Structura proiectului de Nouă Constituţie - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor, partea -III-a (actualizat pe 20/08/2013)
***
TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -III- Autoritatea judecătorească
SECŢIUNEA 1-a: Înfăptuirea justiţiei
---ARTICOLUL 124: Rolul şi organizarea
---ARTICOLUL 125: Statutul judecătorilor
---ARTICOLUL 126: Instanţele judecătoreşti
---ARTICOLUL 127: Caracterul public al dezbaterilor
---ARTICOLUL 128: Folosirea limbii materne şi a interpretului în justiţie
---ARTICOLUL 129: Folosirea căilor de atac
---ARTICOLUL 130: Poliţia instanţelor

TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -III- Autoritatea judecătorească
SECŢIUNEA 2-a: Procuratura
---ARTICOLUL 131: Rolul Procuraturii
---ARTICOLUL 132: Statutul procurorilor

TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -III- Autoritatea judecătorească
SECŢIUNEA 3-a: Avocatura
NOU articol, 132.1: Rolul Avocatului
NOU articol, 132.2: Statutul avocaţilor

TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -III- Autoritatea judecătorească
SECŢIUNEA 4-a: Consiliul Superior al Magistraturii
---ARTICOLUL 133: Rolul şi structura
---ARTICOLUL 134: Atribuţii

TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -IV- Autoritatea Mediatică
NOU articol, 134.1: Rolul Autorităţii Mediatice
NOU articol, 134.2: Serviciul Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune

TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -V- Autoritatea Financiară
NOU articol, 134.3: Rolul Autorităţii Financiare
NOU articol, 134.4: Banca Naţională a României

TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -VI- Autoritatea Electorală
NOU articol, 134.5: Autoritatea Electorală

TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -VII- Autoritatea Statistică
NOU articol, 134.6: Autoritatea Statistică

TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -VIII- Autoritatea Morală
NOU articol, 134.7: Autoritatea Morală

TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -XI- Autoritatea Ştiinţifică
NOU articol, 134.8: Autoritatea Ştiinţifică

*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*
133. Denumirea Secţiunii 1 din Capitolul III va fi: „Înfăptuirea justiţiei”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*
*TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -III- Autoritatea judecătorească
SECŢIUNEA 1-a: Înfăptuirea justiţiei

Constituţia României - ARTICOLUL 124:
Rolul şi organizarea
(1) Justiţia se înfăptuieşte în numele legii.
(2) Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi.
(3) Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

134.
Articolul 124 se modifică, astfel: Denumirea articolului va fi: „Rolul şi organizarea”
Alineatul (1) va avea urmtorul cuprins:
„(1) Autoritatea judecătorească înfăptuieşte justiţia în numele împlinirii umane, al binelui social şi al dreptăţii, cu respectarea adevărului şi a legii.”

După alineatul (2), se introduc opt noi alineate, cu următorul cuprins
:
(2.1) Autoritatea Judecătorească se organizează pe instanţe judecătoreşti, parchete ale procurorilor şi barouri ale avocaţilor, potrivit legii.
(2.2) Autoritatea Judecătorească este condusă de un Preşedinte, ales de popor
(2.3) Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti este garantul independenţei şi corectitudinii justiţiei.
(2.4) Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti numeşte în funcţie judecătorii, procurorii şi avocaţii, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
(2.5) Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti are drept de inţiativă legislativă.
(2.6) Prevederile articolelor 81, 82, 83, 84, 95, 96, 96.1 şi 97 se aplică, în mod corespunzător, şi Preşedintelui Autorităţii Judecătoreşti.
(2.7) Dacă funcţia de Preşedinte al Autorităţii Judecătoreşti devine vacantă ori dacă Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură de un parlamentar desemnat de Camera Reprezentanţilor, cu votul majorităţii membrilor săi.
(2.8) Organizarea şi funcţionarea Autorităţii Judecătoreşti se stabilesc prin lege.
Alineatul (3) se abrogă.

