*-*-*
TITLUL -III- Autorităţile statului
Capitolul III – Autoritatea judecătorească
Secţiunea 1 – Înfăptuirea justiţiei (124-130)
Secţiunea a 2-a – Procuratura (131-132)
Secţiunea a 3-a – Avocatura (132.1-132.2)
Secţiunea a 4-a – Notariatul de stat (132.3-132.4)
Secţiunea a 5-a – Consiliul Autorităţii Judecătoreşti (133-134)

*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*
Constituţia României 2003
Constituţia României - Constituţia Cetăţenilor
TITLUL -III- Autorităţile publice
Capitolul V – Administraţia publică. (116-123)
Secţiunea a 2-a – Administraţia publică locală (120-123)
ABROGAT - Secţiunea a 2-a – Administraţia publică locală (120-123)
ARTICOLUL 120: Principii de bază
ARTICOLUL 121: Autorităţi comunale şi orăşeneşti
ARTICOLUL 122: Consiliul judeţean
ARTICOLUL 123: Prefectul
ABROGAT - ARTICOLUL 120: Principii de bază
ABROGAT - ARTICOLUL 121: Autorităţi comunale şi orăşeneşti
ABROGAT - ARTICOLUL 122: Consiliul judeţean
ABROGAT - ARTICOLUL 123: Prefectul
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -VI- Autoritatea judecătorească(124-134)
SECŢIUNEA 1-a: Instanţele judecătoreşti(124-130)
SECŢIUNEA a 2-a: Ministerul Public (131-132)
SECŢIUNEA a 3-a: Consiliul Superior al Magistraturii (133-134)
TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -III- Autoritatea Judecătorească
Secţiunea 1-a Înfăptuirea justiţiei
Secţiunea a 2-a – Procuratura
Secţiunea a 3-a – Avocatura
Secţiunea a 4-a – Notariatul de stat
Secţiunea a 5-a – Consiliul Autorităţii Judecătoreşti
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -VI- Autoritatea judecătorească(124-134)
SECŢIUNEA 1-a: Instanţele judecătoreşti(124-130)
TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -III- Autoritatea Judecătorească
Secţiunea 1-a Înfăptuirea justiţiei
ARTICOLUL 124: Înfăptuirea justiţiei
ARTICOLUL 125: Statutul judecătorilor
ARTICOLUL 126: Instanţele judecătoreşti
ARTICOLUL 127: Caracterul public al dezbaterilor
ARTICOLUL 128: Folosirea limbii materne şi a interpretului în justiţie
ARTICOLUL 129: Folosirea căilor de atac
ARTICOLUL 130: Poliţia instanţelor
MODIFICAT - Articolul 124: Rolul şi organizarea
MODIFICAT - ARTICOLUL 125: Statutul judecătorilor
MODIFICAT - ARTICOLUL 126: Instanţele judecătoreşti
MODIFICAT - ARTICOLUL 127: Caracterul public al dezbaterilor
MODIFICAT - ARTICOLUL 128: Folosirea limbii materne şi a interpretului în justiţie
MODIFICAT - ARTICOLUL 129: Folosirea căilor de atac
MODIFICAT - ARTICOLUL 130: Poliţia instanţelor
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -VI- Autoritatea judecătorească
SECŢIUNEA a 2-a: Ministerul Public (131-132)
TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -III- Autoritatea judecătorească
Secţiunea a 2-a - Procuratura
ARTICOLUL 131: Rolul Ministerului Public
ARTICOLUL 132: Statutul procurorilor
MODIFICAT - ARTICOLUL 131: Rolul Procuraturii
MODIFICAT - ARTICOLUL 132: Statutul procurorilor

Secţiune nouă - Secţiunea a 3-a - Avocatura

NOU - ARTICOLUL 132.1: Rolul Avocatului
NOU - ARTICOLUL 132.2: Statutul avocaţilor

Secţiune nouă - Secţiunea a 4-a - Notariatul de stat

NOU - ARTICOLUL 132.3: Rolul Notarului
NOU - ARTICOLUL 132.4: Statutul notarilor
SECŢIUNEA a 3-a: Consiliul Superior al Magistraturii (133-134) Secţiunea a 5-a - Consiliul Autorităţii Judecătoreşti
ARTICOLUL 133: Rolul şi structura
ARTICOLUL 134: Atribuţii
MODIFICAT - ARTICOLUL 133: Rolul şi structura
MODIFICAT - ARTICOLUL 134: Atribuţii

