*-*-*
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
SECŢIUNEA a 1-a: Preşedintele României (80-101)
SECŢIUNEA a 2-a: Guvernul (102-110)
SECŢIUNEA a 3-a: Raporturile dintre Autoritatea legislativă şi Autoritatea executivă (111-115)
Secţiunea a 4-a : Administraţia publică centrală (116-119.1)

*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

Constituţia României 2003 Constituţia României - Constituţia Cetăţenilor
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -III- Guvernul
TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
SECŢIUNEA a 2-a: Guvernul
ARTICOLUL 102: Guvernul - Rolul şi structura
ARTICOLUL 103: Investitura
ARTICOLUL 104: Jurământul de credinţă
ARTICOLUL 105: Incompatibilităţi
ARTICOLUL 106: Încetarea funcţiei de membru
ARTICOLUL 107: Primul-ministru
ARTICOLUL 108: Actele Guvernului
ARTICOLUL 109: Răspunderea membrilor Guvernului
ARTICOLUL 110: Încetarea mandatului
MODIFICAT - ARTICOLUL 102: Rolul şi structura
MODIFICAT - ARTICOLUL 103: Numirea membrilor Guvernului
MODIFICAT - ARTICOLUL 104: Jurământul de credinţă
MODIFICAT - ARTICOLUL 105: Incompatibilităţi
ARTICOLUL 106: Încetarea funcţiei de membru
MODIFICAT - ARTICOLUL 107: Primul-ministru
MODIFICAT - ARTICOLUL 108: Actele Guvernului
MODIFICAT - ARTICOLUL 109: Răspunderea membrilor Guvernului
MODIFICAT - ARTICOLUL 110: Încetarea mandatului

*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*=Constituţia României 2003=
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL –III- Guvernul
ARTICOLUL 102: Rolul şi structura
(1) Guvernul, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice.
(2) În îndeplinirea atribuţiilor sale, Guvernul cooperează cu organismele sociale interesate.
(3) Guvernul este alcătuit din prim-ministru, miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lege organică.
(Constituţia României 2003) Detalii (dezbatere publică articol) pe Forum Noua Constituţie a României - Constituţia cetaţenilor*
*-*-*

109. Capitolul III din Titlul III devine Secţiunea a 2-a în Capitolul II din titlul III

110. Articolul 102 se modifică, astfel:

Constituţia României - Constituţia Cetăţenilor
TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
SECŢIUNEA a 2-a: Guvernul
ARTICOLUL 102: Rolul şi structura


Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice, în conformitate cu mandatul încredinţat de Preşedintele României.”

(2) În îndeplinirea atribuţiilor sale, Guvernul cooperează cu organismele sociale interesate.

Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
“(3) Guvernul este alcătuit din prim-ministru, miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lege.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*=Constituţia României 2003=
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL –III- Guvernul
ARTICOLUL 103: Investitura
(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
(2) Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.
(3) Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
(Constituţia României 2003) Detalii (dezbatere publică articol) pe Forum Noua Constituţie a României - Constituţia cetaţenilor*
*-*-*

111. Articolul 103 se modifică, astfel
Denumirea articolului va fi „Numirea membrilor Guvernului
Articolul va avea următorul cuprins:


Constituţia României - Constituţia Cetăţenilor
TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
SECŢIUNEA a 2-a: Guvernul
ARTICOLUL 103: Numirea membrilor Guvernului


„(1) Membrii Guvernului sunt numiţi, pe funcţii, de către Preşedintele României, pe criterii de merit, de competenţă profesională şi de moralitate.

(2) Candidaţii la funcţia de membru al Guvernului trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
a) să prezinte electoratului documente care să ateste numele şi prenumele părinţilor şi bunicilor, precum şi declaraţia sa pe proprie răspundere din care să rezulte dacă are cunoştinţă despre funcţiile şi demnităţile deţinute în statul român, sau în alt stat, de către părinţii şi bunicii săi.
b) să aibă pregătire superioară;
c) să se fi remarcat ca un bun profesionist şi ca un cetăţean de moralitate desăvârşită;
d) să se fi remarcat ca un luptător activ pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor României;
e) să prezinte electoratului activitatea sa profesională, politică şi civică desfăşurată până la data depunerii candidaturii pentru funcţia de membru al Guvernului;
f) să prezinte electoratului o declaraţie prin care se angajează să acţioneze pentru realizarea Programului Legislativ şi a Programului Naţional de Dezvoltare a României, asumate de către candidatul la funcţia de Preşedinte al României şi de Guvernul din care urmează să facă parte.
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