*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -III- Autoritatea judecătorească
SECŢIUNEA 1-a: Înfăptuirea justiţiei

Constituţia României - ARTICOLUL 125: Statutul judecătorilor
(1) Judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili, în condiţiile legii.
(2) Propunerile de numire, precum şi promovarea, transferarea şi sancţionarea judecătorilor sunt de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii sale organice.
(3) Funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

135.
Articolul 125 se modifică, astfel:
Alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins:
“(1) Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai adevărului şi legii.
(2) Propunerile de numire, promovare, transferare şi sancţionare a judecătorilor sunt de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii.”

După alineatul (2), se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins
:
(2.1) Candidaţii la funcţia de judecător trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională, vechime în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior, stabilită prin lege.
(2.2) Judecătorii care s-au făcut vinovaţi de decizii greşite sunt revocaţi din funcţie şi nu mai pot practica această meserie. Decizia de revocare se ia de către Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti, după consultarea Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit legii.”

Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„(3) Funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată.”

După alineatul (3), se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins
:
„(3.1) Statutul judecătorilor se aprobă prin lege.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -III- Autoritatea judecătorească
SECŢIUNEA 1-a: Înfăptuirea justiţiei

Constituţia României - ARTICOLUL 126: Instanţele judecătoreşti
(1) Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.
(2) Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege.
(3) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei sale.
(4) Compunerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi regulile de funcţionare a acesteia se stabilesc prin lege organică.
(5) Este interzisă înfiinţarea de instanţe extraordinare. Prin lege organică pot fi înfiinţate instanţe specializate în anumite materii, cu posibilitatea participării, după caz, a unor persoane din afara magistraturii.
(6) Controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu excepţia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum şi a actelor de comandament cu caracter militar. Instanţele de contencios administrativ sunt competente să soluţioneze cererile persoanelor vătămate prin ordonanţe sau, după caz, prin dispoziţii din ordonanţe declarate neconstituţionale.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

136.
Articolul 126 se modifică, astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti, inclusiv competenţa acestora şi procedura de judecată, sunt stabilite prin lege.”
Alineatul (2) se abrogă.

Alineatul (3) va avea următorul cuprins
:
„(3) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către instanţele judecătoreşti, fără să aducă atingere independenţei judecătorilor, potrivit competenţei sale.”

Alineatul (4) va avea următorul cuprins
:
„(4) Compunerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi regulile de funcţionare a acesteia se stabilesc prin lege.”

Alineatul (5) va avea următorul cuprins
:
„(5) Este interzisă înfiinţarea de instanţe extraordinare.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -III- Autoritatea judecătorească
SECŢIUNEA 1-a: Înfăptuirea justiţiei

Constituţia României - ARTICOLUL 127: Caracterul public al dezbaterilor
Şedinţele de judecată sunt publice, afară de cazurile prevăzute de lege.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

137.
Articolul 127 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) Şedinţele de judecată sunt publice.
(2) Discuţiile din şedinţele de judecată sunt înregistrate, în scris, de către grefier, precum şi video.
(3) Întregul dosar al cauzei supusă judecăţii va putea fi consultat de orice cetăţean cu drept de vot.
(4) Probele dosarului vor putea fi folosite, oricând, în analiza prestaţiei judecătorilor şi procurorilor.
(5) Conţinutul dosarelor va fi pus la dispoziţia publicului, pe internet.
(6) Este interzisă distrugerea dosarelor judecate, pe o perioadă de 50 de ani de la încheierea procesului, când o comisie specială va decide care dosare vor fi conservate în continuare.
(7) Printr-un sistem de rotaţie şi sondaj, stabilit potrivit legii, postul public naţional de televiziune, va transmite, în direct, procese de la instanţele de judecată.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -III- Autoritatea judecătorească
SECŢIUNEA 1-a: Înfăptuirea justiţiei

