Structura proiectului de Nouă Constituţie - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor, partea -V-a (actualizat pe 20/08/2013)
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*
TITLUL -IV- Economia şi finanţele publice
Constituţia României - ARTICOLUL 135: Economia
NOU articol, 135.1: Fondul Naţional de Capital Distributiv
NOU articol, 135.2: Fondul Naţional de Pensii Publice
NOU articol, 135.3: Fondul Naţional de Şomaj
NOU articol, 135.4: Fondul Naţional pentru Asigurări de Sănătate
NOU articol, 135.5: Regiile autonome
NOU articol, 135.6: Regia Naţională de Exploatare a Resurselor Naturale
NOU articol, 135.7: Răscumpărarea capitalului naţional
NOU articol, 135.8: Casa de Economii şi Consemnaţiuni
NOU articol, 135.9: Rezervele internaţionale ale României
ABROGAT- - ARTICOLUL 136: Proprietatea
ABROGAT- - ARTICOLUL 137: Sistemul financiar
Constituţia României - ARTICOLUL 138: Bugetul public naţional
Constituţia României - ARTICOLUL 139: Impozite, taxe şi alte contribuţii
Constituţia României - ARTICOLUL 140: Curtea de Conturi
Constituţia României - ARTICOLUL 141: Consiliul Economic şi Social

TITLUL -V- Curtea Constituţională
---ARTICOLUL 142: Structura
---ARTICOLUL 143: Condiţii pentru numire şi alegere
---ARTICOLUL 144: Incompatibilităţi
---ARTICOLUL 145: Independenţa
---ARTICOLUL 146: Atribuţii
---ARTICOLUL 147: Deciziile Curţii Constituţionale

Titlul VI se abrogă TITLUL -VI-Integrarea euroatlantică
---ARTICOLUL 148: Integrarea în Uniunea Europeană
---ARTICOLUL 149: Aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord

TITLUL -VII- Revizuirea Constituţiei
---ARTICOLUL 150: Iniţiativa revizuirii
---ARTICOLUL 151: Procedura de revizuire
---ARTICOLUL 152: Limitele revizuirii

TITLUL -VIII- Dispoziţii finale şi tranzitorii
---ARTICOLUL 153: Intrarea în vigoare
---ARTICOLUL 154: Conflictul temporal de legi
---ARTICOLUL 155: Dispoziţii tranzitorii

*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*


*TITLUL -IV- Economia şi finanţele publice
Constituţia României - ARTICOLUL 135: Economia
(1) Economia României este economie de piaţă, bazată pe libera iniţiativă şi concurenţă.
(2) Statul trebuie să asigure:
a) libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie;
b) protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară;
c) stimularea cercetării ştiinţifice şi tehnologice naţionale, a artei şi protecţia dreptului de autor;
d) exploatarea resurselor naturale, în concordanţă cu interesul naţional;
e) refacerea şi ocrotirea mediului înconjurător, precum şi menţinerea echilibrului ecologic;
f) crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calităţii vieţii;
g) aplicarea politicilor de dezvoltare regională în concordanţă cu obiectivele Uniunii Europene.
(Constituţia României 2003) Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României
*

153.
Articolul 135 se modifică şi se completează, astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Economia României este economie democratică, bazată pe proprietatea privată asupra capitalului, larg distribuită în masa cetăţenilor ţării, pe libera iniţiativă şi pe concurenţă.

Alineatul (2) va avea următorul cuprins
:
„(2) Statul este obligat să ia măsuri care să asigure:
a) libertatea comerţului cu protejarea concurenţei loiale;
b) remunerarea echitabilă a factorilor de producţie, prin creşterea continuă a poderii remunerării muncii în valoarea totală a Produsului Intern Brut al ţării;
c) distribuţia echitabilă a veniturilor obţinute din muncă, prin reducerea continuă a raportului dintre salariul minim brut şi salariul mediu brut realizat în economie;
d) constituirea şi administrarea Fondului Naţional de Capital Distributiv, care să colecteze cel puţin o cincime din PIB şi să fie utilizat pentru împroprietărirea cetăţenilor ţării cu capital productiv: terenuri, construcţii, maşini, utilaje, echipamente, brevete, licenţe etc;
e) constituirea şi administrarea Fondului Naţional de Pensii Publice, astfel încât pensia publică să reprezinte cel puţin trei pătrimi din salariul mediu realizat de fiecare participant în perioada minimă de contribuţie, stabilită prin lege;
f) protejarea capitalului national, astfel încât acesta să deţină o pondere crescândă în totalul capitalului utilizat în economia naţională;
g) stimularea cercetării ştiinţifice şi tehnologice naţionale, astfel încât valoarea produselor şi serviciilor realizate cu tehnologii româneşti să deţină o pondere crescândă în Produsul Intern Brut al ţării;
h) exploatarea resurselor naturale ale ţării, aflate în proprietate publică, în concordanţă cu interesul naţional, prin regii autonome ale statului român;
i) furnizarea de servicii publice gratuite, de bună calitate, pentru toţi cetăţenii ţării, în domeniul educaţiei, sănătăţii, apărării naţionale, ordinii publice, justiţiei, infrastructurii de comunicaţii, gospodăririi localităţilor etc;
j) ocrotirea mediului înconjurător şi menţinerea echilibrului ecologic;
k) aplicarea politicilor de dezvoltate economică ale Uniunii Europene, în concordanţă cu interesul naţional.”

După alineatul (2) se introduc trei noi alineate, cu următorul cuprins
:
„(2.1) Statul este obligat să ţină evidenţa indicatorilor economici prevăzuţi la alineatul (2), literele b)-g) şi să publice nivelul şi dinamica acestor indicatori în Anuarul Statistic al României.
(2.2) Candidaţii la funcţia de Preşedinte al României sunt obligaţi să includă indicatorii economici prevăzuţi la alineatul (2) în Programele de Guvernare ale României supuse aprobării poporului în campaniile pentru alegerile prezidenţiale.
(2.3) Este interzisă încheiarea de contracte de natură economică cu clauze secrete între statul român, regiile autonome, instituţiile publice şi autorităţile locale române, pe de o parte, şi terţi, pe de altă parte.“

*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*


154.
TITLUL -IV- Economia şi finanţele publice
După articolul 135, se introduce un nou articol, 135.1, astfel: Articolul 135.1: Fondul Naţional de Capital Distributiv
(1) Fondul Naţional de Capital Distributiv se alimentează din următoarele surse:
a) impozit progresiv pe proprietăţi;
b) venituri din capitalul aflat în proprietatea publică;
c) venituri încasate de stat prin aplicarea prevederilor legale referitoare la controlul averilor;
d) alte surse prevăzute de lege.

(2) Impozitul progresiv pe proprietăţi se stabileşte astfel încât, din sursele prevăzute la alineatul (1), să se asigure preluarea la Fondul Naţional de Capital Distributiv a echivalentului a o cincime din PIB, în fiecare an.
(3) Fondul Naţional de Capital Distributiv este folosit pentru finanţarea de proiecte de investiţii, elaborate în conformitate cu prevederile Strategiei de Dezvoltare a României.
(4) Sunt finanţate cu bani de la Fondul Naţional de Capital Distributiv proiectele de investiţii prezentate de cetăţeni români, ca persoane fizice autorizate, sau de persoane juridice române, care au ca asociaţi, sau acţionari, numai cetăţeni români: asociaţii familiale, societăţi cu răspundere limitată, societăţi pe acţiuni, cooperative, etc.
(5) Sumele colectate în Fondul Naţional de Capital Distributiv sunt puse la dispoziţia tuturor cetăţenilor ţării, gratuit, eşalonat, prin concursuri de proiecte.
(6) Capitalul rezultat din realizarea proiectelor de investiţii intră, gratuit, în proprietatea privată a celor care au solicitat finanţarea.
(7) Activele achiziţionate cu bani primiţi de la Fondul Naţional de Capital Distributiv nu pot fi înstrăinate, ele putând fi lăsate moştenire, conform legii.
(8) Organizarea, funcţionarea şi administrarea Fondului Naţional de Capital Distributiv se stabilesc prin lege.
(9) Administratorul Fondului Naţional de Capital Distributiv este numit de Preşedintele României.
(10) Administratorul Fondului Naţional de Capital Distributiv trebuie să aibă pregătire economică superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 10 ani în activităţi financiar-bancare sau în învăţământul economic superior şi să se fi remarcat ca autor şi promotor de proiecte menite să îmbunătăţească funcţionarea economiei româneşti. (11) Funcţia de Administrator al Fondului Naţional de Capital Distributiv este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată.”