=Constituţia României 2003=
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL –III- Guvernul
ARTICOLUL 104: Jurământul de credinţă
(1) Primul-ministru, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului vor depune individual, în faţa Preşedintelui României, jurământul de la articolul 82.
(2) Guvernul în întregul său şi fiecare membru în parte îşi exercită mandatul, începând de la data depunerii jurământului.
(Constituţia României 2003) Detalii (dezbatere publică articol) pe Forum Noua Constituţie a României - Constituţia cetaţenilor*
*-*-*

Articolul intră în structura Constituţiei Cetăţenilor 2014 - fără modificări

Constituţia României - Constituţia Cetăţenilor
TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
SECŢIUNEA a 2-a: Guvernul
ARTICOLUL 104: Jurământul de credinţă


(1) Primul-ministru, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului vor depune individual, în faţa Preşedintelui României, jurământul de la articolul 82.

(2) Guvernul în întregul său şi fiecare membru în parte îşi exercită mandatul, începând de la data depunerii jurământului.
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*=Constituţia României 2003=
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL –III- Guvernul
ARTICOLUL 105: Incompatibilităţi
(1) Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu exercitarea altei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de deputat sau de senator. De asemenea, ea este incompatibilă cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate în cadrul organizaţiilor cu scop comercial.
(2) Alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică.
(Constituţia României 2003)Detalii (dezbatere publică articol) pe Forum Noua Constituţie a României - Constituţia cetaţenilor*
*-*-*

112. Articolul 105 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Constituţia României - Constituţia Cetăţenilor
TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
SECŢIUNEA a 2-a: Guvernul
ARTICOLUL 105: Incompatibilităţi


„Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii publice sau private.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*=Constituţia României 2003=
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL –III- Guvernul
ARTICOLUL 106: Încetarea funcţiei de membru
Funcţia de membru al Guvernului încetează în urma demisiei, a revocării, a pierderii drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate, a decesului, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege. (Constituţia României 2003) Detalii (dezbatere publică articol) pe Forum Noua Constituţie a României - Constituţia cetaţenilor*
*-*-*

Articolul intră în structura Constituţiei Cetăţenilor 2014 - fără modificări

Constituţia României - Constituţia Cetăţenilor
TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
SECŢIUNEA a 2-a: Guvernul
ARTICOLUL 106: Încetarea funcţiei de membru


Funcţia de membru al Guvernului încetează în urma demisiei, a revocării, a pierderii drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate, a decesului, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege.
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*=Constituţia României 2003=
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL –III- Guvernul
ARTICOLUL 107: Primul-ministru
(1) Primul-ministru conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, respectând atribuţiile ce le revin. De asemenea, prezintă Camerei Deputaţilor sau Senatului rapoarte şi declaraţii cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate.
(2) Preşedintele României nu îl poate revoca pe primul-ministru.
(3) Dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, cu excepţia revocării, sau este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, Preşedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile primului ministru, până la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilităţii exercitării atribuţiilor, încetează dacă primul-ministru îşi reia activitatea în Guvern.
(4) Prevederile alineatului (3) se aplică în mod corespunzător şi celorlalţi membri ai Guvernului, la propunerea primului-ministru, pentru o perioadă de cel mult 45 de zile.
(Constituţia României 2003) Detalii (dezbatere publică articol) pe Forum Noua Constituţie a României - Constituţia cetaţenilor*
*-*-*

113. Articolul 107 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Constituţia României - Constituţia Cetăţenilor
TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
SECŢIUNEA a 2-a: Guvernul
ARTICOLUL 107: Primul-ministru


„(1) Primul-ministru conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, respectând atribuţiile ce le revin.

(2) Primul ministru prezintă Preşedintelui României rapoarte cu privire la activitatea Guvernului, potrivit calendarului stabilit de Preşedinte.

(3) Dacă primul-ministru se află în una din situaţiile prevăzute la articolul 106, sau este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, Preşedintele României numeşte un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile primului-ministru, până la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilităţii exercitării atribuţiilor, încetează dacă primul-ministru îşi reia activitatea în Guvern.

(4) Prevederile alineatului (3) se aplică în mod corespunzător şi celorlalţi membri ai Guvernului, pentru o perioadă de cel mult 45 de zile.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*=Constituţia României 2003=
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL –III- Guvernul
ARTICOLUL 108: Actele Guvernului
(1) Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe.
(2) Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor.
(3) Ordonanţele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele şi în condiţiile prevăzute de aceasta.
(4) Hotărârile şi ordonanţele adoptate de Guvern se semnează de primul-ministru, se contrasemnează de miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare şi se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa hotărârii sau a ordonanţei. Hotărârile care au caracter militar se comunică numai instituţiilor interesate.
(Constituţia României 2003) Detalii (dezbatere publică articol) pe Forum Noua Constituţie a României - Constituţia cetaţenilor*
*-*-*

114. Articolul 108 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Constituţia României - Constituţia Cetăţenilor
TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
SECŢIUNEA a 2-a: Guvernul
ARTICOLUL 108: Actele Guvernului


„(1) Guvernul adoptă hotărâri pentru organizarea executării legilor şi a Programului Naţional de Dezvoltare a României, aprobat de popor. Hotărârile Guvernului nu pot adăuga la lege sau modifica spiritul ei.

