familii, marea majoritate a populaţiei fiind lipsită de capital, obligată să trăiască exclusiv din salariu. Concentrarea proprietăţii asupra capitalului se realizează prin forţă, teroare, sau nşelăciune, prin mecanisme legislative şi financiare, antidemocratice, contrare intereselor marii majorităţi a populaţiei şi favorabile minorităţilor oligarhice.
    Capitalismul oligarhic generează o economie ineficientă şi parazitară. Ineficienta şi are explicaţia n excluderea de la proprietate şi n anihilarea spiritului de iniţiativă economică a marii majorităţi a cetăţenilor, iar parazitismul n lipsa de preţuire a capitalului ca urmare a mbogăţirii clasei oligarhice nu prin efort propriu, adică prin muncă, inovaţie şi spirit de economisire, ci prin nsuşirea capitalurilor şi veniturilor create de alţii, cu ajutorul mecanismelor legislative şi financiare, concepute şi puse n practică de clasa respectivă prin forţă, teroare şi nşelăciune.
    O variantă modernă a capitalismului oligarhic o reprezintă capitalismul oligarhic internaţional, care constă n formarea de entităţi economice n care drepturile de proprietate asupra capitalului sunt exercitate de un număr redus de persoane aparţinnd de naţiuni diferite şi care ncearcă, prin mecanisme legislative şi financiare, sa-şi extindă exercitarea dreptului de proprietate asupra capitalurilor create de alte naţiuni, să sustragă o parte ct mai mare a veniturilor create de naţiuni, inclusiv prin intermediul mprumuturilor acordate statelor, cu dobnzi mpovărătoare.
    Capitalul naţional, ndeosebi al ţărilor foste comuniste, este şi va fi victima unor puternice agresiuni din partea capitalului oligarhic internaţional, care urmăreşte să-l acapareze, n detrimentul naţiunilor n cauză.

    Statul naţional are obligaţia de a-şi asuma ca una dintre cele mai importante responsabilităţi ale sale pe aceea a apărării drepturilor de proprietate ale cetăţenilor săi mpotriva agresiunilor externe.

    8. Economia, ca ansamblul activităţilor de producţie a bunurilor şi serviciilor destinate consumului omenesc, nu reprezintă un scop n sine, ci un mijloc de satisfacere a nevoilor de existenţă şi dezvoltare ale cetăţenilor şi familiilor lor, de ntărire şi nflorire a naţiunii.

    Economia este subordonată intereselor cetăţeanului, familiei şi naţiunii sale. Cetăţeanul, familia şi naţiunea nu au nevoie de o economie "eficientizată", "tehnologizată", "informatizată" etc. care să le aducă sărăcia, nrobirea şi nefericirea. Este bună acea economic care aduce prosperitatea şi fericirea cetăţenilor şi familiilor lor, care aduce ntărirea şi nflorirea naţiunii, indiferent de gradul de "eficientizare", "tehnologizare", "informatizare".
    9. Capitalismul naţional-democratic asigură şi se bazează pe libertatea deplină a individului ca agent economic, singura limită a acestei libertăţi constituind-o respectarea libertăţii de acţiune economică a celorlalţi cetăţeni şi respectarea intereselor de ntărire şi nflorire continuă a familiei şi a naţiunii.

    10. Capitalismul naţional-democratic, ca formă specifică de organizare a economici, şi-a dovedit, istoric, superioritatea faţă de alte forme de organizare economică, capacitatea de a asigura un grad nalt de valorificare a resurselor naturale, a capitalului naţional şi a muncii naţionale, de astimula munca, inovaţia, spiritul de economisire. Conţinutul, structurile şi componentele economiei capitalist-democratice, general valabile, trebuie adaptate şi subordonate aptitudinilor şi aspiraţiilor fiecărui cetăţean, fiecărei familii, fiecărei naţiuni.

    Capitalismul naţional-democratic este opera fiecărei naţiuni şi el a fost, este şi va fi construit la momente diferite şi cu strategii diferite, specifice condiţiilor istorice n care se formează şi se dezvoltă fiecare naţiune.