Constituţia României - ARTICOLUL 128: Folosirea limbii materne şi a interpretului în justiţie
(1) Procedura judiciară se desfăşoară în limba română. (2) Cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să se exprime în limba maternă în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile legii organice.
(3) Modalităţile de exercitare a dreptului prevăzut la alineatul (2), inclusiv prin folosirea de interpreţi sau traduceri, se vor stabili astfel încât să nu împiedice buna administrare a justiţiei şi să nu implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesaţi.
(4) Cetăţenii străini şi apatrizii care nu înţeleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunoştinţă de toate actele şi lucrările dosarului, de a vorbi în instanţă şi de a pune concluzii, prin interpret; în procesele penale acest drept este asigurat în mod gratuit.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

138.
Articolul 128 se modifică, astfel:
Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Cetăţenii au dreptul să se exprime în limba maternă în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile legii.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -III- Autoritatea judecătorească
SECŢIUNEA 1-a: Înfăptuirea justiţiei

Constituţia României - ARTICOLUL 129: Folosirea căilor de atac
Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

139.
Articolul 129 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Procuratura pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.”

*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -III- Autoritatea judecătorească
SECŢIUNEA 1-a: Înfăptuirea justiţiei

Constituţia României - ARTICOLUL 130: Poliţia instanţelor
Instanţele judecătoreşti dispun de poliţia pusă în serviciul lor.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

140. Denumirea Secţiunii a 2-a din Capitolul III va fi: “Procuratura”.

*TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -III- Autoritatea judecătorească
SECŢIUNEA 2-a:
Procuratura
Constituţia României - ARTICOLUL 131: Rolul Procuraturii
(1) În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.
(2) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii.
(3) Parchetele funcţionează pe lângă instanţele de judecată, conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, în condiţiile legii.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

141.
Articolul 131 se modifică, astfel: Denumirea articolului va fi: „Rolul Procuraturii”
Alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins:
„(1) În activitatea judiciară, Procuratura apără legalitatea şi reprezintă interesele generale ale societăţii.
(2) Procuratura îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii.”
După alineatul (3), se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins:
„(3.1) Competenţa parchetelor şi procedura exercitării acesteia sunt prevăzute numai prin lege.
(3.2) Parchetul General al României, care funcţionează pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte parchete, fără să aducă atingere independenţei procurorilor, potrivit competenţei sale.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -III- Autoritatea judecătorească
SECŢIUNEA 2-a:
Procuratura

Constituţia României - ARTICOLUL 132: Statutul procurorilor
(1) Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.
(2) Funcţia de procuror este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României
*

142.
Articolul 132 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(1) Procurorii sunt independenţi şi se supun numai adevărului şi legii.
(2) Propunerile de numire, promovare, transferare şi sancţionare a procurorilor sunt de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii.
(3) Candidaţii la funcţia de procuror trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională, vechime în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior, stabilită prin lege.
(4) Procurorii care s-au făcut vinovaţi repetat de decizii greşite sunt revocaţi din funcţie şi nu mai pot practica această meserie. Decizia de revocare se ia de către Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti, după consultarea Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit legii.
(5) Statutul procurorilor se aprobă prin lege.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

143. După Secţiunea a 2-a, se introduce o nouă Secţiune, a 3-a, astfel: Denumirea Sectiunii va fi: „Avocatura”
Secţiunea a 3-a va avea următorul cuprins:


143.1 TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -III- Autoritatea judecătorească
SECŢIUNEA 3-a:
Avocatura
După articolul 132, se introduce un nou articol, 132.1, astfel: ARTICOLUL 132.1: Rolul Avocatului
(1) Persoanele fizice şi juridice au dreptul să fie asistate, gratuit, de avocaţi, în faţa instanţelor judecătoreşti, în condiţiile legii.
(2) Avocaţii sunt constituţi în barouri, care funcţionează pe lângă instanţele judecătoreşti, sub coordonarea Uniunii Naţionale a Barourilor din România, potrivit legii.
(3) Constituirea si functionarea de barouri de avocaţi in afara Uniunii Nationale a Barourilor din Romania sunt interzise.
(4) Cererile de asistenţă adresate de persoanele fizice şi juridice barorilor sunt repartizate avocaţilor prin sistem aleatoriu, stabilit prin lege.
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