(2) Hotărârile adoptate de Guvern se semnează de primul-ministru, se contrasemnează de miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare, se aprobă de Preşedintele României şi se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa hotărârii. Hotărârile care au caracter militar se comunică numai instituţiilor interesate.”

(3) Dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, cu excepţia revocării, sau este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, Preşedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile primului ministru, până la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilităţii exercitării atribuţiilor, încetează dacă primul-ministru îşi reia activitatea în Guvern.

(4) Prevederile alineatului (3) se aplică în mod corespunzător şi celorlalţi membri ai Guvernului, la propunerea primului-ministru, pentru o perioadă de cel mult 45 de zile.
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*=Constituţia României 2003=
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL –III- Guvernul
ARTICOLUL 109: Răspunderea membrilor Guvernului
(1) Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe.
(2) Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor.
(3) Ordonanţele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele şi în condiţiile prevăzute de aceasta.
(4) Hotărârile şi ordonanţele adoptate de Guvern se semnează de primul-ministru, se contrasemnează de miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare şi se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa hotărârii sau a ordonanţei. Hotărârile care au caracter militar se comunică numai instituţiilor interesate.
(Constituţia României 2003) Detalii (dezbatere publică articol) pe Forum Noua Constituţie a României - Constituţia cetaţenilor*
*-*-*

115. Articolul 109 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Constituţia României - Constituţia Cetăţenilor
TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
SECŢIUNEA a 2-a: Guvernul
ARTICOLUL 109: Răspunderea membrilor Guvernului


„(1) Guvernul răspunde politic numai în faţa Preşedintelui României pentru întreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalţi membri pentru activitatea Guvernului şi pentru actele acestuia.

(2) Răspunderea penală a membrilor Guvernului se stabileşte prin lege. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(3) Membrii Guvernului nu pot interveni în treburile altor autorităţi şi instituţii ale statului şi nici în treburile altor persoane juridice, de drept public sau privat.

(4) Membrii Guvernului condamnaţi pentru trafic de influență ori alte acte de corupţie sunt pedepsiţi cu închisoare pe viaţă şi confiscarea averii.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*=Constituţia României 2003=
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL –III- Guvernul
ARTICOLUL 110: Încetarea mandatului
(1) Guvernul îşi exercită mandatul până la data validării alegerilor parlamentare generale.
(2) Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate sau dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, cu excepţia revocării, ori este în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 45 de zile.
(3) În situaţiile prevăzute în alineatul (2) sunt aplicabile prevederile articolului 103.
(4) Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alineatelor (1) şi (2) îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern. (Constituţia României 2003) Detalii (dezbatere publică articol) pe Forum Noua Constituţie a României - Constituţia cetaţenilor*
*-*-*

116. Articolul 110 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Constituţia României - Constituţia Cetăţenilor
TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
SECŢIUNEA a 2-a: Guvernul
ARTICOLUL 110: Încetarea mandatului


“(1) Guvernul îşi exercită mandatul până la data validării alegerilor prezidenţiale.

(2) Guvernul este demis dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, ori este în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 45 de zile.

(3) Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alineatelor (1) şi (2) îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern.

(4) Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alineatelor (1) şi (2) îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern.

*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

Constituţia României 2003 Constituţia României - Constituţia Cetăţenilor
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -IV- Raporturile Parlamentului cu Guvernul
TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
SECŢIUNEA a 3-a: Raporturile dintre Autoritatea legislativă şi Autoritatea executivă
ARTICOLUL 111: Informarea Parlamentului
ARTICOLUL 112: Întrebări, interpelări şi moţiuni simple
ARTICOLUL 113: Moţiunea de cenzură
ARTICOLUL 114: Angajarea răspunderii Guvernului
ARTICOLUL 115: Delegarea legislativă
MODIFICAT - ARTICOLUL 111: Informarea Parlamentului
MODIFICAT - ARTICOLUL 112: Întrebări, interpelări şi moţiuni simple
ABROGAT - ARTICOLUL 113: Moţiunea de cenzură
ABROGAT - ARTICOLUL 114: Angajarea răspunderii Guvernului
MODIFICAT - ARTICOLUL 115: Delegarea legislativă