    Construcţia capitalismului naţional-democratic este mai avansată n ţările continentului nord-american, ţările vest-europene şi unele ţări din Asia de sud-est, care, n secolul XX, au fost scutite de invazia comunistă şi, parţial, de aceea a capitalului oligarhic internaţional. n aceste ţări, a fost stopată, n mare măsură, dezvoltarea capitalismului oligarhic, ineficient şi parazitar, şi a fost ncurajată dezvoltarea capitalismului naţional-democratic.

    n aceste ţări, democratizarea capitalului s-a realizat prin creşterea continuă a valorii capitalului naţional şi prin schimbarea raportului dintre salarii şi profituri, n favoarea primelor, ceea ce a permis unui număr tot mai mare de cetăţeni să economisească o parte din veniturile obţinute din muncă, din salarii, să le transforme n capital, putnd, astfel, să-şi asigure obţinerea de venituri att din capital, ct şi din muncă.

    11. Edificarea capitalismului naţional-democratic este posibilă numai prin ntărirea autorităţii statului naţional n economie, care trebuie să asigure, pe de o parte, apărarea drepturilor de proprietate ale cetăţenilor mpotriva agresiunilor interne - ncercările grupurilor mafiote interne de nsuşire de averi prin furt şi nşelăciune-pe de altă parte; apărarea capitalurilor naţionale mpotriva agresiunilor externe de nsuşire a acestor capitaluri, prin aceleaşi procedee de furt şi nşelăciune, dar mult mai sofisticate.
    Victoria revoltelor anticomuniste a creat condiţii favorabile pentru trecerea naţiunilor central şi est-europene de la economia comunistă la una capitalist-democratică, prin recunoaşterea şi restabilirea drepturilor de proprietate ale cetăţenilor asupra capitalurilor lor naţionale, ntr-o perioadă scurtă şi fără costuri economice şi sociale.
    Din nefericire, pentru o parte din aceste ţări, printre care şi Romnia, n conducerea statelor lor postcomuniste, s-au infiltrat grupuri mafiote, care au conceput şi pus n aplicare aşa-zisele "reforme" ale tranziţiei, prin care s-a urmărit impunerea n aceste ţări a capitalismului oligarhic, subordonat intereselor mafiei oligarhice internaţionale.
    Aceste "reforme" se constituie n mecanisme informaţionale, administrative, legislative şi financiare, foarte sofisticate, prin care grupurile mafiote şi-au propus:

    -să diminueze potenţialul productiv şi competitiv al ţărilor n cauză;
    -să sărăcească cetăţenii acestor ţări, astfel nct aceştia să nu poată participa la cumpărarea capitalului "privatizat prin vnzare"; -să reducă preţul forţei de muncă la niveluri ct mai convenabile exploatării ei ulterioare;
    -să falimenteze agenţii economici astfel nct capitalul acestora să poată fi cumpărat la preţuri derizorii;
    -să forţeze aceste ţări la angajarea unor imense datorii externe, astfel nct generaţiile lor viitoare să muncească pentru rambursarea datoriilor şi plata dobnzilor corespunzătoare.

    Dr. Constantin COJOCARU
    Website : http://www.variantacojocaru.ro
    Index lucrari : http://www.universulromanesc.com/showthread.php?t=236
    Proiectul pentru Romnia : http://www.universulromanesc.com/forumdisplay.php?f=223
    Last edited by Sitting Bull; 23-05-10 at 09:06 AM.