*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

131. Secţiunea a 2-a a capitolului V din titlul III devine Titlul III.1 al Constituţiei, cu denumirea de “Autorităţile locale
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

132. Capitolul VI al titlului III devine capitolul III al titlului III, cu denumirea „Autoritatea Judecătorească
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*=Constituţia României 2003=
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -V- Administraţia publică
SECŢIUNEA a 2-a: Administraţia publică locală
ARTICOLUL 120: Principii de bază
(1) Administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale şi deconcentrării serviciilor publice.
(2) În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere semnificativă se asigură folosirea limbii minorităţii naţionale respective în scris şi oral în relaţiile cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu serviciile publice deconcentrate, în condiţiile prevăzute de legea organică.
(Constituţia României) Detalii (dezbatere publică articol) pe Forum Noua Constituţie a României - Constituţia cetaţenilor*
*-*-*

133. Articolul 120 se abrogă
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*=Constituţia României 2003=
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -V- Administraţia publică
SECŢIUNEA a 2-a: Administraţia publică locală
ARTICOLUL 121: Autorităţi comunale şi orăşeneşti
(1) Autorităţile administraţiei publice, prin care se realizează autonomia locală în comune şi în oraşe, sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi, în condiţiile legii.
(2) Consiliile locale şi primarii funcţionează, în condiţiile legii, ca autorităţi administrative autonome şi rezolvă treburile publice din comune şi din oraşe.
(3) Autorităţile prevăzute la alineatul (1) se pot constitui şi în subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor.
(Constituţia României) Detalii (dezbatere publică articol) pe Forum Noua Constituţie a României - Constituţia cetaţenilor*
*-*-*

134. Articolul 121 se abrogă.
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*=Constituţia României 2003=
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -V- Administraţia publică
SECŢIUNEA a 2-a: Administraţia publică locală
ARTICOLUL 122: Consiliul judeţean
(1) Consiliul judeţean este autoritatea administraţiei publice pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale şi orăşeneşti, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean.
(2) Consiliul judeţean este ales şi funcţionează în condiţiile legii.
(Constituţia României) Detalii (dezbatere publică articol) pe Forum Noua Constituţie a României - Constituţia cetaţenilor*
*-*-*

135. Articolul 122 se abrogă.
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*=Constituţia României 2003=
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -V- Administraţia publică
SECŢIUNEA a 2-a: Administraţia publică locală
ARTICOLUL 123: Prefectul
(1) Guvernul numeşte un prefect în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti.
(2) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local şi conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale.
(3) Atribuţiile prefectului se stabilesc prin lege organică.
(4) Între prefecţi, pe de o parte, consiliile locale şi primari, precum şi consiliile judeţene şi preşedinţii acestora, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.
(5) Prefectul poate ataca, în faţa instanţei de contencios administrativ, un act al consiliului judeţean, al celui local sau al primarului, în cazul în care consideră actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept.
(Constituţia României) Detalii (dezbatere publică articol) pe Forum Noua Constituţie a României - Constituţia cetaţenilor*
*-*-*

136. Articolul 123 se abrogă.
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

137. Denumirea Secţiunii 1 din Capitolul III va fi: „ Înfăptuirea justiţiei
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*=Constituţia României 2003=
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -VI- Autoritatea judecătorească
SECŢIUNEA 1-a: Instanţele judecătoreşti
ARTICOLUL 124: Înfăptuirea justiţiei
(1) Justiţia se înfăptuieşte în numele legii.
(2) Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi.
(3) Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii.
(Constituţia României) Detalii (dezbatere publică articol) pe Forum Noua Constituţie a României - Constituţia cetaţenilor*
*-*-*

138. Articolul 124 se modifică, astfel:
Denumirea articolului va fi: „Rolul şi organizarea


Constituţia României - Constituţia Cetăţenilor
TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -III- Autoritatea judecătorească
SECŢIUNEA 1-a: Înfăptuirea justiţiei
Articolul 124: Rolul şi organizarea


Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Autoritatea Judecătorească înfăptuieşte justiţia în numele împlinirii umane, al binelui social şi al dreptăţii, cu respectarea adevărului şi a legii.”