*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*


155.
TITLUL -IV- Economia şi finanţele publice
După articolul 135.1, se introduce un nou articol, 135.2, astfel: Articolul 135.2: Fondul Naţional de Pensii Publice
Cuprinsul articolului va fi:
(1) Fondul Naţional de Pensii Publice se alimentează cu contribuţiile pentru pensii publice plătite de salariaţi şi angajatori, stabilite prin lege.
(2) Disponibilităţile băneşti ale Fondului Naţional de Pensii Publice sunt investite în valori mobiliare emise de societăţi comerciale româneşti.
(3) Contribuţiile pentru pensii publice sunt astfel stabilite şi administrate încât să se asigure fiecărui participant la fond o pensie egală cu cel puţin trei pătrimi din salariul mediu realizat de el în perioada de contribuţie, stabilită prin lege;
(4) Pensiile de la Fondul Naţional de Pensii Publice se calculează şi se acorda pe baza principiului contributivităţii.
(5) Este interzisă utilizarea resurselor Fondului Naţional de Pensii Publice pentru finanţarea cheltuielilor bugetului public naţional.
(6) Administratorul Fondului Naţional de Pensii Publice este numit de Preşedintele României.
(7) Administratorul Fondului Naţional de Pensii Publice trebuie să aibă pregătire economică superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 10 ani în activităţi financiar-bancare sau în învăţământul economic superior şi să se fi remarcat ca autor şi promotor de proiecte menite să îmbunătăţească funcţionarea economiei româneşti.
(8) Funcţia de Administrator al Fondului Naţional de Pensii Publice este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată.”

*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*


156.
TITLUL -IV- Economia şi finanţele publice
După articolul 135.2, se introduce un nou articol, 135.3, astfel: Articolul 135.3: Fondul Naţional de Şomaj
Cuprinsul articolului va fi:
(1) Fondul Naţional de Şomaj se alimentează cu contribuţiile pentru şomaj plătite de salariaţi şi angajatori, stabilite prin lege.
(2) Disponibilităţile băneşti ale Fondului Naţional de Şomaj sunt investite în valori mobiliare emise de societăţi comerciale româneşti.
(3) Contribuţiile pentru şomaj sunt astfel stabilite şi administrate încât să se asigure fiecărui participant la fond o indemnizaţie de şomaj de 6 luni, egală cu cel puţin trei pătrimi din salariul mediu realizat de el în ultimii 3 ani de angajare;
(4) Administratorul Fondului Naţional de Şomaj este numit de Preşedintele României.
(5) Administratorul Fondului Naţional de Şomaj trebuie să aibă pregătire economică superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 10 ani în activităţi financiar-bancare sau în învăţământul economic superior şi să se fi remarcat ca autor şi promotor de proiecte menite să îmbunătăţească funcţionarea economiei româneşti.
(6) Funcţia de Administrator al Fondului Naţional de Şomaj este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată.”

*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

157.
TITLUL -IV- Economia şi finanţele publice
După articolul 135.3, se introduce un nou articol, 135.4, astfel: Articolul 135.4: Fondul Naţional pentru Asigurări de Sănătate
Cuprinsul articolului va fi:
(1) Fondul Naţional pentru Asigurări de Sănătate se alimentează cu contribuţiile pentru asigurări de sănatate plătite de salariaţi şi angajatori, stabilite prin lege.
(2) Disponibilităţile băneşti ale Fondului Naţional pentru Asigurări de Sănătate sunt investite în valori mobiliare emise de societăţi comerciale româneşti.
(3) Contribuţiile pentru asigurări de sănătate sunt astfel stabilite şi administrate încât să se asigure fiecărui participant la fond servicii medicale gratuite, pe tot parcursul vieţii;
(4) Administratorul Fondului Naţional pentru Asigurări de Sănătate este numit de Preşedintele României.
(5) Administratorul Fondului Naţional pentru Asigurări de Sănătate trebuie să aibă pregătire economică superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 10 ani în activităţi financiar-bancare sau în învăţământul economic superior şi să se fi remarcat ca autor şi promotor de proiecte menite să îmbunătăţească funcţionarea economiei româneşti. (6) Funcţia de Administrator al Fondului Naţional pentru Asigurări de Sănătate este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

158.
TITLUL -IV- Economia şi finanţele publice
După articolul 134.4, se introduce un nou articol, 135.5, astfel: Articolul 135.5: Regiile autonome
Cuprinsul articolului va fi:
(1) Regiile autonome sunt instituţii publice, cu personalitate juridică, având ca obiect de activitate administrarea capitalului aflat în proprietatea publică a poporului român.
(2) Regiile autonome se constituie în acele sectoare ale economiei naţionale care au carater de monopol natural sau care prezintă importanţă strategică pentru poporul şi statul român.
(3) Regiile autonome se înfiinţează, prin lege, în subordinea Guvernului sau a autorităţilor locale.
(4) Toate societăţile naţionale şi companiile naţionale provenite din regii autonome înfiinţate prin aplicarea prevederilor Legii 15/1990 se reorganizează ca regii autonome.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

159.
TITLUL -IV- Economia şi finanţele publice
După articolul 135.5, se introduce un nou articol, 135.6, astfel: Articolul 135.6: Regia Naţională de Exploatare a Resurselor Naturale
Cuprinsul articolului va fi:
(1) Regia Naţională de Exploatare a Resurselor Naturale funcţionează cu capital aflat în proprietate publică şi în administrarea statului român şi are ca obiect de activitate exploatarea şi punerea în valoare a tuturor resurselor naturale aflate în proprietate publică şi în administrarea statului român.
(2) Organizarea, funcţionarea şi administrarea Regiei Naţionale de Exploatare a Resurselor Naturale se stabilesc prin lege.
(3) Profiturile realizate de Regia Naţională de Exploatare a Resurselor Naturale se fac venituri la Fondul Naţional de Capital Distributiv.
(4) Administratorul Regiei Naţionale de Exploatare a Resurselor Naturale este numit de Preşedintele României.
(5) Administratorul Regiei Naţionale de Exploatare a Resurselor Naturale trebuie să aibă pregătire economică superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 10 ani în activităţi financiar-bancare sau în învăţământul economic superior şi să se fi remarcat ca autor şi promotor de proiecte menite să îmbunătăţească funcţionarea economiei româneşti.
(6) Funcţia de Administrator al Regiei Naţionale de Exploatare a Resurselor Naturale este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