  2. #2

    Post Re : Edificarea n Romnia a unui capitalism naţional-democratic

    "Reforma" dezastrului economic al Romniei


    "Reformiştii" romni postdecembrişti au ştiut, de la nceput, că realizarea obiectivului strategic al "reformei" lor - acapararea capitalului acumulat de romni pnă n anul 1989, care echivalează cu una dintre cele mai mari hoţii ale istoriei, cu exproprierea a milioane de oameni n folosul ctorva mii de profitori - va ntmpina rezistenţa celor expropriaţi.
    Pentru a contracara această rezistenţă, "reformiştii" au conceput, mai nti, un formidabil sistem de manipulare informaţională a populaţiei, menit să creeze confuzie, să ascundă adevăratul obiectiv al "reformei" şi adevăratul conţinut al acesteia, apoi, un sistem legislativ, prin care capitalul-naţional a fost "trecut", gratuit, din "proprietatea ntregului popor" n "proprietatea statului postcomu-nist", fără ca "poporul" să-şi dea consimţămntul pentru această "trecere", şi, n sfrşit, un sistem administrativ şi financiar, prin care capitalul naţional este trecut "cvasigratuit" din proprietatea statului postcomunist n proprietatea privată a grupurilor mafiote, autohtone şi internaţionale.

    Principalele "componente" ale mecanismului "reformei", care a adus Romnia n dezastrul economic de la nceputul anului 1998, sunt prezentate n Graficul nr. 1.


    Aşa cum se poate observa, cu uşurinţă, prin studierea acestui grafic, realizarea obiectivelor finale ale "reformei" - acapararea capitalului. romnesc şi apoi exploatarea acestuia şi a muncii romneşti la costuri derizorii, transformarea Romniei n debuşeu pentru subprodusele străinătăţii, obligarea naţiunii romne să muncească n următoarele decenii pentru a plăti imensa datorie acumulată n perioada "reformei" - a generat ca "sub-obiective", ca etape intermediare, obligatorii, reducerea potenţialului productiv şi competitiv ai ţării şi sărăcirea marii majorităţi a cetăţenilor.
    Acestea sunt prezentate de "reformişti" drept costuri economice şi sociale ale tranziţiei. Ele sunt costuri reale, dar nu sunt costuri ale ieşirii din comunism şi nu sunt costuri ale oricărei "tranziţii", ci costuri ale tranziţiei de la comunism la capitalismul oligarhic, sunt costurile suportate de cetăţenii Romniei pentru a se lăsa expropriaţi de capitalul naţional, n beneficiul profitorilor tranziţiei.
    Piesa de bază a mecanismului financiar al "reformei" a constituit-o inflaţia, creşterea continuă şi susţinută a preţurilor bunurilor şi serviciilor destinate consumului productiv şi al populaţiei. Principalii "combustibili" utilizaţi de "reformişti" pentru declanşarea şi, apoi, ntreţinerea focului inflaţiei au fost: creşterea artificială a masei monetare, respectiv a cantităţii de bani n circulaţie, şi practicarea de dobnzi cămătăreşti, ambii "combustibili" "livraţi" de Banca Naţională a Romniei, prin mprumuturile guvernamentale şi creditele de "refinanţare" şi prin nivelurile ridicate ale taxei scontului şi ale aşa-zisei dobnzi de refinanţare.

    Pe lngă Banca Naţională, la inflamarea inflaţiei şi-a adus permanent şi din plin contribuţia şi Guvernul Romniei, n primul rnd prin nregistrarea de imense deficite bugetare, "acoperite" cu "mprumuturi" de la Banca Naţională, bani fără corespondent n mărfuri, generatori de inflaţie şi nsoţite de dobnzi, "acoperite'' prin taxe şi impozite, care au umflat costurile de producţie, acestea umflnd, mai departe, preţurile bunurilor şi serviciilor, deci inflaţia.


    Tot Guvernul Romniei a aruncat n focul inflaţiei şi imense deficite ale balanţei comerciale externe (deficitul comercial extern cumulat, n perioada 1990-1997, a fost de 13,6 miliarde dolari SUA). Deficitele comerciale externe au generat formarea şi sporirea continuă a datoriei externe, (care, mpreună cu dobnzile n cauză, a depăşit 12 miliarde dolari SUA, la nceputul anului 1998), datorie care generează dobnzi, deci taxe şi impozite, creşterea costurilor, deci inflaţie.
    Pe lngă faptul că a fost şi va rămne, n continuare, factor de inflaţie, datoria externă, care are toate şansele să ajungă la 20 miliarde dolari SUA, dacă nu se opreşte "reforma" dezastrului, nseamnă şi obligarea naţiunii romne să muncească următoarele decenii pentru a scăpa de datorii şi a plăti dobnzile corespunzătoare.