(2) Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi.

După alineatul (2), se introduc zece noi alineate, cu următorul cuprins:
(2.1) Autoritatea Judecătorească se organizează pe instanţe judecătoreşti, parchete ale procurorilor, barouri ale avocaţilor şi birouri notariale, potrivit legii.
(2.2) Autoritatea Judecătorească este condusă de un Preşedinte, ales de popor
(2.3) Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti este garantul independenţei, calităţii şi corectitudinii justiţiei.
(2.4) Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti numeşte în funcţie judecătorii, procurorii, avocaţii şi notarii, la propunerea Consiliului Autorităţii Judecătoreşti.
(2.5) Prevederile articolelor 81, alineatul (1) şi alineatele (2)-(4), 82, 83, 84, 95, 96, 96.1 şi 97 se aplică, în mod corespunzător, şi Preşedintelui Autorităţii Judecătoreşti.

(2.6) Candidaţii la funcţia de Preşedinte al Autorităţii Judecătoreşti trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
a) să prezinte electoratului documente care să ateste numele şi prenumele părinţilor şi bunicilor, precum şi declaraţia sa pe proprie răspundere din care să rezulte dacă are cunoştinţă despre funcţiile deţinute în statul român, sau în alt stat, de către părinţii şi bunicii săi.
b) să aibă pregătire superioară juridică;
c) să se fi remarcat ca un bun profesionist şi ca un cetăţean de moralitate desăvârşită;
d) să se fi remarcat ca un luptător activ pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor României;
e) să prezinte electoratului activitatea sa profesională, politică şi civică desfăşurată până la data depunerii candidaturii pentru funcţia de Preşedinte al Autorităţii Judecătoreşti;
f) să prezinte electoratului Programul Legislativ pentru realizarea căruia se obligă să acţioneze, în calitate de Preşedinte al Autorităţii Judecătoreşti, dacă va fi ales.

(2.6) Documentul prevăzut la alineatul (2.6), litera f), constituie contractul electoral al candidatului. El va fi semnat de candidatul la funcţia de Preşedinte al Autorităţii Judecătoreşti, va fi tipărit şi pus la dispoziţia electoratului, pe toată durata campaniei electorale. Câte un exemplar al acestui document va fi depus la Autoritatea Electorală, Autoritatea Morală şi Avocatul Poporului, cu cel puţin 30 de zile înainte de începerea campaniei electorale.

(2.7) Alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Autorităţii Judecătoreşti se desfăşoară în prima duminică a lunii octombrie a anului în care expiră mandatul Preşedintelui României, sau tot într-o zi de duminică, în cel mult 60 zile de la data când a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al Autorităţii Judecătoreşti.”

(2.8) Dacă funcţia de Preşedinte al Autorităţii Judecătoreşti devine vacantă ori dacă Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură de un parlamentar desemnat de Camera Reprezentanţilor, cu votul majorităţii membrilor săi.

(2.9) În exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti emite decizii care se publică pe site-ul Autorităţii Judecătoreşti şi în Monitorul Oficial al României.

(2.10) Organizarea şi funcţionarea Autorităţii Judecătoreşti se stabilesc prin lege.”

Alineatul (3) se abrogă.
(3) Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii.

*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*=Constituţia României 2003=
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -VI- Autoritatea judecătorească
SECŢIUNEA 1-a: Instanţele judecătoreşti
ARTICOLUL 125: Statutul judecătorilor
(1) Judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili, în condiţiile legii.
(2) Propunerile de numire, precum şi promovarea, transferarea şi sancţionarea judecătorilor sunt de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii sale organice.
(3) Funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.
(Constituţia României) Detalii (dezbatere publică articol) pe Forum Noua Constituţie a României - Constituţia cetaţenilor*
*-*-*

139. Articolul 125 se modifică şi se completează, astfel:

Constituţia României - Constituţia Cetăţenilor
TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -III- Autoritatea judecătorească
SECŢIUNEA 1-a: Înfăptuirea justiţiei
ARTICOLUL 125: Statutul judecătorilor


Alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins:
“(1) Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai adevărului şi legii.

(2) Propunerile de numire, promovare, transferare şi sancţionare a judecătorilor sunt de competenţa Consiliului Autorităţii Judecătoreşti, în condiţiile legii.”