143.2 TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -III- Autoritatea judecătorească
SECŢIUNEA 3-a:
Avocatura
După articolul 132.1, se introduce un nou articol, 132.2, astfel: ARTICOLUL 132.2: Statutul avocaţilor
(1) Avocaţii sunt independenţi şi se supun numai adevărului şi legii.
(2) Propunerile de numire,promovare, transferare şi sancţionare a avocaţilor sunt de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii.
(3) Candidaţii la funcţia de avocat trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională, vechime în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior, stabilită prin lege.
(4) Avocaţii care şi-au încălcat atribuţiile legale sunt revocaţi din funcţie şi nu mai pot practica această meserie. Decizia de revocare se ia de către Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti, după consultarea Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit legii.
(5) Funcţia de avocat este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată.
(6) Statutul avocaţilor se aprobă prin lege.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -III- Autoritatea judecătorească
SECŢIUNEA 4-a
: Consiliul Superior al Magistraturii
Constituţia României - ARTICOLUL 133: Rolul şi structura
(1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care:
a) 14 sunt aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Senat; aceştia fac parte din două secţii, una pentru judecători şi una pentru procurori; prima secţie este compusă din 9 judecători, iar cea de-a doua din 5 procurori;
b) 2 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi de Senat; aceştia participă numai la lucrările în plen;
c) ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(3) Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, dintre magistraţii prevăzuţi la alineatul (2) litera a).
(4) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani.
(5) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prin vot secret.
(6) Preşedintele României prezidează lucrările Consiliului Superior al Magistraturii la care participă.
(7) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive şi irevocabile, cu excepţia celor prevăzute la articolul 134 alineatul (2).
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

144.
Articolul 133 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) Consiliul Superior al Magistraturii este organ consultativ al Preşedintelui Autorităţii Judecătoreşti.

(2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 27 membri, din care:
a) 19 sunt aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de către Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti; aceştia fac parte din trei secţii, una pentru judecători, una pentru procurori şi una pentru avocaţi; prima secţie este compusă din 9 judecători, cea de a doua din 5 procurori, iar cea de a treia din 5 avocaţi;
b) 4 reprezentanţi ai organizaţiilor societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţe professională şi morală, aleşi de adunările generale ale acestor organizaţii, validaţi de Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti;
c) Ministrul Justiţiei, Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Procurorul General al României şi Preşedintele Uniunii Naţionale a Barourilor din România.”

(3) Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi prelungit sau înnoit, dintre membrii prevăzuţi la alineatul (2) litera a).
(4) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 4 ani.
(5) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prin vot secret.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -III- Autoritatea judecătorească
SECŢIUNEA 4-a
: Consiliul Superior al Magistraturii

Constituţia României - ARTICOLUL 134: Atribuţii
(1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instanţă de judecată, prin secţiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organică. În aceste situaţii, ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu au drept de vot.
(3) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară pot fi atacate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(4) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenţei justiţiei.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

145.
Articolul 134 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui Autorităţii Judecătoreşti numirea în funcţie a judecătorilor, procurorilor şi avocaţilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui Autorităţii Judecătoreşti promovarea, transferarea şi sancţionarea judecătorilor, procurorilor şi avocaţilor şi îndeplineşte rolul de instanţă de judecată, prin secţiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor, procurorilor şi avocaţilor, potrivit procedurii stabilite prin lege. În aceste situaţii, Ministrul Justiţiei, Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Procurorul General al României şi Preşedintele Uniunii Naţionale a Barourilor din România nu au drept de vot.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*
146. După CAPITOLUL III, se introduce un nou capitol, CAPITOLUL IV, cu următorul cuprins: CAPITOLUL -IV- Autoritatea Mediatică
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