    Deficitele comerciale externe au acţionat asupra preţurilor nu numai prin intermediul datoriei, al dobnzilor, taxelor şi impozitelor, prin umflarea costurilor, ci şi direct, prin devalorizarea monedei naţionale, care a avut ca efect nu numai umflarea directă a preţurilor interne, ci şi devalorizarea muncii naţionale şi devalorizarea capitalului naţional, ambele crend condiţii pentru acapararea cvasigratuită a capitalului naţional de către mafia financiară internaţională şi, apoi, pentru exploatarea de către aceeaşi mafie, att a muncii naţionale ct şi a capitalului naţional, la costuri derizorii.


    Inflaţia, respectiv creşterea de aproape 400 ori a preţurilor de consum n economia romnească, n perioada-1990-1997, este "opera" comună a Băncii Naţionale a Romniei şi a Guvernului Romniei şi ea a fost realizată prin: creşterea artificială a masei monetare, practicarea de dobnzi cămătăreşti

    - via creştere costuri, creştere preţuri;
    -deficite bugetare, via mprumuturi guvernamentale fără acoperire, creştere preţuri, precum şi dobnzi, taxe şi impozite, creştere costuri, creştere preţuri;
    -deficite ale balanţei comerciale externe - via datorie externă, dobnzi, taxe şi impozite, creştere costuri, creştere preţuri,
    -devalorizarea monedă naţională, creştere preţuri.
    Inflaţia nu a reprezentat un obiectiv n sine al "reformei". Ea a constituit un mijloc, un "sub-obiectiv" intermediar al "reformei", fără de care n-ar fi fost posibil de realizat următoarele subobiective şi, mai ales, obiectivul strategic, final, ale reformei - acapararea capitalului naţional şi exploatarea ulterioară a acestuia la costuri derizorii.
    Combinnd inflaţia cu "compensarea" subunitară a salariilor şi pensiilor, "reformiştii" au reuşit să scadă continuu puterea de cumpărare a salariilor şi pensiilor, veniturile reale ale celei mai mari părţi a populaţiei, venituri care, la nceputul anului 1998, reprezentau mai puţin de 50% din cele realizate n 1990.

    Cu ajutorul foarfecii inflaţie-salarii, respectiv prin reducerea veniturilor reale ale populaţiei, "reformiştii" au mpuşcat mai mulţi iepuri, au realizat, deci, mai multe sub-obiective ale "reformei" şi anume:
    -scăderea cererii interne de bunuri şi servicii;
    -reducerea capacităţii de economisire a populaţiei şi excluderea acesteia de la ospăţul privatizării prin vnzare;
    -reducerea preţului forţei de muncă romneşti, de la 200 dolari SUA, n 1989, la mai puţin de 100 dolari SUA, n 1997.

    Combinnd inflaţia cu "compensarea" subunitară a fondului de amortizare, foarfecă inflaţie-amortizare, "reformiştii" au reuşit să scadă continuu puterea de cumpărare a fondului de amortizare, să blocheze, practic, procesul de reproducţie şi nnoire al capitalului, să decapitalizeze agenţii economici, factor care a determinat, la rndul său, scăderea cererii interne de bunuri şi servicii si reducerea potenţialului productiv al ţării.

    Scăderea cererii interne de bunuri şi servicii, obţinută prin cele două foarfeci, inflaţie-salarii şi inflaţie-amortizare, mpreună cu dezorganizarea administrării capitalului de stat, au determinat, implacabil, scăderea accentuată a producţiei naţionale de bunuri şi servicii, exprimată n reducerea cu aproape 20% a Produsului Intern Brut.