După alineatul (2), se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins:
(2.1) Candidaţii la funcţia de judecător trebuie să aibă pregătire juridică superioară şi înaltă competenţă profesională. Criteriile de numire şi promovare a judecătorilor se stabilesc prin lege.

(2.2) Judecătorii care s-au făcut vinovaţi de decizii greşite sunt revocaţi din funcţie şi nu mai pot practica această meserie. Decizia de revocare se ia de către Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti, după consultarea Consiliului Autorităţii Judecătoreşti, potrivit legii.”

Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„(3) Funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată.”

După alineatul (3), se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:
„(3.1) Statutul judecătorilor se aprobă prin lege.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*=Constituţia României 2003=
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -VI- Autoritatea judecătorească
SECŢIUNEA 1-a: Instanţele judecătoreşti
ARTICOLUL 126: Instanţele judecătoreşti
(1) Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.
(2) Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege.
(3) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei sale.
(4) Compunerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi regulile de funcţionare a acesteia se stabilesc prin lege organică.
(5) Este interzisă înfiinţarea de instanţe extraordinare. Prin lege organică pot fi înfiinţate instanţe specializate în anumite materii, cu posibilitatea participării, după caz, a unor persoane din afara magistraturii.
(6) Controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu excepţia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum şi a actelor de comandament cu caracter militar. Instanţele de contencios administrativ sunt competente să soluţioneze cererile persoanelor vătămate prin ordonanţe sau, după caz, prin dispoziţii din ordonanţe declarate neconstituţionale.
(Constituţia României) Detalii (dezbatere publică articol) pe Forum Noua Constituţie a României - Constituţia cetaţenilor*
*-*-*

140. Articolul 126 se modifică şi se completează, astfel:

Constituţia României - Constituţia Cetăţenilor
TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -III- Autoritatea judecătorească
SECŢIUNEA 1-a: Înfăptuirea justiţiei
ARTICOLUL 126: Instanţele judecătoreşti


Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Curţile cu Juraţi şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite prin lege.”

(2) Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege.

Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„(3) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către instanţele judecătoreşti, fără să aducă atingere independenţei judecătorilor, potrivit competenţei sale.”

Alineatul (4) va avea următorul cuprins:
„(4) Compunerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi regulile de funcţionare a acesteia se stabilesc prin lege. Vor putea intra în compunerea acestei instanţe numai judecători cu o vechime de cel puţin 15 ani la instanţele inferioare".

După aliniatul (4) se introduce un nou aliniat cu următorul cuprins:
„(4.1) Organizarea şi funcţionarea Curţilor cu Juraţi se stabilesc prin lege.”

Alineatul (5) va avea următorul cuprins:
„(5) Este interzisă înfiinţarea de instanţe extraordinare.”

(6) Controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu excepţia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum şi a actelor de comandament cu caracter militar. Instanţele de contencios administrativ sunt competente să soluţioneze cererile persoanelor vătămate prin ordonanţe sau, după caz, prin dispoziţii din ordonanţe declarate neconstituţionale.

După aliniatul (6) se adaugă trei noi alineate, cu următorul cuprins:
(7) În cazul în care victima unui abuz administrativ obţine despăgubiri în urma unui contencios administrativ, statul este obligat să se îndrepte în regres împotriva funcţionarului vinovat, pentru recuperarea pagubelor.

(8) Judecătorii sunt obligaţi să asigure folosirea în proces a unui limbaj inteligibil pentru părţile în proces.

(9) Toate dosarele sunt repartizate în mod aleator instanțelor de judecată. Fraudarea sau încercarea de fraudare a sistemului de repartizare a dosarelor se sancționează, potrivit legii.
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*=Constituţia României 2003=
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -VI- Autoritatea judecătorească
SECŢIUNEA 1-a: Instanţele judecătoreşti
ARTICOLUL 127: Caracterul public al dezbaterilor
Şedinţele de judecată sunt publice, afară de cazurile prevăzute de lege.
(Constituţia României) Detalii (dezbatere publică articol) pe Forum Noua Constituţie a României - Constituţia cetaţenilor*
*-*-*

141. Articolul 127 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Constituţia României - Constituţia Cetăţenilor
TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -III- Autoritatea judecătorească
SECŢIUNEA 1-a: Înfăptuirea justiţiei
ARTICOLUL 127: Caracterul public al dezbaterilor


„(1) Şedinţele de judecată sunt publice.