160.
TITLUL -IV- Economia şi finanţele publice
După articolul 135.6, se introduce un nou articol, 135.7, astfel: Articolul 135.7: Răscumpărarea capitalului naţional
Cuprinsul articolului va fi:
(1) Statul român este obligat să răscumpere întregul capital naţional pe care şi l-a însuşit prin Legea 15/1990 şi pe care l-a vândut, apoi, prin aşa-zisa privatizare.
(2) Răscumpărarea se face la preţul cu care capitalul a fost vândut, corectat cu investiţiile făcute de cumpărători din surse proprii şi cu profiturile însuşite de aceşti cumpărători prin exploatarea capitalului cumpărat de la statul român.
(3) Răscumpărarea capitalului naţional se face cu bani din Fondul Naţional de Capital Distributiv.
(4) Capitalul naţional răscumpărat, în baza acestui articol, va fi trecut, gratuit, în patrimoniul Fondului Naţional de Pensii Publice, până la completarea valorii activului net al acestuia şi în patrimoniul Fondului Naţional de Capital Distributiv, de unde, ulterior, va fi trecut în proprietatea privată a cetăţenilor ţării, beneficiari ai acestui Fond.
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

161.
TITLUL -IV- Economia şi finanţele publice
După articolul 135.7, se introduce un nou articol, 135.8, astfel: Articolul 135.8: Casa de Economii şi Consemnaţiuni
Cuprinsul articolului va fi:
(1) Casa de Economii şi Consemnaţiuni, prescurtat CEC, este instituţie de credit, cu personalitate juridică, al cărui capital se află în proprietatea publică a poporului român şi în administrarea statului român.
(2) Casa de Economii şi Consemnaţiuni are ca obiectiv fundamental dezvoltarea spiritului de economisire şi de buna gospod
ărire a banului, precum şi păstrarea în siguranţă a disponibilităţilor băneşti ale cetăţenilor ţării şi investirea acestora pentru creşterea capacităţilor de producţie ale ţării.
(3) Disponibilităţile băneşti ale Casei de Economii şi Consemnaţiuni sunt folosite, exclusiv, pentru acordarea de credite pentru investiţii întreprinderilor mici şi mijlocii.
(4) Casa de Economii şi Consemnaţiuni este condusă de un administrator numit în funcţie de către Preşedintele României.
(6) Administratorul Casei de Economii şi Consemnaţiuni trebuie să aibă pregătire economică superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 10 ani în sectorul financiar-bancar sau în învăţământul economic superior şi să se fi remarcat ca autor şi promotor de proiecte menite să îmbunătăţească funcţionarea economiei româneşti.
(7) Funcţia de administrator al Casei de Economii şi Consemnaţiuni este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată.
(8) Organizarea şi funcţionarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni se stabilesc prin lege.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

162.
TITLUL -IV- Economia şi finanţele publice
După articolul 135.8, se introduce un nou articol, 135.9, astfel: Articolul 135.9: Rezervele internaţionale ale României
Cuprinsul articolului va fi:
(1) Rezervele internaţionale ale României sunt alcătuite din:
a) aur deţinut în tezaur în ţară;
b) active externe, sub formă de bancnote şi monede emise de alte state, sau de Uniunea Europeană, deţinute în conturi de depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni a României.

(2) Rezervele internaţionale ale României se creează prin cumpărarea de aur şi active externe cu sumele băneşti provenite din:
a) emisiunile monetare efectuate de Banca Naţională a României;
b) excedentele bugetului public naţional.
(3) Este interzisă contractarea de împrumuturi pentru sporirea sau completarea rezervelor internaţionale ale României.
(4) Este interzisă acordarea de împrumuturi din rezervele internaţionale ale României.
(5) Rezervele internaţionale ale României sunt folosite numai pentru efectuarea de plăţi externe în situaţii excepţionale, când ţara se află în stare de mobilizare, de război, de urgenţă sau de asediu.
(6) Rezervele internaţionale ale României se află în proprietatea publică a poporului român şi sunt administrate de către statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -IV- Economia şi finanţele publice
Constituţia României - ARTICOLUL 136: Proprietatea
(1) Proprietatea este publică sau privată.
(2) Proprietatea publică este garantată şi ocrotită prin lege şi aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale.
(3) Bogăţiile de interes public ale subsolului, spaţiul aerian, apele cu potenţial energetic valorificabil, de interes naţional, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, precum şi alte bunuri stabilite de legea organică, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice.
(4) Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condiţiile legii organice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituţiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosinţă gratuită instituţiilor de utilitate publică.
(5) Proprietatea privată este inviolabilă, în condiţiile legii organice.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

163.
Articolul 136 se abrogă.
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -IV- Economia şi finanţele publice
Constituţia României - ARTICOLUL 137: Sistemul financiar
(1) Formarea, administrarea, întrebuinţarea şi controlul resurselor financiare ale statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale instituţiilor publice sunt reglementate prin lege.
(2) Moneda naţională este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul. În condiţiile aderării la Uniunea Europeană, prin lege organică se poate recunoaşte circulaţia şi înlocuirea monedei naţionale cu aceea a Uniunii Europene.
(Constituţia României 2003) Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

164. Articolul 137 se abrogă.
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -IV- Economia şi finanţele publice
Constituţia României - ARTICOLUL 138: Bugetul public naţional
(1) Bugetul public naţional cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele locale ale comunelor, ale oraşelor şi ale judeţelor.
(2) Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat şi pe cel al asigurărilor sociale de stat, pe care le supune, separat, aprobării Parlamentului.
(3) Dacă legea bugetului de stat şi legea bugetului asigurărilor sociale de stat nu au fost adoptate cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar, se aplică în continuare bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat ale anului precedent, până la adoptarea noilor bugete.
(4) Bugetele locale se elaborează, se aprobă şi se execută în condiţiile legii.
(5) Nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

165. Articolul 138 se modifică şi se completează, astfel:
Alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins:
„(1) Bugetul public naţional cuprinde bugetul de stat, bugetele locale ale comunelor, ale oraşelor şi ale judeţelor şi fondurile prevăzute la articolele 135.1, 135.2, 135.3 şi 135.4 din Constituţie.
(2) Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat, pe care îl supune aprobării Parlamentului.”

După alineatul (2), se introduc patru noi alineate, cu următorul cuprins
:
„(2.1) Guvernul este obligat să prezinte spre aprobarea Parlamentului numai bugete de stat echilibrate sau cu excedente.
(2.2) Autorităţile locale executive sunt obligate să prezinte spre aprobarea autorităţilor locale deliberative numai bugete locale echilibrate sau cu excedente.
(2.3) Legea stabileşte principiile ce trebuie respectate în alocarea de subvenţii de la bugetul de stat către bugetele locale.
(2.4) Legea prin care este aprobat bugetul de stat precizează sumele alocate de la bugetul de stat pentru fiecare judeţ, comună ori oraş.”

Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„(3) Dacă legea bugetului de stat, respectiv, hotărârea de aprobare a bugetului local, nu a fost adoptată cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar, se aplică bugetul de stat, respectiv bugetul local, al anului precedent, până la adoptarea noului buget.”

După alineatul (5), se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins
:
„(5.1) Este interzisă contractarea de împrumuturi pentru finanţarea cheltuielilor bugetului de stat sau a bugetelor locale.
(5.2) În caz de mobilizare sau de război ori la instituirea stării de asediu sau de urganţă, Guvernul poate contracta împrumuturi pentru acoperirea cheltuielilor bugetului de stat, cu aprobarea Parlamentului, în condiţiile legii.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -IV- Economia şi finanţele publice
Constituţia României - ARTICOLUL 139: Impozite, taxe şi alte contribuţii
(1) Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege.
(2) Impozitele şi taxele locale se stabilesc de consiliile locale sau judeţene, în limitele şi în condiţiile legii.
(3) Sumele reprezentând contribuţiile la constituirea unor fonduri se folosesc, în condiţiile legii, numai potrivit destinaţiei acestora.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

166. Articolul 139 se modifică, astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat se stabilesc numai prin lege.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -IV- Economia şi finanţele publice
Constituţia României - ARTICOLUL 140:
Curtea de Conturi
(1) Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public. În condiţiile legii organice, litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi se soluţionează de instanţele judecătoreşti specializate.
(2) Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public naţional din exerciţiul bugetar expirat, cuprinzând şi neregulile constatate.
(3) La cererea Camerei Deputaţilor sau a Senatului, Curtea de Conturi controlează modul de gestionare a resurselor publice şi raportează despre cele constatate.
(4) Consilierii de conturi sunt numiţi de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Membrii Curţii de Conturi sunt independenţi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe toată durata acestuia. Ei sunt supuşi incompatibilităţilor prevăzute de lege pentru judecători.
(5) Curtea de Conturi se înnoieşte cu o treime din consilierii de conturi numiţi de Parlament, din 3 în 3 ani, în condiţiile prevăzute de legea organică a Curţii.
(6) Revocarea membrilor Curţii de Conturi se face de către Parlament, în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

167. Articolul 140 se modifică şi se completează, astfel:
Teza a doua a alineatului 1 va avea următorul cuprins
: “În condiţiile legii, litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi se soluţionează de instanţele judecătoreşti specializate.”