*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*= Constituţia României 2003 =
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -IV- Raporturile Parlamentului cu Guvernul
ARTICOLUL 111: Informarea Parlamentului
(1) Guvernul şi celelalte organe ale administraţiei publice, în cadrul controlului parlamentar al activităţii lor, sunt obligate să prezinte informaţiile şi documentele cerute de Camera Deputaţilor, de Senat sau de comisiile parlamentare, prin intermediul preşedinţilor acestora. În cazul în care o iniţiativă legislativă implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat, solicitarea informării este obligatorie.
(2) Membrii Guvernului au acces la lucrările Parlamentului. Dacă li se solicită prezenţa, participarea lor este obligatorie.
(Constituţia României 2003) Detalii (dezbatere publică articol) pe Forum Noua Constituţie a României - Constituţia cetaţenilor*
*-*-*

117. Capitolul IV din Titlul III devine Secţiunea a 3-a în Capitolul II din titlul III
Denumirea Secţiunii a 3-a va fi: „Raporturile dintre Autoritatea Legislativă şi Autoritatea Executivă


118. Articolul 111 se modifică, astfel:

Constituţia României - Constituţia Cetăţenilor
TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
SECŢIUNEA a 3-a: Raporturile dintre Autoritatea legislativă şi Autoritatea executivă
ARTICOLUL 111: Informarea Parlamentului


Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Guvernul este obligat să prezinte informaţiile şi documentele cerute de Camera Reprezentanţilor sau de comisiile parlamentare, prin intermediul preşedinţilor acestora. În cazul în care o iniţiativă legislativă implică modificarea prevederilor bugetului de stat, solicitarea informării este obligatorie.”

(2) Membrii Guvernului au acces la lucrările Parlamentului. Dacă li se solicită prezenţa, participarea lor este obligatorie.
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*= Constituţia României 2003 =
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -IV- Raporturile Parlamentului cu Guvernul
ARTICOLUL 112: Întrebări, interpelări şi moţiuni simple
(1) Guvernul şi fiecare dintre membrii săi au obligaţia să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de deputaţi sau de senatori, în condiţiile prevăzute de regulamentele celor două Camere ale Parlamentului.
(2) Camera Deputaţilor sau Senatul poate adopta o moţiune simplă prin care să-şi exprime poziţia cu privire la o problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privire la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări.
(Constituţia României 2003) Detalii (dezbatere publică articol) pe Forum Noua Constituţie a României - Constituţia cetaţenilor*
*-*-*

119. Articolul 112 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Constituţia României - Constituţia Cetăţenilor
TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
SECŢIUNEA a 3-a: Raporturile dintre Autoritatea legislativă şi Autoritatea executivă
ARTICOLUL 112: Întrebări, interpelări şi moţiuni simple


„(1) Guvernul şi fiecare dintre membrii săi au obligaţia să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de parlamentari, în condiţiile prevăzute de regulamentul de organizare şi funcţionare a Camerei Reprezentanţilor.

(2) Camera Reprezentanţilor poate adopta o moţiune simplă prin care să-şi exprime poziţia cu privire la o problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privite la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*= Constituţia României 2003 =
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -IV- Raporturile Parlamentului cu Guvernul
ARTICOLUL 113: Moţiunea de cenzură
(1) Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
(2) Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor şi se comunică Guvernului la data depunerii.
(3) Moţiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere.
(4) Dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă, deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură, cu excepţia cazului în care Guvernul îşi angajează răspunderea potrivit articolului 114.
(Constituţia României 2003) Detalii (dezbatere publică articol) pe Forum Noua Constituţie a României - Constituţia cetaţenilor*
*-*-*

120. Articolul 113 se abrogă
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*= Constituţia României 2003 =
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -IV- Raporturile Parlamentului cu Guvernul
ARTICOLUL 114: Angajarea răspunderii Guvernului
(1) Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.
(2) Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condiţiile articolului 113.
(3) Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2), proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.
(4) În cazul în care Preşedintele României cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a celor două Camere.
(Constituţia României 2003) Detalii (dezbatere publică articol) pe Forum Noua Constituţie a României - Constituţia cetaţenilor*
*-*-*