(2) Discuţiile din şedinţele de judecată sunt înregistrate, în scris, de către grefier, precum şi video.

(3) Partea publică din dosar va putea fi consultată de orice cetăţean cu drept de vot.

(4) Probele dosarului vor putea fi folosite, oricând, în analiza prestaţiei judecătorilor şi procurorilor.

(5) Conţinutul dosarelor va fi pus la dispoziţia publicului, pe internet.

(6) Este interzisă distrugerea dosarelor judecate, pe o perioadă de 50 de ani de la încheierea procesului, când o comisie specială va decide care dosare vor fi conservate în continuare.

(7) Printr-un sistem de rotaţie şi sondaj, stabilit potrivit legii, postul public naţional de televiziune, va transmite, în direct, procese de la instanţele de judecată.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*=Constituţia României 2003=
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -VI- Autoritatea judecătorească
SECŢIUNEA 1-a: Instanţele judecătoreşti
ARTICOLUL 128: Folosirea limbii materne şi a interpretului în justiţie
(1) Procedura judiciară se desfăşoară în limba română.
(2) Cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să se exprime în limba maternă în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile legii organice.
(3) Modalităţile de exercitare a dreptului prevăzut la alineatul (2), inclusiv prin folosirea de interpreţi sau traduceri, se vor stabili astfel încât să nu împiedice buna administrare a justiţiei şi să nu implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesaţi.
(4) Cetăţenii străini şi apatrizii care nu înţeleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunoştinţă de toate actele şi lucrările dosarului, de a vorbi în instanţă şi de a pune concluzii, prin interpret; în procesele penale acest drept este asigurat în mod gratuit.
(Constituţia României) Detalii (dezbatere publică articol) pe Forum Noua Constituţie a României - Constituţia cetaţenilor*
*-*-*

142. Articolul 128 se modifică, astfel:

Constituţia României - Constituţia Cetăţenilor
TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -III- Autoritatea judecătorească
SECŢIUNEA 1-a: Înfăptuirea justiţiei
ARTICOLUL 128: Folosirea limbii materne şi a interpretului în justiţie


(1) Procedura judiciară se desfăşoară în limba română.

Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Cetăţenii au dreptul să se exprime în limba maternă în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile legii.”

(3) Modalităţile de exercitare a dreptului prevăzut la alineatul (2), inclusiv prin folosirea de interpreţi sau traduceri, se vor stabili astfel încât să nu împiedice buna administrare a justiţiei şi să nu implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesaţi.

(4) Cetăţenii străini şi apatrizii care nu înţeleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunoştinţă de toate actele şi lucrările dosarului, de a vorbi în instanţă şi de a pune concluzii, prin interpret; în procesele penale acest drept este asigurat în mod gratuit.
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*=Constituţia României 2003=
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -VI- Autoritatea judecătorească
SECŢIUNEA 1-a: Instanţele judecătoreşti
ARTICOLUL 129: Folosirea căilor de atac
Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.
(Constituţia României) Detalii (dezbatere publică articol) pe Forum Noua Constituţie a României - Constituţia cetaţenilor*
*-*-*

143. Articolul 129 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Constituţia României - Constituţia Cetăţenilor
TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -III- Autoritatea judecătorească
SECŢIUNEA 1-a: Înfăptuirea justiţiei
ARTICOLUL 129: Folosirea căilor de atac


„Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Procuratura au dreptul să exercite căile de atac, fără excepţie, în condiţiile legii.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*=Constituţia României 2003=
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -VI- Autoritatea judecătorească
SECŢIUNEA 1-a: Instanţele judecătoreşti
ARTICOLUL 130: Poliţia instanţelor
Instanţele judecătoreşti dispun de poliţia pusă în serviciul lor.
(Constituţia României) Detalii (dezbatere publică articol) pe Forum Noua Constituţie a României - Constituţia cetaţenilor*
*-*-*

144. Articolul 130 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Constituţia României - Constituţia Cetăţenilor
TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -III- Autoritatea judecătorească
SECŢIUNEA 1-a: Înfăptuirea justiţiei
ARTICOLUL 130: Poliţia instanţelor


Instanţele judecătoreşti dispun de poliţia pusă în serviciul lor, care se organizează potrivit legii
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