Alineatul (2) va avea următorul cuprins
:
„(2) Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului şi Preşedintelui României un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public naţional din exerciţiul bugetar expirat, cuprinzând şi neregulile constatate. Raportul anual este depus la Parlament şi la Preşedintele României şi este dat publicităţii, inclusuv pe site-ul Curţii de Conturi, cel mai târziu pe data de 30 iunie a anului următor celui la care se referă.”

Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„(3) La cererea Parlamentului, a Preşedintelui României, sau a cel puţin 10.000 de cetăţeni cu drept de vot, Curtea de Conturi controlează modul de gestionare a resurselor publice şi raportează despre cele constatate.”

După alineatul (3), se introduc trei noi alineate, cu următorul cuprins:
„(3.1) Curtea de Conturi este condusă de un Preşedinte, ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
(3.2) Candidaţii la funcţia de Preşedinte al Curţii de Conturi trebuie să aibă pregătire economică superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 10 ani în activităţi economice sau în învăţământul superior economic, să se fi remarcat ca autori şi promotori de proiecte menite să asigure îmbunătăţirea administrării resurselor financiare ale statului român.
(3.3) Prevederile articolului 134.1, alineatele (7), (8), (9) şi (10), se aplică, în mod corespunzător, şi Preşedintelui Curţii de Conturi.”

Alineatul (4) va avea următorul cuprins:
„(4) Cei 18 consilieri de conturi ai Curţii sunt numiţi de Preşedintele Curţii de Conturi pentru un mandat de 4 ani, care poate fi înnoit o singură dată. Ei sunt independenţi în exercitarea mandatului lor. Ei sunt supuşi incompatibilităţilor prevăzute pentru judecători.”

Alineatul (5) se abrogă.
Alineatul (6) va avea următorul cuprins
:
„(6) Revocarea membrilor Curţii de Conturi se face de către Preşedintele Curţii de Conturi, în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege.”

După alineatul (6), se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:
„(9) Organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi se stabilesc prin lege.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -IV- Economia şi finanţele publice
Constituţia României - ARTICOLUL 141: Consiliul Economic şi Social
Consiliul Economic şi Social este organ consultativ al Parlamentului şi al Guvernului în domeniile de specialitate stabilite prin legea sa organică de înfiinţare, organizare şi funcţionare.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

168.
Articolul 141 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Consiliul Economic şi Social este organ consultativ al Autorităţilor Statului în domeniile de specialitate stabilite prin lege.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -V- Curtea Constituţională
Constituţia României - ARTICOLUL 142: Structura
(1) Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei.
(2) Curtea Constituţională se compune din nouă judecători, numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.
(3) Trei judecători sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de Preşedintele României.
(4) Judecătorii Curţii Constituţionale aleg, prin vot secret, preşedintele acesteia, pentru o perioadă de 3 ani.
(5) Curtea Constituţională se înnoieşte cu o treime din judecătorii ei, din 3 în 3 ani, în condiţiile prevăzute de legea organică a Curţii.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

169. Articolul 142 se modifică şi se completează, astfel:
Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Curtea Constituţională se compune din nouă judecători, din care un Preşedinte, ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat şi opt judecători, numiţi de Preşedintele Curţii Constituţionale, pentru un mandat de 4 ani, care poate fi înnoit o singură dată.”
Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„(3) Prevederile articolelor 81, alineatele (2)-(4), 82, alineatul (2), 83, 84, 95, 96 şi 97, se aplică, în mod corespunzător, şi Preşedintelui Curţii Constituţionale.”
Alineatul (4) va avea următorul cuprins:
„(4) Rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Curţii Constituţionale este validat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.”
Alineatul (5) va avea următorul cuprins:
„(5) Dacă funcţia de Preşedinte al Curţii Constituţionale devine vacantă ori dacă Preşedintele Curţii Constituţionale este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură de un judecător din Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, desemnat de Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti.”

După alineatul (5), se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins:
„(6) Preşedintele Curţii Constituţionale este demis din funcţie, prin referendum, cu un număr de voturi egal cu cel puţin numărul voturilor cu care a fost ales, la cererea Preşedintelui României, a Camerei Reprezentanţilor ori a cel puţin 250.000 cetăţeni cu drept de vot.
(7) Organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale se stabilesc prin lege.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -V- Curtea Constituţională
Constituţia României - ARTICOLUL 143:
Condiţii pentru numire şi alegere
Judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

170. Articolul 143 se modifică, astfel: Denumirea articolului va fi: „Condiţii pentru numire şi alegere”.
Cuprinsul articolului va fi:
“(1) Judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi probitate morală, să se fi remarcat ca autori şi promotori de proiecte menite să asigure îmbunătăţirea organizării şi funcţionării statului român.
(2) Condidaţii la funcţia de Preşedinte al Curţii Constituţionale trebuie să prezinte electoratului Programul apărării Constituţiei, pentru realizarea căruia se obligă să acţioneze, în calitate de Preşedinte al Curţii Constituţionale, dacă va fi ales.
(3) Programul apărării Constituţiei constituie contractul electoral al candidatului. El va fi semnat de candidatul la funcţia de Preşedinte al Curţii Constituţionale, va fi tipărit şi pus la dispoziţia electoratului, pe toată durata campaniei electorale. Un exemplar al acestui document va fi depus la Autoritatea Electorală, înainte de începerea campaniei electorale.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -V- Curtea Constituţională
Constituţia României - ARTICOLUL 144: Incompatibilităţi
Funcţia de judecător al Curţii Constituţionale este incompatibilă cu oricare altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul juridic superior.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

171. Articolul 144 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Funcţia de judecător al Curţii Constituţionale este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -V- Curtea Constituţională
Constituţia României - ARTICOLUL 145: Independenţa
Judecătorii Curţii Constituţionale sunt independenţi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe durata acestuia.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

172. Articolul 145 se modifică, astfel: Denumirea articolului va fi: „Independenţa”
Cuprinsul articolului va fi:
„Judecătorii Curţii Constituţionale sunt independenţi în exercitarea mandatului lor.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -V- Curtea Constituţională
Constituţia României - ARTICOLUL 146: Atribuţii
Curtea Constituţională are următoarele atribuţii:
a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;
b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri internaţionale, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;
c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;
d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial; excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului;
e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;
f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului;
g) constată existenţa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României şi comunică cele constatate Parlamentului şi Guvernului;
h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României;
i) veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia;
j) verifică îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni;
k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic;
l) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