121. Articolul 114 se abrogă.
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*= Constituţia României 2003 =
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -IV- Raporturile Parlamentului cu Guvernul
ARTICOLUL 115: Delegarea legislativă
(1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.
(2) Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul şi data până la care se pot emite ordonanţe.
(3) Dacă legea de abilitare o cere, ordonanţele se supun aprobării Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la împlinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonanţei.
(4) Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora.
(5) Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizată nu se pronunţă asupra ordonanţei, aceasta este considerată adoptată şi se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea în procedură de urgenţă. Ordonanţa de urgenţă cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1).
(6) Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.
(7) Ordonanţele cu care Parlamentul a fost sesizat se aprobă sau se resping printr-o lege în care vor fi cuprinse şi ordonanţele ale căror efecte au încetat potrivit alineatului (3).
(8) Prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanţei.
(Constituţia României 2003) Detalii (dezbatere publică articol) pe Forum Noua Constituţie a României - Constituţia cetaţenilor*
*-*-*

122. Articolul 115 se modifică, astfel:

Constituţia României - Constituţia Cetăţenilor
TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
SECŢIUNEA a 3-a: Raporturile dintre Autoritatea legislativă şi Autoritatea executivă
ARTICOLUL 115: Delegarea legislativă


Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Camera Reprezentanţilor poate adopta o lege specială de abilitare a Preşedintelui pentru a emite ordonanţe de urgenţă în domenii care nu fac obiectul legilor organice.”

(2) Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul şi data până la care se pot emite ordonanţe.

(3) Dacă legea de abilitare o cere, ordonanţele se supun aprobării Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la împlinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonanţei.

Alineatul (4) va avea următorul cuprins:
„(4) Preşedintele României poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora.”

Alineatul (5) va avea următorul cuprins:
„(5) Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera Reprezentanţilor şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Camera Reprezentanţilor, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere.”

(6) Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.

(7) Ordonanţele cu care Parlamentul a fost sesizat se aprobă sau se resping printr-o lege în care vor fi cuprinse şi ordonanţele ale căror efecte au încetat potrivit alineatului (3).

(8) Prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanţei.
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

***


Constituţia României 2003 Constituţia României - Constituţia Cetăţenilor
TITLUL -III- Autorităţile publice
Capitolul V – Administraţia publică. (116-)
Secţiunea 1 – Administraţia publică centrală de specialitate(116-119)
Secţiunea a 2-a – Administraţia publică locală
TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
Secţiunea a 4-a : Administraţia publică centrală
ARTICOLUL 116: Structura
ARTICOLUL 117: Înfiinţarea
ARTICOLUL 118: Forţele armate
ARTICOLUL 119: Consiliul Suprem de Apărare a Ţării
MODIFICAT - ARTICOLUL 116: Structura
MODIFICAT - ARTICOLUL 117: Înfiinţarea
NOU - Articolul 117.1: Personalul
MODIFICAT - ARTICOLUL 118: Forţele armate
NOU - Articolul 118.1: Siguranţa naţională
MODIFICAT - ARTICOLUL 119: Consiliul Naţional de Securitate
NOU - ARTICOLUL 119.1: Prefectul

*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*
123. Capitolul V din Titlul III devine Secţiunea a 4-a în Capitolul II din titlul III
Denumirea Secţiunii a 4-a va fi „Administraţia publică centrală
Noua secţiune înlocuieşte fosta secţiune 1 din fostul capitol V din titlul III.

*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*= Constituţia României 2003 =
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -V- Administraţia publică
SECŢIUNEA 1-a: Administraţia publică centrală de specialitate
ARTICOLUL 116: Structura
(1) Ministerele se organizează numai în subordinea Guvernului.
(2) Alte organe de specialitate se pot organiza în subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ca autorităţi administrative autonome.
(Constituţia României) Detalii (dezbatere publică articol) pe Forum Noua Constituţie a României - Constituţia cetaţenilor*
*-*-*

124. Articolul 116 se modifică, astfel:

Constituţia României - Constituţia Cetăţenilor
TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
Secţiunea a 4-a : Administraţia publică centrală
ARTICOLUL 116: Structura


(1) Ministerele se organizează numai în subordinea Guvernului.

Alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Alte organe de specialitate se pot organiza în subordinea Guvernului ori a ministerelor, potrivit legii.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*= Constituţia României 2003 =
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -V- Administraţia publică
SECŢIUNEA 1-a: Administraţia publică centrală de specialitate
ARTICOLUL 117: Înfiinţarea
(1) Ministerele se înfiinţează, se organizează şi funcţionează potrivit legii.
(2) Guvernul şi ministerele, cu avizul Curţii de Conturi, pot înfiinţa organe de specialitate, în subordinea lor, numai dacă legea le recunoaşte această competenţă.
(3) Autorităţi administrative autonome se pot înfiinţa prin lege organică.
(Constituţia României) Detalii (dezbatere publică articol) pe Forum Noua Constituţie a României - Constituţia cetaţenilor*
*-*-*

125. Articolul 117 se modifică şi se completează, astfel:

Constituţia României - Constituţia Cetăţenilor
TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
Secţiunea a 4-a : Administraţia publică centrală
ARTICOLUL 117: Înfiinţarea


(1) Ministerele se înfiinţează, se organizează şi funcţionează potrivit legii.