145. Denumirea Secţiunii a 2-a din Capitolul III va fi: “Procuratura”.
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*=Constituţia României 2003=
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -VI- Autoritatea judecătorească
SECŢIUNEA a 2-a: Ministerul Public
ARTICOLUL 131: Rolul Ministerului Public
(1) În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.
(2) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii.
(3) Parchetele funcţionează pe lângă instanţele de judecată, conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, în condiţiile legii.
(Constituţia României) Detalii (dezbatere publică articol) pe Forum Noua Constituţie a României - Constituţia cetaţenilor*
*-*-*

146. Articolul 131 se modifică şi se completează, astfel:
Denumirea articolului va fi: „Rolul Procuraturii


Constituţia României - Constituţia Cetăţenilor
TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -III- Autoritatea judecătorească
Secţiunea a 2-a - Procuratura
ARTICOLUL 131: Rolul Procuraturii


Alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins:
„(1) În activitatea judiciară, Procuratura apără legalitatea şi reprezintă interesele generale ale societăţii.

(2) Procuratura îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii.”

(3) Parchetele funcţionează pe lângă instanţele de judecată, conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, în condiţiile legii.

După alineatul (3), se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins:
„(3.1) Competenţa parchetelor şi procedura exercitării acesteia sunt prevăzute numai prin lege.

(3.2) Parchetul General al României, care funcţionează pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte parchete, fără să aducă atingere independenţei procurorilor, potrivit competenţei sale. Îşi vor putea desfăşura activitatea în cadrul acestuia numai procurori cu o vechime de cel puțin 15 ani în parchetele de pe lângă instanţele de judecată inferioare”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*=Constituţia României 2003=
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -VI- Autoritatea judecătorească
SECŢIUNEA a 2-a: Ministerul Public
ARTICOLUL 132: Statutul procurorilor
(1) Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.
(2) Funcţia de procuror este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.
(Constituţia României) Detalii (dezbatere publică articol) pe Forum Noua Constituţie a României - Constituţia cetaţenilor*
*-*-*

147. Articolul 132 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Constituţia României - Constituţia Cetăţenilor
TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -III- Autoritatea judecătorească
Secţiunea a 2-a - Procuratura
ARTICOLUL 132: Statutul procurorilor


“(1) Procurorii sunt independenţi şi se supun numai adevărului şi legii.

(2) Propunerile de numire, promovare, transferare şi sancţionare a procurorilor sunt de competenţa Consiliului Autorităţii Judecătoreşti, în condiţiile legii.

(3) Candidaţii la funcţia de procuror trebuie să aibă pregătire juridică superioară şi înaltă competenţă profesională. Criteriile de numire şi promovare a procurorilor se stabilesc prin lege.

(4) Procurorii care s-au făcut vinovaţi de nerespectarea obligaţiei de autosesizare, nefinalizarea dosarelor, sau de decizii greşite sunt revocaţi din funcţie şi nu mai pot practica această meserie. Decizia de revocare se ia de către Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti, după consultarea Consiliului Autorităţii Judecătoreşti, potrivit legii.

(5) Statutul procurorilor se aprobă prin lege.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

148. După Secţiunea a 2-a, se introduce o nouă Secţiune, a 3-a, astfel:
Denumirea Secțiunii va fi: „Avocatura”

Secţiunea a 3-a va avea următorul cuprins:
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

Constituţia României - Constituţia Cetăţenilor
TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -III- Autoritatea judecătorească
Secţiunea a 3-a - Avocatura
ARTICOLUL 132.1: Rolul Avocatului


(1) Persoanele fizice şi juridice au dreptul să fie asistate, gratuit, de avocaţi, în faţa instanţelor judecătoreşti, în condiţiile legii.

(2) Avocaţii sunt constituiți în barouri, care funcţionează pe lângă instanţele judecătoreşti, sub coordonarea Uniunii Naţionale a Barourilor din România, potrivit legii.

(3) Constituirea şi funcționarea de barouri de avocaţi în afara Uniunii Naționale a Barourilor din România sunt interzise.

(4) Cererile de asistenţă adresate de părţile în proces barourilor sunt repartizate avocaţilor prin tragere la sorţi, organizată conform legii. Părţile în proces au dreptul să refuze avocaţii traşi la sorţi de maxim 5 ori. Un avocat refuzat în peste jumătate din cazurile unui an este eliminat din barou.