173. Articolul 146 se modifică şi va avea următorul cuprins:
a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a Preşedintelui Camerei Reprezentanţilor, a Preşedintelui Autorităţii Judecătoreşti, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 30 de parlamentari, a unui număr de cel puţin 10.000 cetăţeni cu drept de vot, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;
b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri internaţionale, la sesizarea Preşedintelui României, a Preşedintelui Camerei Reprezentanţilor, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 30 de parlamentari, a unui număr de cel puţin 10.000 cetăţeni cu drept de vot, precum şi, din oficiu;
c) se pronunţă asupra constituţionalitaţii Regulamentului Camerei Reprezentanţilor, la sesizarea Preşedintelui Camerei Reprezentanţilor, a unui grup parlamentar, a unui număr de cel puţin 30 de parlamentari, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 10.000 cetăţeni cu drept de vot, precum şi, din oficiu;
d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial. Excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Preşedintele Curţii Constituţionale, de Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti, de Avocatul Poporului saude cel puţin 10.000 cetăţeni cu drept de vot;
e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţiile statului, la cererea Preşedintelui României, a Preşedintelui Camerei Reprezentanţilor, a Preşedintelui Autorităţii Judecătoreşti, a Preşedintelui Autorităţii Mediatice, a Preşedintelui Autorităţii Financiare, a Preşedintelui Autorităţii Electorale, a Preşedintelui Autorităţii Statistice, a Preşedintelui Autorităţii Morale, a Preşedintelui Autorităţii Ştiinţifice şi a Preşedintelui Curţii de Conturi, sau la iniţiativa Preşedintelui Curţii Constituţionale;
f) veghează la respectarea prevederilor Constituţiei referitoare la alegerea Preşedintelui României, a Preşedintelui Autorităţii Judecătoreşti, a Preşedintelui Autorităţii Mediatice, a Preşedintelui Autorităţii Financiare, a Preşedintelui Autorităţii Electorale, a Preşedintelui Autorităţii Statistice, a Preşedintelui Autorităţii Morale, a Preşedintelui Autorităţii Ştiinţifice şi a Preşedintelui Curţii de Conturi şi confirmă rezultatele sufragiilor;
g) constată existenţa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiilor de Preşedinte al României, de Preşedinte al Autorităţii Judecătoreşti, de Preşedinte al Autorităţii Mediatice, de Preşedinte al Autorităţii Financiare, de Preşedinte al Autorităţii Electorale, de Preşedinte al Autorităţii Statistice, de Preşedinte al Autorităţii Morale, de Preşedinte al Autorităţii Ştiinţifice şi de Preşedinte al Curţii de Conturi şi comunică cele constatate Parlamentului şi celorlate autorităţi ale statului interesate;
h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României, Preşedintelui Autorităţii Judecătoreşti, a Preşedintelui Autorităţii Mediatice, a Preşedintelui Autorităţii Financiare, a Preşedintelui Autorităţii Electorale, a Preşedintelui Autorităţii Statistice, a Preşedintelui Autorităţii Morale, a Preşedintelui Autorităţii Ştiinţifice şi a Preşedintelui Curţii de Conturi;
i) Veghează la respectarea prevederilor Constituţiei referitoare la organizarea şi validarea referendumurilor şi confirmă rezultatele acestora;
j) verifică îndeplinirea condiţiilor stabilite de Constituţie pentru exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -V- Curtea Constituţională
Constituţia României - ARTICOLUL 147: Deciziile Curţii Constituţionale
(1) Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.
(2) În cazurile de neconstituţionalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat să reexamineze dispoziţiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale.
(3) În cazul în care constituţionalitatea tratatului sau acordului internaţional a fost constatată potrivit articolului 146 litera b), acesta nu poate face obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate. Tratatul sau acordul internaţional constatat ca fiind neconstituţional nu poate fi ratificat.
(4) Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

174. Articolul 147 se modifică, astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Camerei Reprezentanţilor, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Preşedintele României, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.”

După alineatul 4, se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins
„(5) Poporul poate, prin referendum naţional, să modifice, să completeze, sau să anuleze orice decizie a Curţii Constituţionale.
(6) Judecătorii Curţii Constituţionale răspund juridic, individual, pentru prejudiciile produse poporului român de deciziile Curţii Constituţionale pentru care au votat.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -VI-Integrarea euroatlantică
Constituţia României - ARTICOLUL 148: Integrarea în Uniunea Europeană
(1) Aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, în scopul transferării unor atribuţii către instituţiile comunitare, precum şi al exercitării în comun cu celelalte state membre a competenţelor prevăzute în aceste tratate, se face prin lege adoptată în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu o majoritate de două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.
(2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
(3) Prevederile alineatelor (1) şi (2) se aplică, în mod corespunzător, şi pentru aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene.
(4) Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile alineatului (2).
(5) Guvernul transmite celor două Camere ale Parlamentului proiectele actelor cu caracter obligatoriu înainte ca acestea să fie supuse aprobării instituţiilor Uniunii Europene.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -VI- Integrarea euroatlantică
Constituţia României - ARTICOLUL 149: Aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord
Aderarea României la Tratatul Atlanticului de Nord se face prin lege adoptată în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu o majoritate de două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *


175. Titlul VI se abrogă
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -VII- Revizuirea Constituţiei
Constituţia României - ARTICOLUL 150: Iniţiativa revizuirii
(1) Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot.
(2) Cetăţenii care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să provină din cel puţin jumătate din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 20.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

176.
Articolul 150 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) Revizuirea Constitiţiei este iniţiată de Preşedintele României, de cel puţin o pătrime din numărul parlamentarilor, precum şi de cel puţin 250.000 de cetăţeni cu drept de vot.
(2) Cetăţenii care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să provină din cel puţin jumătate din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 10.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -VII- Revizuirea Constituţiei
Constituţia României - ARTICOLUL 151: Procedura de revizuire
(1) Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere.
(2) Dacă prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, hotărăsc cu votul a cel puţin trei pătrimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.
(3) Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

177. Articolul 151 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) Proiectul de lege privind revizuirea Constituţiei trebuie adoptat de Parlament, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor săi.
(2) În cazul în care Parlamentul respinge propunerea de revizuire iniţiata de Preşedintele României sau de cetăţeni, Autoritatea Electorală organizează referendum, în 30 zile de la data repingerii proiectului de către Parlament, pentru aprobarea proiectului de revizuire respins de Parlament.
(3) In cazul în care poporul aprobă proiectul respins de Parlament, Parlamentul este dizolvat şi se organizează alegeri parlamentare anticipate.
(4) Proiectul de revizuire aprobat de Parlament se supune aprobării poporului, prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării.
(5) Revizuirea Constituţiei este definitivă, după aprobarea ei de către popor, prin referendum.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -VII- Revizuirea Constituţiei
Constituţia României - ARTICOLUL 152: Limitele revizuirii
(1) Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii.
(2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora.
(3) Constituţia nu poate fi revizuită pe durata stării de asediu sau a stării de urgenţă şi nici în timp de război.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

178. Articolul 152 se modifică, astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, integritatea teritoriului, separaţia şi independenţa autorităţilor statului, constituirea şi utilizarea Fondului Naţional de Capital Distributiv, constituirea şi utilizarea Fondului Naţional de Pensii Publice, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -VIII- Dispoziţii finale şi tranzitorii
Constituţia României - ARTICOLUL 153: Intrarea în vigoare
Prezenta Constituţie intră în vigoare la data aprobării ei prin referendum. La aceeaşi dată, Constituţia din 21 august 1965 este şi rămâne în întregime abrogată.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -VIII- Dispoziţii finale şi tranzitorii
Constituţia României - ARTICOLUL 154: Conflictul temporal de legi
(1) Legile şi toate celelalte acte normative rămân în vigoare, în măsura în care ele nu contravin prezentei Constituţii.
(2) Consiliul Legislativ, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a legii sale de organizare, va examina conformitatea legislaţiei cu prezenta Constituţie şi va face Parlamentului sau, după caz, Guvernului, propuneri corespunzătoare.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