    Legic, scăderea producţiei naţionale de bunuri şi servicii a determinat, la rndul ei, o nouă reducere a veniturilor populaţiei, propagată, mai departe, n reducerea capacităţii de economisire a populaţiei, reducerea preţului forţei de muncă, scăderea cererii interne de bunuri şi servicii şi reluarea cercului vicios.

    Automat, scăderea producţiei a generat, direct, creşterea costurilor fixe unitare, prin aceasta a costurilor totale unitare, propagate n creşterea preţurilor, amplificarea inflaţiei, amplificarea efectelor tuturor "foarfecelor" şi "cercurilor" vicioase descrise pnă aici.


    Tot legic şi tot automat, scăderea producţiei a deteminat reducerea numărului de locuri de muncă, formarea armatei şomerilor, suficient de mare şi de disperată pentru a determina accentuarea reducerii preţului forţei de muncă romneşti, care să poată fi, mine, exploatată, cu maximum de eficienţa, pentru noii proprietari ai capitalului romnesc.
    Principalul efect al scăderii dramatice a producţiei naţionale, n special al celei industriale, l-a constituit nsă reducerea veniturilor agenţilor economici, aceasta determinnd, la rndul ei, intrarea n funcţiune a noi "foarfeci" şi "cercuri vicioase", noi componente ale "reformei" dezastrului economic şi social ai Romniei.

    Scăderea veniturilor agenţilor economici, n special a celor cu capital de stat, i-a determinat pe aceştia să acumuleze datorii imense la bănci, datorii prin care "reformiştii" şi-au realizat alte noi subobiective ale "reformei".
    Primul dintre acestea l reprezintă creşterea directă a costurilor de producţie, deci şi a preţurilor, şi o nouă reactivare-a "foarfecelor" şi "cercurilor vicioase" descrise anterior.


    Plata acestor uriaşe dobnzi de către agenţii economici, ndeosebi a celor cu capital de stat, a mai nsemnat nsă şi mbogăţirea nemeritată a băncilor, deci transfer gratuit de capital de stat de la agenţii economici cu activităţi industriale la cei cu activitate bancară.
    Acumularea de mari datorii către bănci, combinată cu imposibilitatea rambursării acestora şi a plăţii dobnzilor, ca şi cu reducerea capitalului agenţilor economici, a determinat trecerea sub controlul a ctorva bănci a unei bune părţi din capitalul deţinut de statul romn n societăţile comerciale industriale şi agricole.

    Printr-o lege antinaţională, societăţile bancare au fost excluse de la Programul de Privatizare n Masă, prin care s-au recunoscut, practic, numai circa 6% din drepturile de proprietate ale cetăţenilor Romniei, iar printr-o altă lege antiromnească, aceleaşi bănci, urmează a fi privatizate la preţuri de nimic, cumpărătorii lor devenind, de fapt, proprietarii capitalului societăţilor comerciale cu activitate industrială şi agricolă, controlate de bănci, prin intermediul "mecanismului" financiar descris pnă aici.

    ndatorarea agenţilor economici faţă de bănci, realizată de "reformişti" prin intermediul foarfecii scădere venituri - dobnzi cămătăreşti, a determinat nu numai trecerea capitalului sub controlul băncilor, dar şi aşa-zisul blocaj financiar, respectiv incapacitatea agenţilor economici de a-şi plăti datoriile către bănci, către furnizori şi către stat.
    Scăderea veniturilor agenţilor economici, combinată cu creşterea continuă a costurilor de producţie - creştere a costurilor determinată, n principal de dobnzi şi de scăderea producţiei, aşa cum se poate observa din grafic - a asigurat atingerea unui alt "subobiectiv" al "reformei": aducerea marii majorităţi a agenţilor economici cu capital de stat n situaţia de a lucra cu pierderi. La această "realizare", se adaugă şi aceea că respectivii agenţi economici au intrat n blocaj financiar permanent.