După alineatul (1), se introduc şapte noi alineate, cu următorul cuprins:
„(1.1) Ministerele se organizează pe următoarele domenii de activitate:
a) educaţie;
b) sănătate;
c) cultură;
d) muncă şi protecţie socială;
e) economie;
f) finanţe publice;
g) agricultură;
h) dezvoltare regională;
i) mediu;
j) transporturi şi comunicaţii;
k) apărare naţională;
l) afaceri interne;
m) afaceri externe.

(1.2) În exercitarea atribuţiilor lor, miniştrii emit ordine care se publică pe site-urile ministerelor şi în Monitorul Oficial al României.

(1.3) În cadrul fiecărui minister, funcţionează un Consiliu Tehnico-Ştiinţific, ca organ consultativ al ministrului de resort.

(1.4) Consiliul Tehnico-Ştiinţific este constituit din 7 experţi, în domeniul de activitate al ministerului, din care 3 sunt propuşi de organizaţiile profesionale din domeniul de activitate al ministerului, şi 4 sunt propuşi de către Uniunea Naţională a Asociaţiilor Comunitare, toţi fiind validaţi, în funcţie, de Preşedintele României.

(1.5) Candidaţii la funcţia de membru al Consiliului Tehnico-Ştiinţific sunt specialişti de înaltă calificare, personalităţi ale vieţii publice, care s-au remarcat ca autori şi promotori de proiecte menite să îmbunătă
ţească activitatea din domeniul coordonat de minister.

(1.6) Mandatul membrilor Consiliului Tehnico-Ştiinţific este de 6 ani şi poate fi reînnoit o singură dată, prin decizia Preşedintelui României.

(1.7) Consiliul Tehnico-Ştiinţific avizează toate ordinele ministrului. Avizele Consiliului Tehnico-Ştiinţific se publică pe site-ul ministerului şi în Monitorul Oficial al României.”

(2) Guvernul şi ministerele, cu avizul Curţii de Conturi, pot înfiinţa organe de specialitate, în subordinea lor, numai dacă legea le recunoaşte această competenţă.

Alineatul (3) se abrogă.
(3) Autorităţi administrative autonome se pot înfiinţa prin lege organică.

*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

126. După articolul 117, se introduce un nou articol, astfel:
Denumirea articolului va fi: „Personalul
Articolul va avea următorul cuprins:


Constituţia României - Constituţia Cetăţenilor
TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
Secţiunea a 4-a : Administraţia publică centrală
Articolul 117.1: Personalul


(1) Personalul din aparatul autorităţilor statului şi al instituţiilor publice din subordinea acestora este angajat prin concurs sau examen, pe criterii de merit şi de competentă profesională, potrivi legii.

(2) Este interzisă, sub sancţiune penală şi administrativă, numirea, promovarea, sau sancţionarea personalului angajat al autorităţilor statului şi al instituţiilor publice din subordinea acestora pe criterii politice sau cu sprijin politic.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*= Constituţia României 2003 =
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -V- Administraţia publică
SECŢIUNEA 1-a: Administraţia publică centrală de specialitate
ARTICOLUL 118: Forţele armate
(1) Armata este subordonată exclusiv voinţei poporului pentru garantarea suveranităţii, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale. În condiţiile legii şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte, armata contribuie la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară şi participă la acţiuni privind menţinerea sau restabilirea păcii.
(2) Structura sistemului naţional de apărare, pregătirea populaţiei, a economiei şi a teritoriului pentru apărare, precum şi statutul cadrelor militare, se stabilesc prin lege organică.
(3) Prevederile alineatelor (1) şi (2) se aplică, în mod corespunzător, şi celorlalte componente ale forţelor armate stabilite potrivit legii.
(4) Organizarea de activităţi militare sau paramilitare în afara unei autorităţi statale este interzisă.
(5) Pe teritoriul României pot intra, staţiona, desfăşura operaţiuni sau trece trupe străine numai în condiţiile legii sau ale tratatelor internaţionale la care România este parte.
(Constituţia României) Detalii (dezbatere publică articol) pe Forum Noua Constituţie a României - Constituţia cetaţenilor*
*-*-*

127. Articolul 118 se modifică, astfel:

Constituţia României - Constituţia Cetăţenilor
TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
Secţiunea a 4-a : Administraţia publică centrală
ARTICOLUL 118: Forţele armate


Aliniatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins:
„(1) Armata este subordonată exclusiv voinţei poporului pentru garantarea suveranităţii, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale. Este interzisă participarea armatei române la operaţiuni militare desfăşurate în afara teritoriului naţional sau a graniţelor ţărilor cu care România a încheiat tratate militare de apărare comună, cu excepţia cazurilor în care aceste operaţiuni militare au ca scop eliberarea teritoriilor ocupate vremelnic de agresori externi şi neutralizarea capacităţilor militare ale agresorilor.