179. Articolul 154 se modifică, astfel:
Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Consiliul Legislativ, în termen de 180 zile de la data intrării în vigoare a prezentei Constituţii, va examina conformitatea legislaţiei cu prezenta lege şi va face Parlamentului sau, după caz, Preşedintelui României, propuneri corespunzătoare. În acelaşi termen, vor fi iniţiate şi adoptate toate legile privind organizarea şi funcţionarea autorităţilor statului prevăzute de prezenta lege, ca şi celelalte legi necesare pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor prezentei legi.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -VIII- Dispoziţii finale şi tranzitorii
Constituţia României - ARTICOLUL 155: Dispoziţii tranzitorii
(1) Proiectele de legi şi propunerile legislative în curs de legiferare se dezbat şi se adoptă potrivit dispoziţiilor constituţionale anterioare intrării în vigoare a legii de revizuire.
(2) Instituţiile prevăzute de Constituţie, existente la data intrării în vigoare a legii de revizuire, rămân în funcţiune până la constituirea celor noi.
(3) Prevederile alineatului (1) al articolului 83 se aplică începând cu următorul mandat prezidenţial.
(4) Dispoziţiile cu privire la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie vor fi aduse la îndeplinire în cel mult 2 ani de la data intrării în vigoare a legii de revizuire.
(5) Judecătorii în funcţie ai Curţii Supreme de Justiţie şi consilierii de conturi numiţi de Parlament îşi continuă activitatea până la data expirării mandatului pentru care au fost numiţi. Pentru asigurarea înnoirii Curţii de Conturi din 3 în 3 ani, la expirarea mandatului actualilor consilieri de conturi aceştia vor putea fi numiţi pentru încă un mandat de 3 ani sau de 6 ani.
(6) Până la constituirea instanţelor judecătoreşti specializate, litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi vor fi soluţionate de către instanţele judecătoreşti ordinare.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

180. Articolul 155 se modifică, astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Proiectele de legi şi propunerile legislative în curs de legiferare la data intrării în vigoare a prezentei legi se dezbat şi se aprobă potrivit dispoziţiilor prezentei legi.

Alineatul (4) va avea următorul cuprins
:
„(4) În termen de un 90 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul va calcula valoarea activului net al Fondului Naţional de Pensii Publice şi va prezenta spre aprobarea Parlamentului legea Fondului Naţional de Pensii Publice, care va prevedea şi sursele de completare a activului net al acestui fond.”

Alineatele (5) şi (6) se abrogă.


Art. II
Revizuirea adoptată prin prezenta lege se supune aprobării prin referendum organizat potrivit dispoziţiilor art. 151 alineatul 3 din Constituţia României
.
***
Constantin Cojocaru
20.08.2013

***
Proiect preliminar pentru Constitutia Cetatenilor Romaniei initiat de MCC, partea -I-a

Proiect preliminar pentru Constitutia Cetatenilor Romaniei initiat de MCC, partea -II-a

Proiect preliminar pentru Constitutia Cetatenilor Romaniei initiat de MCC, partea -III-a

Proiect preliminar pentru Constitutia Cetatenilor Romaniei initiat de MCC, partea -VI-a

Proiect preliminar pentru Constitutia Cetatenilor Romaniei initiat de MCC, partea -V-a

***
REPLICA la avizul nr.308/22.04.2013 al Consiliului Legislativ al Romaniei pentru proiectul MCC

Poziţia Consiliului Legislativ faţă de iniţiativa legislativă a cetăţenilor promovata de Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC)

Forum: Proiect de NOUA Constitutie a României 2013, - elaborata de cetateni

***

Structura integrala a proiectului de Nouă Constituţie - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor
(actualizat pe 20/08/2013)


PREAMBUL:
TITLUL -I- Principii generale
---ARTICOLUL 1: Statul roman
NOU articol, 1.1: Uniunea Europeană
---ARTICOLUL 2: Suveranitatea
NOU articol, 2.1: Referendumul
ARTICOLUL 3: Teritoriul
NOU articol, 3.1: Reîntregirea Patriei
NOU articol, 3.2: Regiunile de dezvoltare
---ARTICOLUL 4 : Unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni
---ARTICOLUL 5: Cetăţenia
---ARTICOLUL 6: Dreptul la identitate
---ARTICOLUL 7: Românii din afara graniţelor statului
---ARTICOLUL 8: Partidele politice
---ARTICOLUL 9: Sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale
---ARTICOLUL 10: Relaţii internaţionale
---ARTICOLUL 11: Dreptul internaţional şi dreptul intern
---ARTICOLUL 12: Simboluri naţionale
---ARTICOLUL 13: Limba oficială
---ARTICOLUL 14: Capitala

TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -I- Dispoziţii commune
---ARTICOLUL 15: Universalitatea
---ARTICOLUL 16 : Egalitatea în drepturi
---ARTICOLUL 17: Cetăţenii români în străinătate
---ARTICOLUL 18: Cetăţenii străini şi apatrizii
---ARTICOLUL 19: Extrădarea şi expulzarea
ABROGAT- - ARTICOLUL 20: Tratatele internaţionale privind drepturile omului
---ARTICOLUL 21: Accesul liber la justiţie

TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
---ARTICOLUL 22: Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică
---ARTICOLUL 23: Libertatea individual
---ARTICOLUL 24: Dreptul la apărare
---ARTICOLUL 25: Libera circulaţie
---ARTICOLUL 26: Viaţa intimă, familială şi privată
---ARTICOLUL 27: Inviolabilitatea domiciliului
---ARTICOLUL 28: Secretul corespondenţei
---ARTICOLUL 29: Libertatea conştiinţei
---ARTICOLUL 30: Libertatea de exprimare
---ARTICOLUL 31: Dreptul la informaţie
---ARTICOLUL 32: Dreptul la învăţătură
---ARTICOLUL 33: Accesul la cultură
---ARTICOLUL 34: Dreptul la ocrotirea sănătăţii
---ARTICOLUL 35: Dreptul la mediu sănătos
---ARTICOLUL 36: Dreptul de vot
---ARTICOLUL 37: Dreptul de a fi ales
---ARTICOLUL 38: Dreptul de a fi ales în Parlamentul European
NOU articol: 38.1: Alegerea membrilor din România în Parlamentul European
NOU articol: 38.2: Candidaturile pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European
---ARTICOLUL 39: Libertatea întrunirilor
---ARTICOLUL 40: Dreptul de asociere
---ARTICOLUL 41: Munca şi protecţia socială a muncii
---ARTICOLUL 42: Interzicerea muncii forţate
---ARTICOLUL 43: Dreptul la grevă
---ARTICOLUL 44: Dreptul de proprietate privată
---ARTICOLUL 45: Libertatea economic
---ARTICOLUL 46: Dreptul la moştenire
---ARTICOLUL 47: Nivelul de trai
---ARTICOLUL 48: Familia
---ARTICOLUL 49: Protecţia copiilor şi a tinerilor
---ARTICOLUL 50: Protecţia persoanelor cu handicap
---ARTICOLUL 51: Dreptul de petiţionare
---ARTICOLUL 52: Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică
---ARTICOLUL 53: Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -III- Îndatoririle fundamentale
---ARTICOLUL 54: Fidelitatea faţă de ţară
---ARTICOLUL 55: Apărarea ţării
---ARTICOLUL 56: Contribuţii financiare
---ARTICOLUL 57: Exercitarea drepturilor şi a libertăţilor

TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -IV- Avocatul Poporului
---ARTICOLUL 58: Avocatul Poporului - Numirea şi rolul
---ARTICOLUL 59: Avocatul Poporului - Exercitarea atribuţiilor
---ARTICOLUL 60: Avocatul Poporului - Raportul anual

TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -I- Autoritatea Legislativă
SECŢIUNEA 1-a : Organizare şi funcţionare
---ARTICOLUL 61: Parlamentul
---ARTICOLUL 62: Alegerea membrilor Parlamentului
NOU articol: 62.1: Candidaturile pentru alegerea membrilor Parlamentului
---ARTICOLUL 63: Durata mandatului
---ARTICOLUL 64: Organizarea internă
ABROGAT- - ARTICOLUL 65: Parlamentul - Şedinţele Camerelor
---ARTICOLUL 66: Sesiuni
---ARTICOLUL 67: Actele juridice şi cvorumul legal
---ARTICOLUL 68: Caracterul public al şedinţelor

TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -I- Autoritatea Legislativă
SECŢIUNEA a 2-a: Statutul parlamentarilor
---ARTICOLUL 69: Mandatul reprezentativ
---ARTICOLUL 70: Mandatul parlamentarilor
---ARTICOLUL 71: Incompatibilităţi
---ARTICOLUL 72: Răspunderea parlamentarilor
NOU articol: 72.1: Demiterea Parlamentarilor

TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -I- Autoritatea Legislativă
SECŢIUNEA a 3-a: Legiferarea
---ARTICOLUL 73: Legiferarea
---ARTICOLUL 74: Iniţiativa legislativă
ABROGAT- - ARTICOLUL 75: Sesizarea Camerelor
---ARTICOLUL 76: Adoptarea legilor şi a hotărârilor
---ARTICOLUL 77: Promulgarea legii
---ARTICOLUL 78: Intrarea în vigoare a legii
---ARTICOLUL 79: Consiliul Legislativ

TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
SECŢIUNEA a 1-a: Preşedintele României
---ARTICOLUL 80: Rolul Preşedintelui României
---ARTICOLUL 81: Alegerea Preşedintelui României
---ARTICOLUL 82: Validarea mandatului şi depunerea jurământului
---ARTICOLUL 83: Durata mandatului
---ARTICOLUL 84: Incompatibilităţi şi imunităţi
---ARTICOLUL 85: Atribuţiile Preşedintelui
ABROGAT- - ARTICOLUL 86: Consultarea Guvernului
ABROGAT- - ARTICOLUL 87: Participarea la şedinţele Guvernului
ABROGAT- - ARTICOLUL 88: Mesaje
---ARTICOLUL 89: Dizolvarea Parlamentului
ABROGAT- - ARTICOLUL 90: Referendumul
ABROGAT- - ARTICOLUL 91: Atribuţii în domeniul politicii externe
ABROGAT- - ARTICOLUL 92: Atribuţii în domeniul apărării
ABROGAT- - ARTICOLUL 93: Măsuri excepţionale
ABROGAT- - ARTICOLUL 94: Alte atribuţii
---ARTICOLUL 95: Suspendarea din funcţie
---ARTICOLUL 96: Punerea sub acuzare
NOU articol: 96.1: Demiterea Preşedintelui
---ARTICOLUL 97: Vacanţa funcţiei
---ARTICOLUL 98: Interimatul funcţiei
---ARTICOLUL 99: Răspunderea preşedintelui interimar
---ARTICOLUL 100: Actele Preşedintelui
---ARTICOLUL 101: Indemnizaţia şi celelalte drepturi

TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
SECŢIUNEA a 2-a: Guvernul
---ARTICOLUL 102: Rolul şi structura
ABROGAT- - ARTICOLUL 103: Investitura
---ARTICOLUL 104: Jurământul de credinţă
---ARTICOLUL 105: Incompatibilităţi
---ARTICOLUL 106: Încetarea funcţiei de membru
---ARTICOLUL 107: Primul-ministru
---ARTICOLUL 108: Actele Guvernului
---ARTICOLUL 109: Răspunderea membrilor Guvernului
---ARTICOLUL 110: Încetarea mandatului

TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
SECŢIUNEA a 3-a: Raporturile dintre Autoritatea legislativă şi Autoritatea executivă
---ARTICOLUL 111: Informarea Parlamentului
---ARTICOLUL 112: Întrebări, interpelări şi moţiuni simple
ABROGAT- - ARTICOLUL 113: Moţiunea de cenzură
ABROGAT- - ARTICOLUL 114: Angajarea răspunderii Guvernului
---ARTICOLUL 115: Delegarea legislativă

TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
SECŢIUNEA a 4-a: Administraţia publică centrală
---ARTICOLUL 116: Structura
---ARTICOLUL 117: Înfiinţarea
NOU articol: 117.1: Personalul
---ARTICOLUL 118: Forţele armate
NOU articol: 118.1: Siguranţa naţională
---ARTICOLUL 119: Consiliul Naţional de Securitate
NOU articol, 119.1: Prefectul

127. Secţiunea a 2-a a capitolului V din titlul III devine Titlul III.1 al Constituţiei, cu denumirea de “Autorităţile locale”

128. Capitolul VI al titlului III devine capitolul III al titlului III, cu denumirea „Autoritatea Judecătorească”
TITLUL -III.1- Autorităţile locale
ABROGAT- -ARTICOLUL 120: Principii de bază
ABROGAT- -ARTICOLUL 121: Autorităţi comunale şi orăşeneşti
ABROGAT- -ARTICOLUL 122: Consiliul judeţean
ABROGAT- -ARTICOLUL 123: Prefectul


TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -III- Autoritatea judecătorească
SECŢIUNEA 1-a: Înfăptuirea justiţiei
---ARTICOLUL 124: Rolul şi organizarea
---ARTICOLUL 125: Statutul judecătorilor
---ARTICOLUL 126: Instanţele judecătoreşti
---ARTICOLUL 127: Caracterul public al dezbaterilor
---ARTICOLUL 128: Folosirea limbii materne şi a interpretului în justiţie
---ARTICOLUL 129: Folosirea căilor de atac
---ARTICOLUL 130: Poliţia instanţelor

TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -III- Autoritatea judecătorească
SECŢIUNEA 2-a: Procuratura
---ARTICOLUL 131: Rolul Procuraturii
---ARTICOLUL 132: Statutul procurorilor

TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -III- Autoritatea judecătorească
SECŢIUNEA 3-a: Avocatura
NOU articol, 132.1: Rolul Avocatului
NOU articol, 132.2: Statutul avocaţilor

TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -III- Autoritatea judecătorească
SECŢIUNEA 4-a: Consiliul Superior al Magistraturii
---ARTICOLUL 133: Rolul şi structura
---ARTICOLUL 134: Atribuţii

TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -IV- Autoritatea Mediatică
NOU articol, 134.1: Rolul Autorităţii Mediatice
NOU articol, 134.2: Serviciul Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune

TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -V- Autoritatea Financiară
NOU articol, 134.3: Rolul Autorităţii Financiare
NOU articol, 134.4: Banca Naţională a României

TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -VI- Autoritatea Electorală
NOU articol, 134.5: Autoritatea Electorală

TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -VII- Autoritatea Statistică
NOU articol, 134.6: Autoritatea Statistică

TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -VIII- Autoritatea Morală
NOU articol, 134.7: Autoritatea Morală

TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -XI- Autoritatea Ştiinţifică
NOU articol, 134.8: Autoritatea Ştiinţifică

TITLUL -III.1- Autorităţile locale
CAPITOLUL -I- Principii de bază
NOU articol, 134.9: Autorităţile locale