146.1
TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -IV- Autoritatea Mediatică

După articolul 134, se introduce un nou articol, 134.1, astfel: ARTICOLUL 134.1:
Rolul Autorităţii Mediatice
(1) Autoritatea Mediatică este garantul informării corecte a cetăţenilor în procesul formării opţiunilor lor profesionale, civice, politice şi electorale.
(2) Autoritatea Mediatică exercită atributele suveranităţii naţionale în domeniul serviciilor media, având misiunea de a aplica legislaţia ţării în acest domeniu.
(3) Este interzisă folosirea produsele media furnizate de mijloacele de comunicare în masă - agenţii de presă, publicaţii, posturi de radio şi televiziune - pentru dezinformarea şi manipularea cetăţenilor în procesul formării opţiunilor lor profesionsle, civice, politice şi electorale.
(4) Agenţii mijloacelor de comunicare în masă sunt obligaţi să reserve spaţiu şi timpi de emisie prezentării activităţii partidelor politice şi organizaţiilor societăţii civile, înregistrate, potrivit legii, precum şi candidaţilor în alegeri, în mod egal, fără nici un fel de discriminare.
(5) Autoritatea Mediatică este condusă de un Preşedinte, ales de popor.
(6) Preşedintele Autorităţii Mediatice numeşte în funcţie personalul Autorităţii, angajat prin concurs sau examen, potrivit legii.
(7) Preşedintele Autorităţii Mediatice are drept de inţiativă legislativă.
(8) Prevederile articolelor 81, 82, 83, 84, 95, 96, 96.1 şi 97 se aplică, în mod corespunzător, şi Preşedintelui Autorităţii Mediatice.
(9) Dacă funcţia de Preşedinte al Autorităţii Mediatice devine vacantă ori dacă Preşedintele Autorităţii Mediatice este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură de un parlamentar desemnat de Camera Reprezentanţilor, cu votul majorităţii membrilor săi.
(10) Organizarea şi funcţionarea Autorităţii Mediatice se stabilesc prin lege.”

*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

146.2
TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -IV- Autoritatea Mediatică

După articolul 134.1, se introduce un nou articol, 134.2, astfel
: ARTICOLUL 134.2:
Serviciul Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune
(1)
Serviciul Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune este instituţie publică autonamă, are personalitate juridică şi îşi desfăşoară activitatea sub controlul poporului, potrivit legii.
(2) Serviciul Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune este condus de un director, ales de popor
(3) Prevederile articolului 134.1, alineatele (6), (7), (8) şi (9) se aplică, în mod corespunzător, şi directorului Serviciului Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune.
(4) Organizarea şi funcţionarea Serviciului Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune se stabilesc prin lege.”

*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

147.
După CAPITOLUL IV, se introduce un nou capitol, CAPITOLUL V, cu următorul cuprins: „CAPITOLUL -V- Autoritatea Financiară
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

147.1
TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -V-
Autoritatea Financiară
După articolul 134.2, se introduce un nou articol, 134.3, astfel: ARTICOLUL 134.3:
Rolul Autorităţii Financiare
(1) Autoritatea Financiară este garantul securităţii veniturilor şi capitalurilor cetăţenilor ţării..
(2) Autoritatea Financiară exercită atributele suveranităţii naţionale în organizarea şi funcţionarea sistemului financiar al ţării, potrivit legii.
(3) Legislaţia referitoare la organizarea şi funcţionarea sistemului financiar trebuie să asigure securitatea veniturilor dobândite de cetăţeni pentru participarea lor la crearea Produsului Intern Brut al ţării, precum şi securitatea capitalurilor acumulate de cetăţeni prin economisirea de venituri dobândite licit.
(4) Autoritatea Financiară aplică legislaţia referitoare la funcţionarea sistemului financiar şi supraveghează activitatea desfăşurată de bănci şi alte instituţii de credit, de instituţiile pieţii de capital financiar, ale pieţii de asigurări şi reasigurări, ca şi ale sistemelor de pensii.
(5) În piaţa de capital financiar din România nu pot fi tranzacţionate decât valori mobiliare şi instrumente financiare emise contra aporturi în numerar sau în natură. Este interzisă tranzacţionarea de instrumente financiare derivate.
(6) Valorile mobiliare şi instrumentele financiare pot fi tranzacţionate numai pe pieţe reglementate şi numai prin procedura licitaţiei, cu plata în numerar, în momentul efectuării tranzacţiilor.
(7) Folosirea de informaţii confidenţiale, ca şi orice formă de înşelare a cetăţenilor, prin manipularea preţurilor pe pieţele de mărfuri, de capital bănesc, sau financiar, de asigurări, sau de pensii, în vederea obţinerii de avantaje, de orice fel, se pedepseşte cu închisoarea pe viaţă şi cu confiscarea averii faptuitorilor.
(8) Pe teritoriul României, persoanele fizice şi juridice române nu pot efectua operaţiuni de încasări şi plăţi, sau de creditare, decât în moneda naţională, leul.
(9) În România, băncile şi instituţiile de credit nu pot acorda împrumuturi decât pentru investiţii productive, pentru crearea de capacităţi de producţie noi, sau pentru dezvoltatea şi modernizarea capacităţilor de producţie existente. Sumele băneşti atrase de bănci şi instituţiile de credit de la populaţie nu pot fi folosite decât pentru acordarea de împrumuturi pentru investiţii productive.
(10) Prin excepţie de la prevederile alineatului (9), casele de ajutor reciproc pot acorda orice fel de credite membrilor lor, potrivit legii şi statutelor lor.
(11) Dobânda datorată de persoanele fizice şi juridice române nu poate fi mai mare de 5% pe an plus rata inflaţiei.
(12) Valoarea totală a majorărilor şi penalităţilor de întârziere nu poate fi mai mare decât valoarea datoriei actualizată cu rata inflaţiei.
(13) Persoanele fizice şi juridice române pot cumpăra valută, în orice cantitate, pe care o folosesc pentru efectuarea de plăţi către personae fizice şi juridice străine.
(14) Autoritatea Financiară este condusă de un Preşedinte, ales de popor.
(15) Prevederile articolului 134.1, alineatele (6), (7), (8) şi (9), se aplică, în mod corespunzător, şi Preşedintelui Autorităţii Financiare.
(16) Organizarea şi funcţionarea Autorităţii Financiare se stabilesc prin lege.”

*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

147.2
TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -V-
Autoritatea Financiară

După articolul 134.3, se introduce un nou articol, 134.4, astfel ARTICOLUL 134.4: Banca Naţională a României
(1) Banca Naţională a României este banca centrală a României, având personalitate juridică.
(2) Banca Naţională a României are ca obiect de activitate emiterea bancnotelor şi a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României, precum şi supravegherea pieţii valutare şi calcularea şi publicarea cursurilor medii de schimb valutar, pentru evidenţa statistică.
(3) Obiectivul fundamental al Băncii Naţionale a României este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor.
(4) În teritoriul naţional al României nimeni nu poate crea bani, în afară de Banca Naţională a României.
(5) Cantitatea de numerar în circulaţie nu poate creşte mai repede decât Produsul Intern Brut.
(6) Moneda naţională este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul.
(9) Banca Naţională a României este obligată să folosească toate cantităţile de numerar rezultate din emisiunile monetare pentru cumpărarea de aur, cu prioritate din producţia internă, în vederea sporirii tezaurului ţării.
(10) Înlocuirea monedei naţionale cu o altă monedă se aprobă de poporul român, prin referendum.
(11) Banca Naţională a României este condusă de un Guvernator numit de către Preşedintele Autorităţii Financiare, pentru un mandat de 4 ani, care poate fi înnoit o singură dată.. (12) Funcţia de Guvernator al Băncii Naţionale a României este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată.
(13) Candidaţii la funcţia de Guvernator al Băncii Naţionale a României trebuie să aibă pregătire economică superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 10 ani în activităţi financiar-bancare sau în învăţământul economic superior şi să se fi remarcat ca autori şi promotori de proiecte menite să îmbunătăţească organizarea şi funcţionarea sistemului financiar al României.
(14) Organizarea şi funcţionarea Băncii Naţionale a României se stabilesc prin lege.”

*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

148.
După CAPITOLUL V, se introduce un nou capitol, CAPITOLUL VI, cu următorul cuprins: „CAPITOLUL -VI- Autoritatea Electorală”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

148.1
TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -VI-
Autoritatea Electorală
După articolul 134.4, se introduce un nou articol, 134.5, astfel: ARTICOLUL 134.5:
Autoritatea Electorală
(1) Autoritatea Electorală este garantul exercitării suveranităţii poporului în alegerile organizate pentru desemnarea reprezentanţilor săi în autorităţile statului şi în autorităţile locale, precum şi în referendumurile prin care poporul participă direct la adoptarea legilor şi hotărârilor sau îşi exprimă voinţa în probleme de interers naţional, sau local.
(2) Autoritatea Electorală pregăteşte, organizează şi asigură desfăşurarea alegerilor şi a referendumurilor, potrivit legii.
(3) Cheltuielile necesare pentru pregătirea, organizarea şi desfăşurarea alegerilor şi referendumurilor sunt prevăzute în bugetul Autorităţii Electorale, parte integrantă a bugetului de stat.
(4) Autoritatea Electorală este condusă de un Preşedinte, ales de popor.
(5) Prevederile articolului 134.1, alineatele (6), (7), (8) şi (9), se aplică, în mod corespunzător, şi Preşedintelui Autorităţii Electorale.
(6) Organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale se stabilesc prin lege”

*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

149.
După CAPITOLUL VI, se introduce un nou capitol, CAPITOLUL -VII-, cu următorul cuprins: „CAPITOLUL -VII- Autoritatea Statistică”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

149.1
TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -VII-
Autoritatea Statistică
După articolul 134.5, se introduce un nou articol, 134.6, astfel: ARTICOLUL 134.6:
Autoritatea Statistică
(1) Autoritatea Statistică este garantul asigurării poporului şi statului român cu datele statistice necesare cunoaşterii situaţiei şi evoluţiei economiei şi societăţii româneşti, în vederea fundamentării planurilor de dezvoltare durabilă a ţării şi a localităţilor ei.
(2) Autoritatea Statistică aplică legislaţia referitoare la organizarea şi funcţionarea statisticii oficiale în România, în conformitate cu principiile fundamentale ale ştiinţei statisticii, cu reglementările Uniunii Europene privind statisticile comunitare şi cu Codul de practici ale statisticii europene.
(5) Autoritatea Statistică emite opinii anuale asupra modului în care au fost realizaţi indicatorii economici şi sociali înscrişi în Programele Naţionale de Dezvoltare asumate în campaniile electorale de candidaţii la funcţia de Preşedinte al României şi de preşedinţi ai celorlalte autorităţi ale statului. Opiniile Autorităţii Statistice sunt publicate în Monitorul Oficial al României şi pe site-ul Autorităţii, pe data de 30 iunie a anului următor celui la care se oferă opinia.
(3) Autoritatea Statistică este condusă de un Preşedinte, ales de popor.
(4) Prevederile articolului 134.1, alineatele (6), (7), (8) şi (9), se aplică, în mod corespunzător, şi Preşedintelui Autorităţii Statistice.
(5) Organizarea şi funcţionarea Autorităţii Statistice se stabilesc prin lege”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

150.
După CAPITOLUL VII, se introduce un nou capitol, CAPITOLUL VIII, cu următorul cuprins: „CAPITOLUL -VIII- Autoritatea Morală”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

150.1
TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -VIII-
Autoritatea Morală
După articolul 134.6, se introduce un nou articol, 134.7, astfel:
ARTICOLUL 134.7:
Autoritatea Morală
(1) Autoritatea Morală este garantul asigurării integrităţii morale în exercitarea demnităţilor şi funcţiilor publice.
(2) Autoritatea Morală aplică legislaţia referitoare la integritatea morală a persoanelor care exercită demnităţi şi funcţii publice.
(3) Autoritatea Morală monitorizează modul în care persoanele alese în funcţii publice îşi respectă contractele electorale şi angajamentele asumate în campaniile electorale şi aduce la cunoştinţa publicului rezultatele acestei monitorizări.
(4) Autoritatea Morală emite opinii referitoare la modul în care persoanele alese în funcţii publice şi-au îndeplinit angajamentele asumate în campaniile electorale. Opiniile sunt emise anual şi sunt publicate pe siteul Autorităţii Morale şi în Monitotul Oficial al României, până cel mai târziu pe data de 31 martie a anului următor celui la care se referă.
(5) Autoritatea morală formulează cereri pentru trimiterea în judecată a persoanelor alese în funcţii publice care au încălcat prevederile contractelor electorale, care se află în incompatibilitate ori în conflict de interese, sau care nu pot justifica averile dobândite înainte sau în timpul exercitării mandatului.
(6) Autoritatea Morală acordă asistenţă de specialitate comitetelor cetăţeneşti constituite, potrivit legii, pentru promovarea iniţiativelor legislative cetăţeneşti şi pentru organizarea referendumurilor de demitere din funcţie a persoanelor alese în funcţii publice.
(7) Autoritatea Morală este condusă de un Preşedinte, ales de popor.
(8) Prevederile articolului 134.1, alineatele (6), (7), (8) şi (9), se aplică, în mod corespunzător, şi Preşedintelui Autorităţii Morale.
(9) Organizarea şi funcţionarea Autorităţii Morale se stabilesc prin lege”

*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

151.
După CAPITOLUL VIII, se introduce un nou capitol, CAPITOLUL -IX-, cu următorul cuprins: „CAPITOLUL -IX- Autoritatea Ştiinţifică”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

151.1
TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -XI-
Autoritatea Ştiinţifică
După articolul 134.7, se introduce un nou articol, 134.8, astfel
:
ARTICOLUL 134.8:
Autoritatea Ştiinţifică
(1) Autoritatea Ştiinţifică este garantul întemeierii dezvoltării economice şi sociale a României pe cuceririle ştiinţei.
(2) Autoritatea Ştiinţifică coordonează întreaga activitate desfăşurată de institutele, centrele şi unităţile de cercetare ştiinţifică ale României, finanţate de la bugetul naţional.
(3) Autoritatea Ştiinţifică coordonează activitatea de cercetare desfăşurată de Academia Română şi de academiile de ramură, finanţate de la bugetul naţional.
(4) Autoritatea Ştiinţifică elaborează Strategia de dezvoltare economică şi socială a României, pe termene de 5, 10, 20 şi 30 de ani. Strategiile de dezvoltare sunt actualizate în fiecare an şi sunt publicate pe site-ul Autorităţii şi în Monitorul Oficial al României, în ultima zi a fiecărui an.
(5) Autoritatea Ştiinţifică emite opinii asupra modului în care Programele Naţionale de Dezvoltare asumate în campaniile electorale de candidaţii la funcţia de Preşedinte al României şi de preşedinţi ai celorlalte autorităţi ale statului se încadreză în Strategia de dezvoltere economică şi socială a României. Opiniile Autorităţii Ştiinţifice sunt publicate în Monitorul Oficial al României şi pe site-ul Autorităţii, cu 30 de zile înainte de data alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României şi de preşedinte al celorlate autorităţi ale statului..
(6) Autoritatea Ştiinţifică este condusă de un Preşedinte, ales de popor.
(7) Prevederile articolului 134.1, alineatele (6), (7), (8) şi (9), se aplică, în mod corespunzător, şi Preşedintelui Autorităţii Ştiinţifice.
(8) Organizarea şi funcţionarea Autorităţii Ştiinţifice se stabilesc prin lege”

*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*
***
Proiect preliminar pentru Constitutia Cetatenilor Romaniei initiat de MCC, partea -I-a

Proiect preliminar pentru Constitutia Cetatenilor Romaniei initiat de MCC, partea -II-a

Proiect preliminar pentru Constitutia Cetatenilor Romaniei initiat de MCC, partea -III-a

Proiect preliminar pentru Constitutia Cetatenilor Romaniei initiat de MCC, partea -VI-a

Proiect preliminar pentru Constitutia Cetatenilor Romaniei initiat de MCC, partea -V-a

***
REPLICA la avizul nr.308/22.04.2013 al Consiliului Legislativ al Romaniei pentru proiectul MCC

Poziţia Consiliului Legislativ faţă de iniţiativa legislativă a cetăţenilor promovata de Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC)

Forum: Proiect de NOUA Constitutie a României 2013, - elaborata de cetateni

***