(2) Structura sistemului naţional de apărare, pregătirea populaţiei, a economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare, precum şi statutul cadrelor militare, se stabilesc prin lege.”

(3) Prevederile alineatelor (1) şi (2) se aplică, în mod corespunzător, şi celorlalte componente ale forţelor armate stabilite potrivit legii.

(4) Organizarea de activităţi militare sau paramilitare în afara unei autorităţi statale este interzisă.

(5) Pe teritoriul României pot intra, staţiona, desfăşura operaţiuni sau trece trupe străine numai în condiţiile legii sau ale tratatelor internaţionale la care România este parte.
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

128. După articolul 118, se introduce un nou articol, 118.1, astfel:
Denumirea articolului va fi: „Siguranţa naţională
Cuprinsul articolului va fi:


Constituţia României - Constituţia Cetăţenilor
TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
Secţiunea a 4-a : Administraţia publică centrală
Articolul 118.1: Siguranţa naţională


(1) Prin siguranţa naţionala a României se în
ţelege starea de legalitate, de echilibru şi de stabilitate socială, economică şi politică necesară existenţei şi dezvoltării poporului român şi statului său naţional, suveran, unitar, independent şi indivizibil, precum şi climatului de exercitare neîngrădită a drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor, potrivit principiilor şi normelor democratice stabilite prin Constituţie.

(2) În condiţiile realităţilor socio-economice şi politice contemporane, principalele ameninţări la siguranţa naţională sunt:
a) decăderea materială, intelectuală, morală şi biologică a populaţiei, generată de agresiunile structurilor mafiote care pot uzurpa instituţiile statului şi le pot folosi pentru jefuirea, manipularea şi umilirea cetăţenilor şi statului lor;

b) aservirea economică a ţării, transformarea ei în neocolonie, sursă de materii prime şi de mână de lucru ieftină, piaţă de desfacere pentru produse străine de mică utilitate;

c) combinarea celor două fenomene, precizate la literele a) şi b).

(3) Măsurile luate pentru apărarea siguranţei naţionale nu pot justifica încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor care nu încalcă legile ţării. Este interzis să se execute foc sau alte ac
ţiuni de molestare fizică sau de intimidare asupra manifestanţilor paşnici.

(4) Serviciul Român de Informaţii este singura instituţie publică, cu personalitate juridică, specializată în domeniul informaţiilor interne şi externe privitoare la siguranţa naţionala a României, parte componentă a sistemului naţional de apărare.

(5) Serviciul Român de Informa
ţii organizează şi execută activităţi pentru culegerea, verificarea şi valorificarea informaţiilor necesare cunoaşterii, prevenirii şi contracarării oricăror acţiuni care constituie, potrivit Constituţiei şi legii, ameninţări la adresa siguranţei naţionale a României.

(6) Serviciul Român de Informaţii este obligat să pună, deîndată, la dispoziţia membrilor Consiliului Naţional de Securitate, toate informaţiile pe care le deţine, referitoare la acţiuni care, potrivit Constituţiei şi legii, constituie ameninţări la adresa siguranţei naţionale a României.

(7) În cazul în care Consiliul Naţional de Securitate nu ia măsurile adecvate pentru contracararea ameninţărilor la adresa siguranţei naţionale semnalate de Serviciul Român de Informaţii şi, ca urmare, statul român sau cetăţenii acestuia sunt prejudiciaţi, Serviciul Român de Informaţii este obligat să informeze poporul despre aceasta. Neîndeplinirea acestei obligaţii se pedepseşte, potrivit legii.

(8) Serviciul Român de Informaţii este obligat să pună la dispoziţia publicului toate informa
ţiile pe care le deţine referitoare la fosta securitate comunistă şi la vânzarea de către statul român a activelor reale şi financiare dobândite abuziv prin Legea 15/1990.

(9) Serviciul Român de Informaţii nu poate desfăşura alte activităţi în afara de cele prevăzute de Constituţie şi nu poate interveni în treburile altor autorităţi şi instituţii ale statului şi nici în treburile altor persoane juridice, de drept public sau privat. Este interzisă folosirea informaţiilor obţinute de Serviciul Român de Informaţii în alte scopuri decât cele prevăzute de Constituţie.