TITLUL -III.1- Autorităţile locale
CAPITOLUL -II- Autorităţile comunale şi orăşeneşti
SECŢIUNEA 1-a: Consiliul local
NOU articol, 134.10: Rolul şi competenţa
NOU articol, 134.11: Alegerea consiliului local
NOU articol, 134.12: Candidaturile pentru alegerea membrilor consiliului local
NOU articol, 134.13: Durata mandatului
NOU articol, 134.14: Validarea mandatului de consilier local
NOU articol, 134.15: Constituirea consiliilor locale
NOU articol, 134.16: Alegerea preşedintelui consiliului local
NOU articol, 134.17: Organizarea internă
NOU articol, 134.18: Întrunirile consiliului local
NOU articol, 134.19: Caracterul public al şedinţelor
NOU articol, 134.20: Mandatul consilierilor locali
NOU articol, 134.21: Incompatibilităţi
NOU articol, 134.22: Răspunderea consilierilor locali
NOU articol, 134.23: Atribuţiile consiliului local
NOU articol, 134.24: Dizolvarea consiliului local
NOU articol, 134.25: Suspendarea mandatului de consilier local
NOU articol, 134.26: Demiterea consilierilor locali
NOU articol, 134.27: Iniţiativa propunerilor de hotărâri ale consiliului local
NOU articol, 134.28: Adoptarea hotărârilor
NOU articol, 134.29: Comunicarea şi publicarea hotărârilor
NOU articol, 134.30: Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti


TITLUL -III.1- Autorităţile locale
CAPITOLUL -II- Autorităţile comunale şi orăşeneşti
SECŢIUNEA 2-a: Primarul
NOU articol, 134.31: Rolul primarului
NOU articol, 134.32: Alegerea primarului
NOU articol, 134.33: Validarea mandatului de primar
NOU articol, 134.34: Durata mandatului
NOU articol, 134.35: Mandatul primarului
NOU articol, 134.36: Incompatibilităţi
NOU articol, 134.37: Răspunderea primarului
NOU articol, 134.38: Atribuţiile primarului
NOU articol, 134.39: Suspendarea din funcţie
NOU articol, 134.40: Demiterea primarului
NOU articol, 134.41: Vacanţa funcţiei
NOU articol, 134.42: Interimatul funcţiei
NOU articol, 134.43: Actele primarului
NOU articol, 134.44: Indemnizaţia şi celelalte drepturi
NOU articol, 134.45: Primarii sectoarelor municipiului Bucureşti

TITLUL -III.1- Autorităţile locale
CAPITOLUL -III- Autorităţile judeţene
SECŢIUNEA 1-a: Consiliul judeţean
NOU articol, 134.46: Rolul şi competenţa
NOU articol, 134.47: Alegerea consiliului judeţean
NOU articol, 134.48: Candidaturile pentru alegerea membrilor consiliului judeţean
NOU articol, 134.49: Durata mandatului
NOU articol, 134.50: Validarea mandatului de consilier judeţean
NOU articol, 134.51: Constituirea consiliilor judeţene
NOU articol, 134.52: Alegerea preşedintelui consiliului judeţean
NOU articol, 134.53: Organizarea internă
NOU articol, 134.54: Întrunirile consiliului judeţean
NOU articol, 134.55: Caracterul public al şedinţelor
NOU articol, 134.56: Mandatul consilierilor judeţeni
NOU articol, 134.57: Incompatibilităţi
NOU articol, 134.58: Răspunderea consilierilor judeţeni
NOU articol, 134.59: Atribuţiile consiliului judeţean
NOU articol, 134.60: Dizolvarea consiliului judeţean
NOU articol, 134.61: Suspendarea mandatului de consilier judeţean
NOU articol, 134.62: Demiterea consilierilor judeţeni
NOU articol, 134.63: Iniţiativa propunerilor de hotărâri ale consiliului judeţean
NOU articol, 134.64: Adoptarea hotărârilor
NOU articol, 134.65: Comunicarea şi publicarea hotărârilor
NOU articol, 134.66: Consiliul general al municipiului Bucureşti

TITLUL -III.1- Autorităţile locale
CAPITOLUL -III- Autorităţile judeţene
SECŢIUNEA 2-a: Voievodul
NOU articol, 134.67: Rolul voievodului
NOU articol, 134.68: Alegerea voievodului
NOU articol, 134.69: Validarea mandatului de voievod
NOU articol, 134.70: Durata mandatului
NOU articol, 134.71: Mandatul voievodului
NOU articol, 134.72: Incompatibilităţi
NOU articol, 134.73: Răspunderea voievodului
NOU articol, 134.74: Atribuţiile voievodului
NOU articol, 134.75: Suspendarea din funcţie
NOU articol, 134.76: Demiterea voievodului
NOU articol, 134.77: Vacanţa funcţiei
NOU articol, 134.78: Interimatul funcţiei
NOU articol, 134.79: Actele voievodului
NOU articol, 134.80: Indemnizaţia şi celelalte drepturi
NOU articol, 134.81: Primarul general al municipiului Bucureşti

TITLUL -IV- Economia şi finanţele publice
Constituţia României - ARTICOLUL 135: Economia
NOU articol, 135.1: Fondul Naţional de Capital Distributiv
NOU articol, 135.2: Fondul Naţional de Pensii Publice
NOU articol, 135.3: Fondul Naţional de Şomaj
NOU articol, 135.4: Fondul Naţional pentru Asigurări de Sănătate
NOU articol, 135.5: Regiile autonome
NOU articol, 135.6: Regia Naţională de Exploatare a Resurselor Naturale
NOU articol, 135.7: Răscumpărarea capitalului naţional
NOU articol, 135.8: Casa de Economii şi Consemnaţiuni
NOU articol, 135.9: Rezervele internaţionale ale României
ABROGAT- - ARTICOLUL 136: Proprietatea
ABROGAT- - ARTICOLUL 137: Sistemul financiar
Constituţia României - ARTICOLUL 138: Bugetul public naţional
Constituţia României - ARTICOLUL 139: Impozite, taxe şi alte contribuţii
Constituţia României - ARTICOLUL 140: Curtea de Conturi
Constituţia României - ARTICOLUL 141: Consiliul Economic şi Social

TITLUL -V- Curtea Constituţională
---ARTICOLUL 142: Structura
---ARTICOLUL 143: Condiţii pentru numire şi alegere
---ARTICOLUL 144: Incompatibilităţi
---ARTICOLUL 145: Independenţa
---ARTICOLUL 146: Atribuţii
---ARTICOLUL 147: Deciziile Curţii Constituţionale

Titlul VI se abrogă TITLUL -VI-Integrarea euroatlantică
---ARTICOLUL 148: Integrarea în Uniunea Europeană
---ARTICOLUL 149: Aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord

TITLUL -VII- Revizuirea Constituţiei
---ARTICOLUL 150: Iniţiativa revizuirii
---ARTICOLUL 151: Procedura de revizuire
---ARTICOLUL 152: Limitele revizuirii

TITLUL -VIII- Dispoziţii finale şi tranzitorii
---ARTICOLUL 153: Intrarea în vigoare
---ARTICOLUL 154: Conflictul temporal de legi
---ARTICOLUL 155: Dispoziţii tranzitorii

*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

***
Proiect preliminar pentru Constitutia Cetatenilor Romaniei initiat de MCC, partea -I-a

Proiect preliminar pentru Constitutia Cetatenilor Romaniei initiat de MCC, partea -II-a

Proiect preliminar pentru Constitutia Cetatenilor Romaniei initiat de MCC, partea -III-a

Proiect preliminar pentru Constitutia Cetatenilor Romaniei initiat de MCC, partea -VI-a

Proiect preliminar pentru Constitutia Cetatenilor Romaniei initiat de MCC, partea -V-a

***
REPLICA la avizul nr.308/22.04.2013 al Consiliului Legislativ al Romaniei pentru proiectul MCC

Poziţia Consiliului Legislativ faţă de iniţiativa legislativă a cetăţenilor promovata de Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC)

Forum: Proiect de NOUA Constitutie a României 2013, - elaborata de cetateni

***