(5) Orice parte în proces are dreptul să se apere singură.
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

Constituţia României - Constituţia Cetăţenilor
TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -III- Autoritatea judecătorească
Secţiunea a 3-a - Avocatura
ARTICOLUL 132.2: Statutul avocaţilor


(1) Avocaţii sunt independenţi şi se supun numai adevărului şi legii.

(2) Propunerile de numire, promovare, transferare şi sancţionare a avocaţilor sunt de competenţa Consiliului Autorităţii Judecătoreşti, în condiţiile legii. Criteriile de numire şi promovare a avocaţilor se stabilesc prin lege.

(3) Candidaţii la funcţia de avocat trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională, vechime în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior, stabilită prin lege.

(4) Avocaţii care şi-au încălcat atribuţiile legale sunt revocaţi din funcţie şi nu mai pot practica această meserie. Decizia de revocare se ia de către Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti, după consultarea Consiliului Autorităţii Judecătoreşti, potrivit legii.

(5) Funcţia de avocat este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată.

(6) Statutul avocaţilor se aprobă prin lege.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

149. După Secţiunea a 3-a, se introduce o nouă Secţiune, a 4-a, astfel:
Denumirea Secţiunii va fi: „Notariatul de stat
Secţiunea a 4-a va avea următorul cuprins:

*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

Constituţia României - Constituţia Cetăţenilor
TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -III- Autoritatea judecătorească
Secţiunea a 4-a - Notariatul de stat
ARTICOLUL 132.3: Rolul Notarului


(1) Activitatea notarială asigură persoanelor fizice şi juridice constatarea raporturilor juridice civile sau comerciale nelitigioase, precum şi exerciţiul drepturilor şi ocrotirea intereselor, în conformitate cu legea. Activitatea notarială este un serviciu public oferit gratuit de către statul român cetăţenilor săi.

(2) Activitatea notarială se realizează de notari prin acte notariale şi consultaţii juridice notariale, în condiţiile legii.

(3) Notarii sunt constituiți în birouri notariale, care funcţionează pe lângă judecătorii, sub coordonarea Uniunii Naţionale a Notarilor din România şi a Camerelor Notarilor, constituite pe lângă tribunale şi curţile de apel, potrivit legii.

(4) Funcţia de notar se exercită numai de către notarii membri ai Uniunii Naţionale a Notarilor din România.

(5) Constituirea şi funcţionarea de forme de organizare a profesiei de notar, altele decât birourile notariale coordonate de Uniunea Naţională a Notarilor din România şi de Camerele Notarilor sunt interzise.
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

Constituţia României - Constituţia Cetăţenilor
TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -III- Autoritatea judecătorească
Secţiunea a 4-a - Notariatul de stat
ARTICOLUL 132.4: Statutul notarilor


(1) Notarii sunt independenţi şi se supun numai adevărului şi legii.

(2) Propunerile de numire, promovare, transferare şi sancţionare a notarilor sunt de competenţa Consiliului Autorităţii Judecătoreşti, în condiţiile legii. Criteriile de numire şi promovare a notarilor se stabilesc prin lege.

(3) Candidaţii la funcţia de notar trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională, vechime în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior, stabilită prin lege.

(4) Notarii care şi-au încălcat atribuţiile legale sunt revocaţi din funcţie şi nu mai pot practica această meserie. Decizia de revocare se ia de către Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti, după consultarea Consiliului Autorităţii Judecătoreşti, potrivit legii.

(5) Funcţia de notar este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată.

(6) Statutul notarilor se aprobă prin lege.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

Secţiunea a 3-a: Consiliul Superior al Magistraturii, devine Secţiunea a-5-a din Capitolul III cu titlul de: „Consiliul Autorităţii Judecătoreşti