    Blocajul financiar, respectiv datoriile agenţilor economiei cu capital de stat către alţi agenţi economici cu capital de stat este o monstruozitate financiară, un artificiu creat de "reformişti" pentru a speria populaţia cu... marile datorii ale agenţilor economici ce urmează a fi oferiţi spre vnzare la preţuri derizorii.
    Acestea sunt datorii ale statului romn către el nsuşi. Nici existenţa lor, nici anularea lor nu afectează valoarea reală totală a capitalului asupra căruia este proprietar statul romn. Existenţa lor le este, nsă, utilă "reformiştilor" pentru manipularea informaţională a populaţiei, astfel nct aceasta să accepte transferul capitalului naţional n proprietatea privată a grupurilor mafiote.

    n timp ce prin mecanismul financiar descris, "reformiştii" au adus agenţii economici cu capital de stat n situaţia de a lucra cu pierderi, tot ei au trecut la vnzarea capitalului de stat, iar sumele ncasate, n loc să fie folosite pentru subvenţionarea propriilor agenţi economici, au fost "transferate" la bănci cu capital privat (vezi exemplul Băncii COLUMNA), cu care acestea au "cumpărat" noi capitaluri de la stat, n timp ce pentru subvenţionarea agenţilor economici cu capital de stat s-a apelat la fonduri de la... bugetul de stat, agenţii economici fiind puşi la zid, prezentaţi drept "găuri negre" care nghit banii contribuabilului, care trebuie, deci, "lichidaţi".

    n faza următoare, aceiaşi "reformişti", n loc să folosească sumele ncasate din vnzarea capitalului deţinut la unii agenţi economici, pentru rentabilizarea altora, au trecut la folosirea acestor sume drept "indemnizaţii de disponibilizare", adică mită plătită cetăţenilor ţării pentru ca aceştia să accepte nchiderea societăţilor comerciale şi vnzarea lor pe... doi dolari.

    Crearea blocajului financiar şi aducerea agenţilor economici cu capital de stat n situaţia de a lucra cu pierderi, de a fi prezentaţi drept "găuri negre", care nghit banii contribuabililor la buget, au reprezentat "penultimii" paşi ai mecanismului financiar al "reformei".


    Ajunşi n acest punct, "reformiştii" au nscenat criza politică de la nceputul' anului 1998, au obţinut adoptarea Legii Privatizării Societăţilor Comerciale, prin care capitalul de stat va fi scos la vnzare la preţuri de batjocură, fără controlul Curţii de Conturi, sumele ncasate urmnd a fi folosite drept mită, acordată cetăţenilor sub forma aşa-ziselor programe de asistenţă socială, pentru ca aceştia să nu se opună propriei lor exproprieri, transformării lor n robi salariaţi, lipsiţi de proprietate, obligaţi să-şi asigure existenţa din salarii de mizerie, oferite de noii proprietari ai capitalului romnesc.
    Prin adoptarea Legii Privatizării Societăţilor Comerciale şi schimbările efectuate n Guvernul Romniei la nceputul anului 1998, n Romnia, au fost pregătite condiţiile asaltului decisiv al "reformiştilor" pentru realizarea obiectivelor strategice finale ale "reformei", obiective precizate n partea din dreapta a Graficului nr. 1:

    -transformarea Romniei ntr-o piaţă de desfacere a rebuturilor şi subproduselor realizate n străinătate;
    -angajarea Romniei la o datorie externă de peste 20 miliarde dolari SUA;
    -nsuşirea gratuită a capitalului romnesc de către profitorii "reformei",- prin exproprierea cetăţenilor;
    -reducerea accentuată a preţurilor capitalului romnesc şi al forţei de muncă romneşti, preţuri care să asigure exploatarea lor cu costuri dintre cele mai scăzute n lume.