(10) Serviciul Român de Informaţii este condus de un director, ales de popor.

(11) Prevederile articolelor 62.1, 81, alineatul (1) şi alineatele (2)-(4), 82, 83, 84, 95, 96, 96.1 şi 97 se aplică, în mod corespunzător, şi directorului Serviciului Român de Informaţii.

(12) Directorul Serviciului Român de Informaţii numeşte în funcţie personalul Serviciului, angajat prin concurs sau examen, potrivit legii.

(13) Dacă funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii devine vacantă ori dacă directorul Serviciului Român de Informaţii este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură de un parlamentar desemnat de Camera Reprezentanţilor, cu votul majorităţii membrilor săi.

(14) Organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii se stabilesc prin lege.

(15) Activitatea Serviciului Român de Informaţii este controlată de Consiliul Naţional de Securitate şi de Sfatul Ţării, potrivit legii”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*= Constituţia României 2003 =
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -V- Administraţia publică
SECŢIUNEA 1-a: Administraţia publică centrală de specialitate
ARTICOLUL 119: Consiliul Suprem de Apărare a Ţării
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării organizează şi coordonează unitar activităţile care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională, participarea la menţinerea securităţii internaţionale şi la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară, precum şi la acţiuni de menţinere sau de restabilire a păcii.
(Constituţia României) Detalii (dezbatere publică articol) pe Forum Noua Constituţie a României - Constituţia cetaţenilor*
*-*-*

129. Articolul 119 se modifică, astfel:
Denumirea articolului va fi „Consiliul Naţional de Securitate
Articolul va avea următorul cuprins:


Constituţia României - Constituţia Cetăţenilor
TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
Secţiunea a 4-a : Administraţia publică centrală
ARTICOLUL 119: Consiliul Naţional de Securitate


(1) Consiliul Naţional de Securitate este organ decizional al autorităţilor statului român, care organizează şi coordonează unitar activităţile ce privesc apărarea ţării şi siguranţa naţională, participarea la menţinerea securităţii internaţionale şi la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară, precum şi la acţiuni de menţinere sau de restabilire a păcii.

(2) Consiliul Naţional de Securitate emite hotărâri care sunt obligatorii pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice. Hotărârile Consiliului Naţional de Securitate se iau cu votul majorităţii a două treimi din numărul membrilor Consiliului. La şedinţele Consiliului Naţional de Securitate participă, fără drept de vot, şi miniştri sau alţi funcţionari publici în responsabilitatea cărora intră problemele supuse atenţiei Consiliului.

(3) Consiliul Naţional de Securitate se compune din: Preşedintele României, Preşedintele Camerei Reprezentanţilor, Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti, Preşedintele Autorităţii Mediatice, Preşedintele Autorităţii Financiare, Preşedintele Autorităţii Electorale, Preşedintele Autorităţii Statistice, Preşedintele Autorităţii Morale, Preşedintele Autorităţii Ştiinţifice, Preşedintele Curţii de Conturi, Preşedintele Curţii Constituţionale, Avocatul Poporului, Directorul Serviciului Român de Informaţii.

(4) Organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Securitate se stabilesc prin lege.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

130. După articolul 119, se introduce un nou articol, 119.1, astfel:
Denumirea articolului va fi „Prefectul
Articolul va avea următorul cuprins:


Constituţia României - Constituţia Cetăţenilor
TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
Secţiunea a 4-a : Administraţia publică centrală
ARTICOLUL 119.1: Prefectul


„(1) Preşedintele României numeşte un prefect în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti, în condiţiile legii.

(2) Candidaţii la funcţia de prefect trebuie să aibă pregătire superioară, înaltă competenţă profesională, să se fi remarcat ca buni cunoscători ai realităţilor economice şi sociale ale judeţului pentru care candidează, ca promotori de proiecte pentru îmbunătăţirea acestor realităţi şi să aibă domiciliul în judeţele pentru care candidează de cel puţin 10 ani.

(3) Funcţia de prefect este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată.

(4) Mandatul prefectului este de 4 ani şi poate fi înnoit o singură dată.

(5) Prefectul este reprezentantul Preşedintelui României pe plan local şi conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale.

(6) Atribuţiile prefectului se stabilesc prin lege.

(7) Între prefect, pe de o parte, consiliile locale, primarii, consiliile judeţene şi voievozii judeţelor, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.

(8) Prefectul poate ataca, în faţa instanţei de contencios administrativ, un act al consiliului judeţean sau local, al voievodului sau al primarului, în cazul în care consideră actul ilegal. Actul atacat poate fi suspendat numai de instanţa competentă, potrivit legii.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*