*=Constituţia României 2003=
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -VI- Autoritatea judecătorească
SECŢIUNEA a 3-a: Consiliul Superior al Magistraturii
ARTICOLUL 133: Rolul şi structura
(1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care:
a) 14 sunt aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Senat; aceştia fac parte din două secţii, una pentru judecători şi una pentru procurori; prima secţie este compusă din 9 judecători, iar cea de-a doua din 5 procurori;
b) 2 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi de Senat; aceştia participă numai la lucrările în plen;
c) ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(3) Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, dintre magistraţii prevăzuţi la alineatul (2) litera a).
(4) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani.
(5) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prin vot secret.
(6) Preşedintele României prezidează lucrările Consiliului Superior al Magistraturii la care participă.
(7) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive şi irevocabile, cu excepţia celor prevăzute la articolul 134 alineatul (2).
(Constituţia României) Detalii (dezbatere publică articol) pe Forum Noua Constituţie a României - Constituţia cetaţenilor*
*-*-*

150. Articolul 133 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Constituţia României - Constituţia Cetăţenilor
TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -III- Autoritatea judecătorească
Secţiunea a 5-a - Consiliul Autorităţii Judecătoreşti
ARTICOLUL 133: Rolul şi structura


„(1) Consiliul Autorităţii Judecătoreşti este organ consultativ al Preşedintelui Autorităţii Judecătoreşti.

(2) Consiliul Autorităţii Judecătoreşti este alcătuit din 33 membri, din care:
a) 24 sunt aleşi în adunările generale ale judecătorilor, procurorilor, avocaţilor şi notarilor, şi sunt validaţi de către Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti; aceştia fac parte din patru secţii, una pentru judecători, una pentru procurori, una pentru avocaţi şi una pentru notari; prima secţie este compusă din 9 judecători, cea de a doua din 5 procurori, cea de a treia din 5 avocaţi, cea de a patra din 5 notari;

b) 5 reprezentanţi ai Uniunii Naţionale a Asociaţiilor Comunitare, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, validaţi de Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti;

c) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Procurorul General al României, Preşedintele Uniunii Naţionale a Barourilor din România şi Preşedintele Uniunii Naţionale a Notarilor din România.”

(3) Preşedintele Consiliului Autorităţii Judecătoreşti este ales de membrii Consiliului, pentru un mandat de un an, ce nu poate fi prelungit sau înnoit, dintre membrii prevăzuţi la alineatul
(2) litera a) şi este validat de către Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti.

(4) Durata mandatului membrilor Consiliului Autorităţii Judecătoreşti este de 4 ani.

(5) Hotărârile Consiliului Autorităţii Judecătoreşti se iau prin vot deschis şi se publică pe site-ul Consiliului şi în Monitorul Oficial al României”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*=Constituţia României 2003=
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -VI- Autoritatea judecătorească
SECŢIUNEA a 3-a: Consiliul Superior al Magistraturii
ARTICOLUL 134: Atribuţii
(1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instanţă de judecată, prin secţiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organică. În aceste situaţii, ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu au drept de vot.
(3) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară pot fi atacate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(4) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenţei justiţiei.
(Constituţia României) Detalii (dezbatere publică articol) pe Forum Noua Constituţie a României - Constituţia cetaţenilor*
*-*-*

151. Articolul 134 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Constituţia României - Constituţia Cetăţenilor
TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -III- Autoritatea judecătorească
Secţiunea a 5-a - Consiliul Autorităţii Judecătoreşti
ARTICOLUL 134: Atribuţii


„(1) Consiliul Autorităţii Judecătoreşti propune Preşedintelui Autorităţii Judecătoreşti numirea în funcţie a judecătorilor, procurorilor, avocaţilor şi notarilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii.

(2) Consiliul Autorităţii Judecătoreşti propune Preşedintelui Autorităţii Judecătoreşti promovarea, transferarea şi sancţionarea judecătorilor, procurorilor, avocaţilor şi notarilor

(3) Consiliul Autorităţii Judecătoreşti îndeplineşte rolul de instanţă de judecată, prin secţiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor, procurorilor, avocaţilor şi notarilor, potrivit procedurii stabilite prin lege. În aceste situaţii, Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Procurorul General al României, Preşedintele Uniunii Naţionale a Barourilor din România şi Preşedintele Uniunii Naţionale a Notarilor din România nu au drept de vot.

(4) Hotărârile Consiliului Autorităţii Judecătoreşti în materie disciplinară pot fi atacate la un alt complet al Consiliului Autorităţii Judecătoreşti format dintr-un număr mai mare de judecători.

(5) Hotărârile Consiliului Autorităţii Judecătoreşti se publică pe site-ul Consiliului Autorităţii Judecătoreşti şi în Monitorul Oficial al României.”

*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*