    Acest asalt decisiv va "antrena", nsă, şi accentuarea efectelor "intermediare" ale mecanismului "reformei" - creşterea n continuare a preţurilor, scăderea producţiei, reducerea veniturilor şi sărăcirea populaţiei, sporirea armatei şomerilor - ceea ce va "antrena" şi sporirea rezistenţei populare faţa de "reforma" capitalist-oligarhică, antinaţională şi antidemocratică, crearea condiţiilor politice pentru oprirea acestei "reforme" distrugătoare.
    Dr. Constantin COJOCARU
    Website : http://www.variantacojocaru.ro
    Index lucrari : http://www.universulromanesc.com/showthread.php?t=236
    Proiectul pentru Romnia : http://www.universulromanesc.com/forumdisplay.php?f=223
    Last edited by Sitting Bull; 23-05-10 at 09:06 AM.

  3. #3

    Post Re : Edificarea n Romnia a unui capitalism naţional-democratic

    Ieşirea din prăpastie

    Programul Economic pentru Naţiunea Romnă (PROGRAMUL), a fost conceput lundu-se n considerare şansa pe care naţiunea romnă şi-ar putea-o crea n anul 1998 prin stoparea "reformei" capitalist-oligarhice şi impunerea, prin referendum, sau prin alegeri anticipate, a măsurilor de politică economică conţinute n PROGRAM şi n LEGE, măsuri a căror punere n practică ar asigura ieşirea Romniei din prăpastia actuală şi nscrierea ei pe drumul construirii unui capitalism naţional-democratic, concurenţial, productiv şi eficient, capabil să asigure condiţii de viaţa decentă pentru toţi romnii.

    Sintetic, PROGRAMUL prevede:

    1. Recunoaşterea şi reconstituirea drepturilor de proprietate ale cetăţenilor Romniei asupra ntregului capital naţional inclus n patrimoniul regiilor autonome şi societăţilor comerciale constituite n baza Legii nr. 15/1990.

    2. Obligarea Guvernului Romniei să administreze şi să valorifice eficient capitalul pe care şi l-a nsuşit prin Legea 15/1990 şi să-l returneze integral cetăţenilor sub formă lichidă, sub formă de capital bănesc.

    Prin aplicarea prevederilor LEGII şi ale PROGRAMULUI, cetăţenii Romniei, deci sectorul privat romnesc, vor beneficia, anual, de un capital bănesc, destinat investiţiilor, de circa 15 miliarde dolari SUA, de 3 ori mai mult dect volumul investiţiilor realizat, anual, n perioada 1990-1997.

    Această "infuzie" masivă de capital romnesc va asigura att ntregul necesar de capital circulant, ct şi suficiente resurse pentru rennoirea şi sporirea capitalului fix, genernd, totdată, sporirea substanţială a cererii interne te bunuri şi servicii.

    3. Realizarea programului de investiţii preconizat şi creşterea corespunzătoare a cererii interne vor determina relansarea producţiei naţionale, att acelei agricole, ct şi a celei industriale şi a serviciilor, astfel nct, n primii 4 ani de la adoptarea LEGII, să se asigure o creştere a Produsului Intern Brut de 10%pe an.

    Această creştere substanţială a Produsului Intern Brut, ca şi mbunătăţirea structurii acestuia vor genera sporirea veniturilor populaţiei, noi posibilităţi de economisire şi de investiţii, crearea de noi locuri de muncă, reducerea numărului şomerilor.

    Prin aplicarea prevederilor PROGRAMULUI vor fi extirpaţi toţi "viruşii" distrugători introduşi n organismul economiei romneşti de "reforma" capitalist-oligarhică:

    - va fi eliminat complet şi definitiv blocajul financiar, prin transformarea datoriilor n acţiuni deţinute de actualii creditori;
    - vor fi eliminate dobnzile cămătăreşti prin plafonarea taxei de scont - la maximum 5% pe an - şi a dobnzilor active practicate de băncile comerciale - la maximum 15% pe an;

    - Statul Romn va fi obligat să funcţioneze pe baza unui buget echilibrat, fiindu-i interzis să angajeze cheltuieli mai mari dect veniturile, să contracteze mprumuturi guvernamentale şi dobnzi generatoare de inflaţie;

    - Guvernul Romniei va fi obligat să asigure sporirea substanţială a exporturilor, să obţină excedente ale balanţei comerciale externe, prin care să reducă treptat şi să lichideze datoria externă acumulată de "reformişti", urmnd, apoi, ca economia romnească să funcţioneze cu o balanţă comercială externă echilibrată;

    - Guvernul Romniei va fi obligat să mbunătăţească substanţial administrarea capitalului de stat, astfel nct, pe ansamblu, acesta să funcţioneze cu un randament de cel puţin 5% pe an, din care să fie plătite dobnzile cuvenite cetăţenilor şi să se asigure resurse pentru răscumpărarea obligaţiunilor emise n baza LEGII;

    - vor fi eradicate complet şi definitiv corupţia şi criminalitatea economică;
    - va fi stopată creşterea continuă şi susţinută a preţurilor, astfel nct, ncepnd cu anul 2002, inflaţia anuală să nu fie mai mare de 7%;
    - vor fi aduse modificări importante n legislaţia privind răspunderea administratorilor de capital, indiferent de proprietate, prin nnăsprirea sancţiunilor pentru gestiunea frauduloasă, avndu-se n vedere, inclusiv, introducerea pedepsei capitale pentru acte deosebit de grave de prejudiciere a averii publice şi private;

    Aplicarea integrală a prevederilor PROGRAMULUI şi LEGII va face posibil ca, n următorii 10-12 ani, ntregul capital trecut n patrimoniul regiilor autonome şi societăţilor comerciale create n baza Legii 15/1990 să intre n proprietatea privată a cetăţenilor ţării.

    La sfrşitul acestei perioade, Produsul Intern Brut al Romniei va fi de peste 2 ori mai mare dect cel realizat n anul 1997, crescnd n mod corespunzător şi salariile, veniturile populaţiei, ca şi toţi ceilalţi indicatori economici şi sociali.


    Pnă n anul 2010, n Romnia va fi ncheiat procesul de tranziţie de la comunism la capitalismul naţional-democratic. n acel moment, romnii vor trăi ntr-o Patrie Rentregită, societatea romnească va fi una prosperă şi nfloritoare, se va baza pe o clasă mijlocie puternică, creată prin aplicarea prevederilor PROGRAMULUI şi capabilă, prin muncă, inovaţie şi spirit de economisire, să asigure un grad nalt de valorificare a resurselor naturale şi umane ale ţării, un nalt nivel de trai pentru toţi romnii.
    Dr. Constantin COJOCARU
    Website : http://www.variantacojocaru.ro
    Index lucrari : http://www.universulromanesc.com/showthread.php?t=236
    Proiectul pentru Romnia : http://www.universulromanesc.com/forumdisplay.php?f=223
    Last edited by Sitting Bull; 23-05-10 at 09:07 AM.

Similar Threads

  1. Revoluţia democratică de la 1848-1849 din TRANSILVANIA - Dr. Gelu Neamţu p-1
    By Gelu Neamţu in forum Revoluţia Romnă de la 1848 n Moldova, Ţara Romnească, Transilvania
    Replies: 0
    Last Post: 20-07-13, 03:51 PM
  2. Restrictiile politice din Romania - dificultatile unui partid innoitor
    By Aetius in forum Partidele politice: rol, atributii, organizare, ierarhie internă
    Replies: 0
    Last Post: 13-04-11, 01:39 PM
  3. Doctrina Partidului Romnia Mare Doctrina Naţională
    By Typhoon in forum Partidul Romnia Mare (PRM)
    Replies: 1
    Last Post: 10-04-11, 10:44 AM
  4. Romnia are unul dintre cele mai mici niveluri de cultură democratică din lume
    By Arhaeus in forum Situaţia Romniei: criza identitară, politică, socială, sistemică
    Replies: 0
    Last Post: 02-02-11, 12:41 PM

Tags for this Thread

Liens sociaux

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •