Structura proiectului de Nouă Constituţie - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor, partea -II-a (actualizat pe 20/08/2013)
***
TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -I- Autoritatea Legislativă
SECŢIUNEA 1-a : Organizare şi funcţionare
---ARTICOLUL 61: Parlamentul
---ARTICOLUL 62: Alegerea membrilor Parlamentului
NOU articol: 62.1: Candidaturile pentru alegerea membrilor Parlamentului
---ARTICOLUL 63: Durata mandatului
---ARTICOLUL 64: Organizarea internă
ABROGAT- - ARTICOLUL 65: Parlamentul - Şedinţele Camerelor
---ARTICOLUL 66: Sesiuni
---ARTICOLUL 67: Actele juridice şi cvorumul legal
---ARTICOLUL 68: Caracterul public al şedinţelor

TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -I- Autoritatea Legislativă
SECŢIUNEA a 2-a: Statutul parlamentarilor
---ARTICOLUL 69: Mandatul reprezentativ
---ARTICOLUL 70: Mandatul parlamentarilor
---ARTICOLUL 71: Incompatibilităţi
---ARTICOLUL 72: Răspunderea parlamentarilor
NOU articol: 72.1: Demiterea Parlamentarilor

TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -I- Autoritatea Legislativă
SECŢIUNEA a 3-a: Legiferarea
---ARTICOLUL 73: Legiferarea
---ARTICOLUL 74: Iniţiativa legislativă
ABROGAT- - ARTICOLUL 75: Sesizarea Camerelor
---ARTICOLUL 76: Adoptarea legilor şi a hotărârilor
---ARTICOLUL 77: Promulgarea legii
---ARTICOLUL 78: Intrarea în vigoare a legii
---ARTICOLUL 79: Consiliul Legislativ

TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
SECŢIUNEA a 1-a: Preşedintele României
---ARTICOLUL 80: Rolul Preşedintelui României
---ARTICOLUL 81: Alegerea Preşedintelui României
---ARTICOLUL 82: Validarea mandatului şi depunerea jurământului
---ARTICOLUL 83: Durata mandatului
---ARTICOLUL 84: Incompatibilităţi şi imunităţi
---ARTICOLUL 85: Atribuţiile Preşedintelui
ABROGAT- - ARTICOLUL 86: Consultarea Guvernului
ABROGAT- - ARTICOLUL 87: Participarea la şedinţele Guvernului
ABROGAT- - ARTICOLUL 88: Mesaje
---ARTICOLUL 89: Dizolvarea Parlamentului
ABROGAT- - ARTICOLUL 90: Referendumul
ABROGAT- - ARTICOLUL 91: Atribuţii în domeniul politicii externe
ABROGAT- - ARTICOLUL 92: Atribuţii în domeniul apărării
ABROGAT- - ARTICOLUL 93: Măsuri excepţionale
ABROGAT- - ARTICOLUL 94: Alte atribuţii
---ARTICOLUL 95: Suspendarea din funcţie
---ARTICOLUL 96: Punerea sub acuzare
NOU articol: 96.1: Demiterea Preşedintelui
---ARTICOLUL 97: Vacanţa funcţiei
---ARTICOLUL 98: Interimatul funcţiei
---ARTICOLUL 99: Răspunderea preşedintelui interimar
---ARTICOLUL 100: Actele Preşedintelui
---ARTICOLUL 101: Indemnizaţia şi celelalte drepturi


TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
SECŢIUNEA a 2-a: Guvernul
---ARTICOLUL 102: Rolul şi structura
ABROGAT- - ARTICOLUL 103: Investitura
---ARTICOLUL 104: Jurământul de credinţă
---ARTICOLUL 105: Incompatibilităţi
---ARTICOLUL 106: Încetarea funcţiei de membru
---ARTICOLUL 107: Primul-ministru
---ARTICOLUL 108: Actele Guvernului
---ARTICOLUL 109: Răspunderea membrilor Guvernului
---ARTICOLUL 110: Încetarea mandatului

TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
SECŢIUNEA a 3-a: Raporturile dintre Autoritatea legislativă şi Autoritatea executivă
---ARTICOLUL 111: Informarea Parlamentului
---ARTICOLUL 112: Întrebări, interpelări şi moţiuni simple
ABROGAT- - ARTICOLUL 113: Moţiunea de cenzură
ABROGAT- - ARTICOLUL 114: Angajarea răspunderii Guvernului
---ARTICOLUL 115: Delegarea legislativă

TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
SECŢIUNEA a 4-a: Administraţia publică centrală
---ARTICOLUL 116: Structura
---ARTICOLUL 117: Înfiinţarea
NOU articol: 117.1: Personalul
---ARTICOLUL 118: Forţele armate
NOU articol: 118.1: Siguranţa naţională
---ARTICOLUL 119: Consiliul Naţional de Securitate
NOU articol, 119.1: Prefectul

***

57.
Denumirea titlului III se modifică, astfel: Denumirea va fi: „Autorităţile statului”

58.
Denumirea capitolului I din titlul III se modifică, astfel: Denumirea va fi: „Autoritatea Legislativă”

*TITLUL -III-Autorităţile statului
CAPITOLUL -I-
Autoritatea Legislativă
SECŢIUNEA 1-a: Organizare şi funcţionare
Constituţia României - ARTICOLUL 61: Parlamentul
(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării.
(2) Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *
59. Articolul 61 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(1) Parlamentul exercită puterea legislativă în statul român, în limitele stabilite prin Constituţie.
(2) Parlamentul nu poate adopta legi, hotărâri sau moţiuni care sunt contrare rezultatului unui referendum naţional valabil.
(3) Poporul poate aproba legi, prin referendum naţional, în orice domeniu, inclusiv legi prin care să modifice, să completeze, sau să anuleze legi adoptate de Parlament.
(4) Parlamentul este alcătuit dintr-o singură Cameră denumită Camera Reprezentanţilor.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III-Autorităţile statului
CAPITOLUL -I-
Autoritatea Legislativă
SECŢIUNEA 1-a: Organizare şi funcţionare
Constituţia României - ARTICOLUL 62:
Alegerea membrilor Parlamentului
(1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii electorale.
(2) Organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au dreptul la câte un loc de deputat, în condiţiile legii electorale. Cetăţenii unei minorităţi naţionale pot fi reprezentaţi numai de o singură organizaţie.
(3) Numărul deputaţilor şi al senatorilor se stabileşte prin legea electorală, în raport cu populaţia ţării.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *
60. Articolul 62 se modifică şi va avea următorul cuprins: Denumirea articolului va fi: „Alegerea membrilor Parlamentului”
Articolul va avea următorul cuprins:
„(1) Membrii Parlamentului sunt denumiţi parlamentari şi sunt aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, printr-un sistem electoral bazat pe candidaturi uninominale, cu două tururi de scrutin acolo unde primul clasat obţine mai puţin de 50% plus unu din voturile valabil exprimate şi fără redistribuiri, potrivit legii electorale.
(2) Numărul parlamentarilor este de maxim 300 de persoane.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

61.
TITLUL -III-Autorităţile statului
CAPITOLUL -I-
Autoritatea Legislativă
SECŢIUNEA 1-a: Organizare şi funcţionare

După articolul 62, se introduce un nou articol, 62.1, astfel: ARTICOLUL 62.1: Candidaturile pentru alegerea membrilor Parlamentului
Articolul va avea următorul cuprins:
„(1) Candidaţii la funcţia de parlamentar trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
a) să aibă pregătire superioară;
b) să se fi remarcat ca buni profesionişti şi ca cetăţeni de moralitate desăvârşită;
c) să se fi remarcat ca luptători activi pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor României;
d) să prezinte electoratului Programul Legislativ pentru realizarea căruia se obligă să acţioneze, în calitate de parlamentar, dacă va fi ales.
(2) Programul Legislativ constituie contractul electoral al candidatului. El va fi semnat de candidatul la funcţia de parlamentar, va fi tipărit şi pus la dispoziţia electoratului din colegiul în care candidează, pe toată durata campaniei electorale. Un exemplar al acestui document va fi depus la Autoritatea Electorală, înainte de începerea campaniei electorale.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III-Autorităţile statului
CAPITOLUL -I-
Autoritatea Legislativă
SECŢIUNEA 1-a: Organizare şi funcţionare
Constituţia României - ARTICOLUL 63: Durata mandatului
(1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora.
(2) Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.
(3) Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.
(4) Mandatul Camerelor se prelungeşte până la întrunirea legală a noului Parlament. În această perioadă nu poate fi revizuită Constituţia şi nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.
(5) Proiectele de legi sau propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent îşi continuă procedura în noul Parlament.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *
62. Articolului 63 se modifică, astfel:
Alineatele (1) - (4) vor avea următorul cuprins:
“(1) Camera Reprezentanţilor este aleasă pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora.”
(2) Alegerile pentru Camera Reprezentanţilor se desfăşoară în prima dumunică a lunii octombrie a anului în care expiră mandatul Camerei, sau tot într-o zi de duminică, în cel mult 45 zile de la data dizolvării Camerei.
(3) Camera Reprezentanţilor nou aleasă se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 zile de la alegeri.
(4) Mandatul Camerei Reprezentanţilor se prelungeşte până la întrunirea legală a noii Camere a Reprezentanţilor. În această periodă nu poate fi revizuită Constituţia şi nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.”

*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III-Autorităţile statului
CAPITOLUL -I-
Autoritatea Legislativă
SECŢIUNEA 1-a: Organizare şi funcţionare
Constituţia României - ARTICOLUL 64: Organizarea internă
(1) Organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere se stabilesc prin regulament propriu. Resursele financiare ale Camerelor sunt prevăzute în bugetele aprobate de acestea.
(2) Fiecare Cameră îşi alege un birou permanent. Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor. Ceilalţi membri ai birourilor permanente sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni. Membrii birourilor permanente pot fi revocaţi înainte de expirarea mandatului.
(3) Deputaţii şi senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecărei Camere.
(4) Fiecare Cameră îşi constituie comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale. Camerele îşi pot constitui comisii comune.
(5) Birourile permanente şi comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice a fiecărei Camere.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *
63. Articolul 64 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) Organizarea şi funcţionarea Camerei Reprezentanţilor se stabileşte prin regulament propriu. Resursele financiare ale Camerei sunt prevăzute în bugetul aprobat de aceasta. (2) Camera Reprezentanţilor îşi alege un birou permanent. Preşedintele Camerei Reprezentanţilor se alege pe durata mandatului Camerei. Ceilalţi membri ai biroului permanent sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni. Membrii biroului permanent pot fi revocaţi înainte de expirarea mandatului.
(3) Parlamentarii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului de organizare şi funcţionare al Camerei Reprezentanţilor.
(4) Camera Reprezentanţilor îşi constituie comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale.
(5) Biroul permanent şi comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice a Camerei Reprezentanţilor.”

*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III-Autorităţile statului
CAPITOLUL -I-
Autoritatea Legislativă
SECŢIUNEA 1-a: Organizare şi funcţionare
Constituţia României - ARTICOLUL 65: Şedinţele Camerelor
(1) Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează în şedinţe separate.
(2) Camerele îşi desfăşoară lucrările şi în şedinţe comune, potrivit unui regulament adoptat cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, pentru:
a) primirea mesajului Preşedintelui României;
b) aprobarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat;
c) declararea mobilizării totale sau parţiale;
d) declararea stării de război;
e) suspendarea sau încetarea ostilităţilor militare;
f) aprobarea strategiei naţionale de apărare a ţării;
g) examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
h) numirea, la propunerea Preşedintelui României, a directorilor serviciilor de informaţii şi exercitarea controlului asupra activităţii acestor servicii;
i) numirea Avocatului Poporului;
j) stabilirea statutului deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora;
k) îndeplinirea altor atribuţii care, potrivit Constituţiei sau regulamentului, se exercită în şedinţă comună.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

64.
Articolul 65 se abrogă.
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III-Autorităţile statului
CAPITOLUL -I-
Autoritatea Legislativă
SECŢIUNEA 1-a: Organizare şi funcţionare
Constituţia României - ARTICOLUL 66: Sesiuni
(1) Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii decembrie.
(2) Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc şi în sesiuni extraordinare, la cererea Preşedintelui României, a biroului permanent al fiecărei Camere ori a cel puţin o treime din numărul deputaţilor sau al senatorilor.
(3) Convocarea Camerelor se face de preşedinţii acestora.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

65.
Articolul 66 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) Camera Reprezentanţilor se întruneşte în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii decembrie.
(2) Camera Reprezentanţilor se întruneşte şi în sesiunui extraordinare, la cererea Preşedintelui României, a biroului permanent al Camerei Reprezentanţilor ori a cel puţin o treime din numărul parlamentarilor.
(3) În caz de mobilizare sau de război, ca şi în cazul instituirii stării de asediu sau a stării de urgenţă, Camera Reprezentanţilor îşi continuă activitatea pe toată durata acestor stări, iar dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor.
(4) Convocarea Camerei Reprezentanţilor se face de preşedintele acesteia.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III-Autorităţile statului
CAPITOLUL -I-
Autoritatea Legislativă
SECŢIUNEA 1-a: Organizare şi funcţionare
Constituţia României - ARTICOLUL 67: Actele juridice şi cvorumul legal
Camera Deputaţilor şi Senatul adoptă legi, hotărâri şi moţiuni, în prezenţa majorităţii membrilor.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

66.
Articolul 67 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Camera Reprezentanţilor adoptă legi, hotărâri şi moţiuni, în prezenţa majorităţii membrilor.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III-Autorităţile statului
CAPITOLUL -I-
Autoritatea Legislativă
SECŢIUNEA 1-a: Organizare şi funcţionare
Constituţia României - ARTICOLUL 68: Caracterul public al şedinţelor
(1) Şedinţele celor două Camere sunt publice.
(2) Camerele pot hotărî ca anumite şedinţe să fie secrete.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

67.
Articolul 68 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) Şedinţele Camerei Reprezentanţilor sunt publice.
(2)Voturile parlamentarilor, la fiecare lege, sau hotărâre, adoptată de Camera Reprezentanţilor, sunt la vedere, confirmate prin semnătură, şi sunt prezentate pe site-ul Camerei Reprezentanţilor şi în Monitorul Oficial al României.”

*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

68.
Denumirea Secţiunii a 2-a se modifică, astfel: Denumirea Secţiunii a 2-a va fi: „Statutul parlamentarilor”

*TITLUL -III-Autorităţile statului
CAPITOLUL -I-
Autoritatea Legislativă

SECŢIUNEA a 2-a:
Statutul parlamentarilor
Constituţia României - ARTICOLUL 69: Mandatul reprezentativ
(1) În exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului.
(2) Orice mandat imperativ este nul.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *
69. Articolul 69 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) În exercitarea mandatului, parlamentarii sunt în serviciul poporului.
(2) Parlamentarii sunt obligaţi să acţioneze şi să voteze în conformitate cu angajamentele asumate în campania electorală, în care au fost aleşi. Parlamentarul care îşi încalcă angajamentele asumate în campania electorală este demis, prin referendum, potrivit Constituţiei şi legii.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III-Autorităţile statului
CAPITOLUL -I-
Autoritatea Legislativă

SECŢIUNEA a 2-a:
Statutul parlamentarilor
Constituţia României - ARTICOLUL 70:
Mandatul parlamentarilor
(1) Deputaţii şi senatorii intră în exerciţiul mandatului la data întrunirii legale a Camerei din care fac parte, sub condiţia validării alegerii şi a depunerii jurământului. Jurământul se stabileşte prin lege organică.
(2) Calitatea de deputat sau de senator încetează la data întrunirii legale a Camerelor nou alese sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces. (Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

70. Articolul 70 se modifică şi va avea următorul cuprins: Denumirea articolului va fi: „Mandatul parlamentarilor”
Articolul va avea următorul cuprins:
„(1) Parlamentarii intră în exerciţiul mandatului la data întrunirii legale a Camerei Reprezentanţilor, sub condiţia validării alegerii şi a depunerii jurământului. Jurământul se stabileşte prin lege.
(2) Calitatea de parlamentar încetează:
a) la data întrunirii legale a Camerei nou aleasă;
b) în caz de demisie, sau de demitere;
c) în caz de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor;
d) în caz de deces.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III-Autorităţile statului
CAPITOLUL -I-
Autoritatea Legislativă

SECŢIUNEA a 2-a:
Statutul parlamentarilor
Constituţia României - ARTICOLUL 71: Incompatibilităţi
(1) Nimeni nu poate fi, în acelaşi timp, deputat şi senator.
(2) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului.
(3) Alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

71.
Articolul 71 se modifică, astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Nimeni nu poate fi, în acelaşi timp, membru al Camerei Reprezentanţilor şi membru al Parlamentului european.”
Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Calitatea de parlamentar este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice sau private.
După alineatul (2), se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins:
(2.1) Parlamentarii nu pot interveni în treburile altor autorităţi şi instituţii ale statului şi nici în treburile altor persoane juridice, de drept public sau privat.
(2.2) Parlamentarul condamnat pentru trafic de influienţă ori alte acte de corupţie pierde mandatul şi este pedepsit cu închisoare pe viaţă şi confiscarea averii.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III-Autorităţile statului
CAPITOLUL -I-
Autoritatea Legislativă

SECŢIUNEA a 2-a:
Statutul parlamentarilor
Constituţia României - ARTICOLUL 72:
Răspunderea parlamentarilor
(1) Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
(2) Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3) În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

72.
Articolul 72 se modifică şi va avea următorul cuprins: Denumirea articolului va fi: „Răspunderea parlamentarilor”
Articolul va avea următorul cuprins:
„(1) Parlamentarii răspund juridic, individual, pentru încălcarea contractului electoral, dacă voturile sau opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului contravin obligaţiilor asumate prin contractul electoral.
(2) Parlamentarii răspund juridic, individual, pentru prejudiciile produse poporului român de legile pentru care şi-au dat votul.
(3) Răspunderea parlamentarilor pentru faptele prevăzute la alineatele (1) şi (2) este imprescriptibilă.
(3) Parlamentarul care a încălcat legea penală este urmărit, percheziţionat, reţinut, arestat şi trimis în judecată, potrivit legii. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se fac de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

73.
TITLUL -III-Autorităţile statului
CAPITOLUL -I-
Autoritatea Legislativă

SECŢIUNEA a 2-a:
Statutul parlamentarilor

După articolul 72, se introduce un nou articol, 72.1, astfel:ARTICOLUL 72.1: Demiterea Parlamentarilor
Articolul va avea următorul cuprins:
“(1) Orice parlamentar poate fi demis din funcţie, prin referendum, organizat în colegiul unde a fost ales, cu un număr de voturi mai mare decât cel cu care a fost ales, la cererea unui număr de alegători, din colegiul în care a fost ales, egal cu cel puţin 25% din numărul voturilor cu care a fost ales.
(2) Parlamentarul este demis, de drept, din funcţie, în următoarele cazuri:
a) când se constată, după validarea mandatului, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, că alegerea s-a făcut prin fraudă electorală sau prin orice altă încălcare a legii;
b) a fost condamnat, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate sau la pierderea drepturilor electorale ;
c) în caz de incompatibilitate;
d) când şi-a dat demisia din partidul politic sau din formaţiunea politică din partea căreia a fost ales sau când s-a înscris într-un alt partid politic sau altă formaţiune politică;
e) a lipsit nemotivat de la 8 şedinţe ale comisiei permanete a Camerei Reprezentanţilor din care face parte sau de la 4 şedinţe ale plenului Camerei Reprezentanţilor.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III-Autorităţile statului
CAPITOLUL -I-
Autoritatea Legislativă

SECŢIUNEA a 3-a: Legiferarea
Constituţia României - ARTICOLUL 73: Legiferarea
(1) Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare.
(2) Legile constituţionale sunt cele de revizuire a Constituţiei.
(3) Prin lege organică se reglementează:
a) sistemul electoral; organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente;
b) organizarea, funcţionarea şi finanţarea partidelor politice;
c) statutul deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora;
d) organizarea şi desfăşurarea referendumului;
e) organizarea Guvernului şi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
f) regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi al stării de război;
g) regimul stării de asediu şi al stării de urgenţă;
h) infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora;
i) acordarea amnistiei sau a graţierii colective;
j) statutul funcţionarilor publici;
k) contenciosul administrativ;
l) organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi;
m) regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii;
n) organizarea generală a învăţământului;
o) organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală;
p) regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială;
r) statutul minorităţilor naţionale din România;
s) regimul general al cultelor;
t) celelalte domenii pentru care în Constituţie se prevede adoptarea de legi organice.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

74.
Articolul 73 se modifică, astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
“(1) Camera Reprezentanţilor adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare.”
Litera a) din alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„a) organizarea şi funcţionarea Autorităţii Judecătoreşti, Autorităţii Mediatice, Autorităţii Financiare, Autorităţii Electorale, Autorităţii Statistice, Autoritaţii Morale, Autoritaţii Ştiinţifice, Curţii Constituţionale, Curţii de Conturi, Avocatului Poporului, Consiliului Naţional de Securitate, Consiliului Legislativ şi Consiliului Economic şi Social.”
Litera c) din alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„c) statutul parlamentarilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora.”
Litera e) din alineatul (3) va avea următorul cuprins:
e) organizarea Guvernului;
Litera l) din alineatul (3)[
CULOAREFONDTEXT=yellow] se abrogă.[/CULOAREFONDTEXT]
Litera r) din alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„r) statutul etniilor din România;”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III-Autorităţile statului
CAPITOLUL -I-
Autoritatea Legislativă

SECŢIUNEA a 3-a: Legiferarea

Constituţia României - ARTICOLUL 74: Iniţiativa legislativă
(1) Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.
(2) Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea.
(3) Guvernul îşi exercită iniţiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către Camera competentă să îl adopte, ca primă Cameră sesizată.
(4) Deputaţii, senatorii şi cetăţenii care exercită dreptul la iniţiativă legislativă pot prezenta propuneri legislative numai în forma cerută pentru proiectele de legi.
(5) Propunerile legislative se supun dezbaterii mai întâi Camerei competente să le adopte, ca primă Cameră sesizată.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

75.
Articolului 74 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(1) Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Preşedintelui României, Avocatului Poporului, parlamentarilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.

(2) Au dreptul de iniţiativă legislativă şi Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti, Preşedintele Autorităţii Mediatice, Preşedintele Autorităţii Financiare, Preşedintele Autorităţii Electorale, Preşedintele Autorităţii Statistice, Preşedintele Autorităţii Morale, Preşedintele Autorităţii Ştiinţifice şi Preşedintele Curţii de Conturi.

(3) Titularii dreptului de iniţiativa legislativă prezintă propunerile lor legislative Camerei Reprezentanţilor.

(4) Propunerile legislative vor fi dezbătute şi votate în plen de două ori, în două şedinţe diferite, la cel puţin 30 zile distanţă. Dezbaterile şi votul se vor face pe articole în cadrul primei dezbateri şi pe articole şi ca întreg în cadrul celei de-a doua. În mod excepţional, Camera Reprezentanţilor poate aproba, cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi, reducerea termenului de 30 de zile.

(5) În cazul în care Parlamentul respinge propunerea legislativă iniţiata de Preşedintele României, de Avocatul Poporului, sau de cetăţeni, Autoritatea Electorală organizează referendum, în 45 zile de la data repingerii proiectului de către Parlament, pentru aprobarea proiectului de lege respins de Parlament.

(6) In cazul în care poporul aprobă proiectul de lege respins de Parlament, Parlamentul este dizolvat şi se organizează alegeri parlamentare anticipate.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III-Autorităţile statului
CAPITOLUL -I-
Autoritatea Legislativă

SECŢIUNEA a 3-a: Legiferarea

Constituţia României - ARTICOLUL 75: Sesizarea Camerelor
(1) Se supun spre dezbatere şi adoptare Camerei Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, proiectele de legi şi propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaţionale şi a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestor tratate sau acorduri, precum şi proiectele legilor organice prevăzute la articolul 31 alineatul (5), articolul 40 alineatul (3), articolul 55 alineatul (2), articolul 58 alineatul (3), articolul 73 alineatul (3) literele e), k), l), n), o), articolul 79 alineatul (2), articolul 102 alineatul (3), articolul 105 alineatul (2), articolul 117 alineatul (3), articolul 118 alineatele (2) şi (3), articolul 120 alineatul (2), articolul 126 alineatele (4) şi (5) şi articolul 142 alineatul (5). Celelalte proiecte de legi sau propuneri legislative se supun dezbaterii şi adoptării, ca primă Cameră sesizată, Senatului.

(2) Prima Cameră sesizată se pronunţă în termen de 45 de zile. Pentru coduri şi alte legi de complexitate deosebită termenul este de 60 de zile. În cazul depăşirii acestor termene se consideră că proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate.
(3) După adoptare sau respingere de către prima Cameră sesizată, proiectul sau propunerea legislativă se trimite celeilalte Camere care va decide definitiv.
(4) În cazul în care prima Cameră sesizată adoptă o prevedere care, potrivit alineatului (1), intră în competenţa sa decizională, prevederea este definitiv adoptată dacă şi cea de-a doua Cameră este de acord. În caz contrar, numai pentru prevederea respectivă, legea se întoarce la prima Cameră sesizată, care va decide definitiv în procedură de urgenţă.
(5) Dispoziţiile alineatului (4) referitoare la întoarcerea legii se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care Camera decizională adoptă o prevedere pentru care competenţa decizională aparţine primei Camere.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

76.
Articolul 75 se abrogă.
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III-Autorităţile statului
CAPITOLUL -I-
Autoritatea Legislativă

SECŢIUNEA a 3-a: Legiferarea

Constituţia României - ARTICOLUL 76: Adoptarea legilor şi a hotărârilor
(1) Legile organice şi hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere.
(2) Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră.
(3) La cererea Guvernului sau din proprie iniţiativă, Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedură de urgenţă, stabilită potrivit regulamentului fiecărei Camere.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

77.
Articolul 76 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(1) Legile organice şi hotărârea privind regulamentul de organizare şi funcţionare a Camerei Reprezentanţilor se adoptă cu votul a două treimi din numărul membrilor Camerei. (2) Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor Camerei.
(3) La cererea Preşedintelui României sau din proprie iniţiativă, Camera Reprezentanţilor poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative în procedură de urgenţă, stabilită potrivit propriului regulament de organizare şi funcţionare.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III-Autorităţile statului
CAPITOLUL -I-
Autoritatea Legislativă

SECŢIUNEA a 3-a: Legiferarea

Constituţia României - ARTICOLUL 77: Promulgarea legii
(1) Legea se trimite, spre promulgare, Preşedintelui României. Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire.
(2) Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii.
(3) Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituţionalităţii ei, promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

78.
Articolului 77 se modifică, astfel:
Alineatul (2) ca avea următorul cuprins:
„(2) Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Camerei Reprezentanţilor, o singură dată, reexaminarea legii.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III-Autorităţile statului
CAPITOLUL -I-
Autoritatea Legislativă

SECŢIUNEA a 3-a: Legiferarea

Constituţia României - ARTICOLUL 78: Intrarea în vigoare a legii
Legea se publică în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

79.
Articolul 78 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) Legile se publică pe site-ul Camerei Reprezentanţilor şi în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei.
(2) Accesul la varianta electronică a Monitorului Oficial al României este gratuit şi nu poate fi îngrădit.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -I-
Autoritatea Legislativă

SECŢIUNEA a 3-a: Legiferarea

Constituţia României - ARTICOLUL 79: Consiliul Legislativ
(1) Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării şi coordonării întregii legislaţii. El ţine evidenţa oficială a legislaţiei României.
(2) Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ se stabilesc prin lege organică.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

80. Articolului 79 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) Consiliul Legislativ este instituţie publică autonomă, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării şi cordonării întregii legislaţii.
(2) Consiliul Legislativ colaborează cu iniţiatorii proiectelor de acte normative la definitivarea redactării acestor acte, astfel încât ele să fie conforme cu principiile de sistematizare, unificare şi coordonare legislativă.
(3) Consiliul Legislativ ţine evidenţa oficială a legislaţiei României.
(4) Consiliul Legislativ este condus de un Preşedinte, ales de popor.
(5) Prevederile articolelor 81, 82, 83, 84, 95, 96, 96.1 şi 97 se aplică, în mod corespunzător, şi Preşedintelui Consiliului Legislativ.
(6) Dacă funcţia de Preşedinte al Consiliului legislativ devine vacantă ori dacă Preşedintele Consiliului Legislativ este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură de un parlamentar desemnat de Camera Reprezentanţilor, cu votul majorităţii membrilor săi.
(7) Organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ se stabilesc prin lege.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

81.
Denumirea capitolului II din titlul III se modifică, astfel: Denumirea va fi: Autoritatea Executivă
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

82.
În capitolul II al titlului III, se introduce Secţiunea 1, cu denumirea “Preşedintele României”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
SECŢIUNEA a 1-a: Preşedintele României
Constituţia României - ARTICOLUL 80: Rolul Preşedintelui României
(1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.
(2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

83.
Articolul 80 se modifică şi va vea următorul cuprins:
„(1) Preşedintele României exercită puterea executivă în statul român, în limitele stabilite de Constituţie.
(2) Preşedintele României reprezintă poporul şi statul român şi este garantul democraţiei, al suveranităţii şi independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.
(3) Preşedintele României răspunde în faţa poporului pentru buna funcţionare a Guvernului şi a tuturor instituţiilor publice care compun puterea executivă a statului.
(4) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor statului. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între autorităţile statului, precum şi între stat şi popor.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
SECŢIUNEA a 1-a: Preşedintele României
Constituţia României - ARTICOLUL 81: Alegerea Preşedintelui României
(1) Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
(2) Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale.
(3) În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi.
(4) Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive.
(Constituţia României 2003) Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României
*

84.
Articolului 81 se completează, astfel:
După alineatul (1), se introduc patru noi alineate, cu următorul cuprins:
“(1.1) Candidaţii la funcţia de Preşedinte al României trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
a) să prezinte electoratului documente care să ateste numele şi prenumele părinţilor, bunicilor şi străbunicilor, precum şi declaraţia sa pe proprie răspundere din care să rezulte dacă are cunoştinţă despre funcţiile şi demnităţile deţinute în statul român, sau în alt stat, de către părinţii, bunicii şi străbunicii săi.
b) să aibă pregătire superioară;
c) să se fi remarcat ca un un bun profesionist şi ca un cetăţean de moralitate desăvârşită;
d) să se fi remarcat ca un luptător activ pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor României;
e) să prezinte electoratului Programul Legislativ pentru realizarea căruia se obligă să acţioneze, în calitate de Preşedinte al României, dacă va fi ales.
f) să prezinte electoratului Programul Naţional de Dezvoltare a României pe următorii 4 ani, pentru realizarea căruia se obligă să acţioneze, în calitate de Preşedinte al României, dacă va fi ales;

(1.2) Programul Naţional de Dezvoltare a României, asumat de către candidatul la funcţia de Preşedinte al României, va include, obligatoriu, şi dinamica anuală a următorilor indicatori economici şi sociali:
a) Produsul Intern Brut;
b) Valoarea veniturilor şi cheltuielilor bugetului public naţional;
c) Valoarea investiţiilor productive;
d) Numărul locurilor de muncă;
e) Indicele preţurilor de consum;
f) Salariul minim şi salariul mediu pe economie;
g) Pensia medie plătită de Fondul Naţional de Pensii Publice;
h) Numărul locuitorilor ţării;
i) Indicele natalităţii;
j) Datoria externă;
k) Datoria publică.

(1.3) Documentele prevăzute la alineatul (1.1), litera e) şi f), constituie contractul electoral al candidatului. Ele vor fi semnate de candidatul la funcţia de Preşedinte al României, vor fi tipărite şi puse la dispoziţia electoratului, pe toată durata campaniei electorale. Câte un exemplar al acestor documente va fi depus la Autoritatea Electorală, Autoritatea Statistică şi Autoritatea Ştiinţifică, înainte de începerea campaniei electorale.

(1.4) Alegerile pentru funcţia de Preşedinte al României se desfăşoară în prima dumunică a lunii octombrie a anului în care expiră mandatul Preşedintelui, sau tot într-o zi de duminică, în cel mult 60 zile de la data când a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
SECŢIUNEA a 1-a: Preşedintele României
Constituţia României - ARTICOLUL 82: Validarea mandatului şi depunerea jurământului
(1) Rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României este validat de Curtea Constituţională.
(2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, următorul jurământ: "Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!".
(Constituţia României 2003) Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

85. Articolul 82 se modifică, astfel:
Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa Parlamentului următorul jurământ: Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
SECŢIUNEA a 1-a: Preşedintele României
Constituţia României - ARTICOLUL 83: Durata mandatului
(1) Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului.
(2) Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales.
(3) Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
(Constituţia României 2003) Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

86.
Articolul 83 se modifică, astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Mandatul Preşedintelui României este de 4 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului.
Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„(3) Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege, în caz de război sau de catastrofă. ”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
SECŢIUNEA a 1-a: Preşedintele României
Constituţia României - ARTICOLUL 84: Incompatibilităţi şi imunităţi
(1) În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată.
(2) Preşedintele României se bucură de imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplică în mod corespunzător.
(Constituţia României 2003) Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României
*

87.
Articolul 84 se modifică, astfel:
Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
“(2) Pe durata exercitării mandatului, Preşedintele României se bucură de imunitate.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
SECŢIUNEA a 1-a: Preşedintele României
Constituţia României - ARTICOLUL 85: Atribuţiile Preşedintelui
(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.
(2) În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului.
(3) Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziţia politică a Guvernului, Preşedintele României va putea exercita atribuţia prevăzută la alineatul (2) numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru.
(Constituţia României 2003) Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României
*

88.
Articolul 85 se modifică astfel: Denumirea articolului va fi: „Atribuţiile Preşedintelui”
Articolul va avea următorul cuprins:
„(1) Preşedintele României îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) numeşte şi revocă pe primul - ministru şi pe membrii Guvernului României;
b) prezidează şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea sa, în alte situaţii;
c) semnează tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare poporului;
d) acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice;
e) acreditează reprezentanţii diplomatici ai altor state în România;
f) este comandantul forţelor armate şi îndeplinaşte funcţia de preşedinte al Consiliului Naţional de Securitate;
g) declară mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate, pe care o supune aprobării Parlementului, în cel mult 5 zile de la declarare;
h) în caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţa Parlamentului, care, dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 ore de la declanşarea agresiunii;
i) instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia;
j) adresează poporului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii;
k) dizolvă Parlamentul, în cazul în care acesta refuză să aprobe sau să respingă, în termen de 60 zile de la iniţiere, un proiect de lege propus de Preşedintele României, de Avocatul Poporului, sau de cetăţeni;
l) conferă decoraţii şi titluri de onoare;
m) acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral;
n) numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de Constituţie şi de lege;
o) acordă graţierea individuală.
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
SECŢIUNEA a 1-a: Preşedintele României
Constituţia României - ARTICOLUL 86: Consultarea Guvernului
Preşedintele României poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită.
(Constituţia României 2003) Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României
*

89.
Articolul 86 se abrogă.
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
SECŢIUNEA a 1-a: Preşedintele României
Constituţia României - ARTICOLUL 87: Participarea la şedinţele Guvernului
(1) Preşedintele României poate lua parte la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii.
(2) Preşedintele României prezidează şedinţele Guvernului la care participă.
(Constituţia României 2003) Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României
*

90.
Articolul 87 se abrogă.
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
SECŢIUNEA a 1-a: Preşedintele României
Constituţia României - ARTICOLUL 88: Mesaje
Preşedintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii.
(Constituţia României 2003) Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României
*

91.
Articolul 88 se abrogă.
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
SECŢIUNEA a 1-a: Preşedintele României
Constituţia României - ARTICOLUL 89: Dizolvarea Parlamentului
(1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
(2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.
(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.
(Constituţia României 2003) Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României
*

92.
Articolul 89 se modifică, astfel:
Alineatul 1 se abrogă.
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
SECŢIUNEA a 1-a: Preşedintele României
Constituţia României - ARTICOLUL 90: Referendumul
Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.
(Constituţia României 2003) Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României
*

93.
Articolul 90 se abrogă.
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
SECŢIUNEA a 1-a: Preşedintele României
Constituţia României - ARTICOLUL 91: Atribuţii în domeniul politicii externe
(1) Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege.
(2) Preşedintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.
(3) Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Preşedintele României.
(Constituţia României 2003) Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României
*

94.
Articolul 91 se abrogă.
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
SECŢIUNEA a 1-a: Preşedintele României
Constituţia României - ARTICOLUL 92: Atribuţii în domeniul apărării
(1) Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
(2) El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare.
(3) În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţă Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.
(4) În caz de mobilizare sau de război Parlamentul îşi continuă activitatea pe toată durata acestor stări, iar dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor.
(Constituţia României 2003) Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României
*
95. Articolul 92 se abrogă.
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
SECŢIUNEA a 1-a: Preşedintele României
Constituţia României - ARTICOLUL 93: Măsuri excepţionale
(1) Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.
(2) Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora.
(Constituţia României 2003) Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României
*

96.
Articolul 93 se abrogă.
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
SECŢIUNEA a 1-a: Preşedintele României
Constituţia României - ARTICOLUL 94: Alte atribuţii
Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii:
a) conferă decoraţii şi titluri de onoare;
b) acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral;
c) numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;
d) acordă graţierea individuală.
(Constituţia României 2003) Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României
*

97.
Articolul 94 se abrogă.
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
SECŢIUNEA a 1-a: Preşedintele României
Constituţia României - ARTICOLUL 95: Suspendarea din funcţie
(1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.
(2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui.
(3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.
(Constituţia României 2003) Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României
*
98. Articolul 95 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) În cazul săvârşirii unor fapte prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de către Parlament, cu votul majorităţii membrilor săi. (2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul parlamentarilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui.
(3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.
(4) Dacă poporul, prin referendum, respinge propunerea de demitere a Preşedintelui, Parlamentul este dizolvat şi se organizează alegeri perlamentare anticipate, în 45 zile de la data validării rezultatului referendumului.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
SECŢIUNEA a 1-a: Preşedintele României
Constituţia României - ARTICOLUL 96: Punerea sub acuzare
(1) Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare.
(2) Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.
(3) De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii Preşedintele este suspendat de drept.
(4) Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Preşedintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.
(Constituţia României 2003) Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României
*

99.
Articolul 96 se modifică, astfel:
Alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins:
„(1) Parlamentul, cu votul a cel puţin două treimi din numărul mambrilor săi, poate hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru trădare.
(2) Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea parlamentarilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.”

Alineatul (4) va avea următorul cuprins:
”(4) Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.”

După alineatul (4), se introduc trei noi alineate, cu următorul cuprins:
(5) Dacă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie respinge hotărârea de punere sub acuzare a Preşedintelui României, Parlamentul este dizolvat şi se organizează alegeri parlamentare anticipate, în cel mult 45 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(6) Dacă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie hotărăşte condamnarea pentru trădare a Preşedintelui României, în cel mult 30 de zile se organizează referendum pentru demiterea Preşedintelui.

(7) Dacă poporul, prin referendum, respinge propunerea de demitere a Preşedintelui, Parlamentul este dizolvat şi se organizează alegeri perlamentare anticipate, în 45 zile de la data validării rezultatului referendumului, iar judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au votat pentru condamnarea Preşedintelui României sunt demişi din funcţie.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

100.
TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
SECŢIUNEA a 1-a: Preşedintele României
După articolul 96, se introduce un nou articol, 96.1, astfel: ARTICOLUL 96.1: Demiterea Preşedintelui
Articolul va avea următorul cuprins:
„Preşedintele României este demis din funcţie, prin referendum, cu un număr de voturi mai mare decât cel cu care a fost ales, la cererea a cel puţin 250.000 cetăţeni cu drept de vot.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
SECŢIUNEA a 1-a: Preşedintele României
Constituţia României - ARTICOLUL 97: Vacanţa funcţiei
(1) Vacanţa funcţiei de Preşedinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces.
(2) În termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Preşedinte.
(Constituţia României 2003) Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României
*

101.
Articolul 97 se modifică, astfel:
Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) În termen de 60 zile de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, Autoritatea Electorală va organiza alegeri pentru funcţia de Preşedinte.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
SECŢIUNEA a 1-a: Preşedintele României
Constituţia României - ARTICOLUL 98: Interimatul funcţiei
(1) Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor.
(2) Atribuţiile prevăzute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcţiei prezidenţiale.
(Constituţia României 2003) Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României
*

102.
Articolul 98 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi îndeplini atribuţiile, interimatul se asigură de către preşedintele Camerei Reprezentanţilor.
(2) Atribuţiile prevăzute la articolul 2.1, alineatul (3), articolul 74, alineatul (1) şi articolul 85 literele a), j) şi k) nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcţiei prezidenţiale.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
SECŢIUNEA a 1-a: Preşedintele României
Constituţia României - ARTICOLUL 99: Răspunderea preşedintelui interimar
Dacă persoana care asigură interimatul funcţiei de Preşedinte al României săvârşeşte fapte grave, prin care se încalcă prevederile Constituţiei, se aplică articolul 95 şi articolul 98.
(Constituţia României 2003) Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României
*

103.
Articolul 99 se modifică şi va avea următorul cuprins:
Dacă persoana care asigură interimatul funcţiei de Preşedinte al României săvârşeşte fapte prin care încalcă prevederile Constituţiei, se aplică articolul 95 şi articolul 98, interimatul fiind asigurat de un parlamentar, desemnat de Camera Reprezentanţilor.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
SECŢIUNEA a 1-a: Preşedintele României
Constituţia României - ARTICOLUL 100: Actele Preşedintelui
(1) În exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele României emite decrete care se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa decretului.
(2) Decretele emise de Preşedintele României în exercitarea atribuţiilor sale prevăzute în articolul 91 alineatele (1) şi (2), articolul 92 alineatele (2) şi (3), articolul 93 alineatul (1) şi articolul 94 literele a), b) şi d) se contrasemnează de primul-ministru.
(Constituţia României 2003) Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României
*

104.
Alineatul (2) al articolului 100 se abrogă.
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*


*TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
SECŢIUNEA a 1-a: Preşedintele României
Constituţia României - ARTICOLUL 101: Indemnizaţia şi celelalte drepturi
Indemnizaţia şi celelalte drepturi ale Preşedintelui României se stabilesc prin lege.
(Constituţia României 2003) Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României
*
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

105. Capitolul III din Titlul III devine Secţiunea a 2-a în Capitolul II din titlul III
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
SECŢIUNEA a 2-a:
Guvernul
Constituţia României - ARTICOLUL 102: Rolul şi structura
(1) Guvernul, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice.
(2) În îndeplinirea atribuţiilor sale, Guvernul cooperează cu organismele sociale interesate.
(3) Guvernul este alcătuit din prim-ministru, miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lege organică.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

106.
Articolul 102 se modifică, astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(2) Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice, în conformitate cu mandatul încredinţat de Preşedintele României.”
Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
“(3) Guvernul este alcătuit din prim-ministru, miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lege.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
SECŢIUNEA a 2-a:
Guvernul
Constituţia României - ARTICOLUL 103: Investitura
(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
(2) Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.
(3) Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

107.
Articolul 103 se abrogă.
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
SECŢIUNEA a 2-a:
Guvernul
Constituţia României - ARTICOLUL 104: Jurământul de credinţă
(1) Primul-ministru, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului vor depune individual, în faţa Preşedintelui României, jurământul de la articolul 82.
(2) Guvernul în întregul său şi fiecare membru în parte îşi exercită mandatul, începând de la data depunerii jurământului.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
SECŢIUNEA a 2-a:
Guvernul
Constituţia României - ARTICOLUL 105: Incompatibilităţi
(1) Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu exercitarea altei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de deputat sau de senator. De asemenea, ea este incompatibilă cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate în cadrul organizaţiilor cu scop comercial.
(2) Alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

108.
Articolul 105 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii publice sau private.
(2) Alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
SECŢIUNEA a 2-a:
Guvernul
Constituţia României - ARTICOLUL 106: Încetarea funcţiei de membru
Funcţia de membru al Guvernului încetează în urma demisiei, a revocării, a pierderii drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate, a decesului, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege. (Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
SECŢIUNEA a 2-a:
Guvernul
Constituţia României - ARTICOLUL 107: Primul-ministru
(1) Primul-ministru conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, respectând atribuţiile ce le revin. De asemenea, prezintă Camerei Deputaţilor sau Senatului rapoarte şi declaraţii cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate.
(2) Preşedintele României nu îl poate revoca pe primul-ministru.
(3) Dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, cu excepţia revocării, sau este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, Preşedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile primului ministru, până la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilităţii exercitării atribuţiilor, încetează dacă primul-ministru îşi reia activitatea în Guvern.
(4) Prevederile alineatului (3) se aplică în mod corespunzător şi celorlalţi membri ai Guvernului, la propunerea primului-ministru, pentru o perioadă de cel mult 45 de zile.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

109.
Articolul 107 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) Primul-ministru conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, respectând atribuţiile ce le revin.
(2) Primul ministru prezintă Preşedintelui României rapoarte cu privire la activitatea Guvernului, potrivit calendarului stabilit de Preşedinte.
(3) Dacă primul-ministru se află în una din situaţiile prevăzute la articolul 106, sau este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, Preşedintele României numeşte un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile primului-ministru, până la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilităţii exercitării atribuţiilor, încetează dacă primul-ministru îşi reia activitatea în Guvern.
(4) Prevederile alineatului (3) se aplică în mod corespunzător şi celorlalţi membri ai Guvernului, pentru o perioadă de cel mult 45 de zile.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
SECŢIUNEA a 2-a:
Guvernul
Constituţia României - ARTICOLUL 108: Actele Guvernului
(1) Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe.
(2) Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor.
(3) Ordonanţele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele şi în condiţiile prevăzute de aceasta.
(4) Hotărârile şi ordonanţele adoptate de Guvern se semnează de primul-ministru, se contrasemnează de miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare şi se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa hotărârii sau a ordonanţei. Hotărârile care au caracter militar se comunică numai instituţiilor interesate.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

110.
Articolul 108 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) Guvernul adoptă hotărâri pentru organizarea executării legilor.
(2) Hotărârile adoptate de Guvern se semează de primul-ministru, se contrasemnează de miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare, se aprobă de Preşedintele României şi se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa hotărârii. Hotărârile care au caracter militar se comunică numai instituţiilor interesate.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
SECŢIUNEA a 2-a:
Guvernul
Constituţia României - ARTICOLUL 109: Răspunderea membrilor Guvernului
(1) Guvernul răspunde politic numai în faţa Parlamentului pentru întreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalţi membri pentru activitatea Guvernului şi pentru actele acestuia.
(2) Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestora din funcţie. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3) Cazurile de răspundere şi pedepsele aplicabile membrilor Guvernului sunt reglementate printr-o lege privind responsabilitatea ministerială.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

111.
Articolul 109 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) Guvernul răspunde politic numai în faţa Preşedintelui României pentru întreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalţi membri pentru activitatea Guvernului şi pentru actele acestuia.
(2) Răspunderea penală a membrilor Guvernului se stabileşte prin lege. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3) Membrii Guvernului nu pot interveni în treburile altor autorităţi şi instituţii ale statului şi nici în treburile altor persoane juridice, de drept public sau privat.
(4) Membrii Guvernului condamnaţi pentru trafic de influienţă ori alte acte de corupţie sunt pedepsiţi cu închisoare pe viaţă şi confiscarea averii.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
SECŢIUNEA a 2-a:
Guvernul
Constituţia României - ARTICOLUL 110: Încetarea mandatului
(1) Guvernul îşi exercită mandatul până la data validării alegerilor parlamentare generale.
(2) Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate sau dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, cu excepţia revocării, ori este în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 45 de zile.
(3) În situaţiile prevăzute în alineatul (2) sunt aplicabile prevederile articolului 103.
(4) Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alineatelor (1) şi (2) îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern. (Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

112.
Articolul 110 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(1) Guvernul îşi exercită mandatul până la data validării alegerilor prezidenţiale.
(2) Guvernul este demis dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, ori este în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 45 de zile.
(3) Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alineatelor (1) şi (2) îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern.

*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

113.
Capitolul IV din Titlul III devine Secţiunea a 3-a în Capitolul II din titlul III Denumirea Secţiunii a 3-a va fi: „Raporturile dintre Autoritatea legislativă şi Autoritatea executivă”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*


*TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
SECŢIUNEA a 3-a: Raporturile dintre Autoritatea legislativă şi Autoritatea executivă

Constituţia României - ARTICOLUL 111: Informarea Parlamentului
(1) Guvernul şi celelalte organe ale administraţiei publice, în cadrul controlului parlamentar al activităţii lor, sunt obligate să prezinte informaţiile şi documentele cerute de Camera Deputaţilor, de Senat sau de comisiile parlamentare, prin intermediul preşedinţilor acestora. În cazul în care o iniţiativă legislativă implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat, solicitarea informării este obligatorie.
(2) Membrii Guvernului au acces la lucrările Parlamentului. Dacă li se solicită prezenţa, participarea lor este obligatorie.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

114.
Articolul 111 se modifică, astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Guvernul este obligat să prezinte informaţiile şi documentele cerute de Parlament sau de comisiile parlamentare, prin intermediul preşedinţilor acestora. În cazul în care o iniţiativă legislativă implică modificarea prevederilor bugetului de stat, solicitarea informării este obligatorie.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
SECŢIUNEA a 3-a: Raporturile dintre Autoritatea legislativă şi Autoritatea executivă

Constituţia României - ARTICOLUL 112: Întrebări, interpelări şi moţiuni simple
(1) Guvernul şi fiecare dintre membrii săi au obligaţia să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de deputaţi sau de senatori, în condiţiile prevăzute de regulamentele celor două Camere ale Parlamentului.
(2) Camera Deputaţilor sau Senatul poate adopta o moţiune simplă prin care să-şi exprime poziţia cu privire la o problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privire la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

115.
Articolul 112 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) Guvernul şi fiecare dintre membrii săi au obligaţia să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de parlamentari, în condiţiile prevăzute de regulamentul de organizare şi funcţionare a Camerei Reprezentanţilor.
(2) Parlamentul poate adopta o moţiune simplă prin care să-şi exprime poziţia cu privire la o problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privite la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
SECŢIUNEA a 3-a: Raporturile dintre Autoritatea legislativă şi Autoritatea executivă

Constituţia României - ARTICOLUL 113: Moţiunea de cenzură
(1) Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
(2) Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor şi se comunică Guvernului la data depunerii.
(3) Moţiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere.
(4) Dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă, deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură, cu excepţia cazului în care Guvernul îşi angajează răspunderea potrivit articolului 114.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

116.
Articolul 113 se abrogă.
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
SECŢIUNEA a 3-a: Raporturile dintre Autoritatea legislativă şi Autoritatea executivă

Constituţia României - ARTICOLUL 114: Angajarea răspunderii Guvernului
(1) Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.
(2) Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condiţiile articolului 113.
(3) Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2), proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.
(4) În cazul în care Preşedintele României cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a celor două Camere.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

117.
Articolul 114 se abrogă.
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă
SECŢIUNEA a 3-a: Raporturile dintre Autoritatea legislativă şi Autoritatea executivă

Constituţia României - ARTICOLUL 115: Delegarea legislativă
(1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.
(2) Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul şi data până la care se pot emite ordonanţe.
(3) Dacă legea de abilitare o cere, ordonanţele se supun aprobării Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la împlinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonanţei.
(4) Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora.
(5) Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizată nu se pronunţă asupra ordonanţei, aceasta este considerată adoptată şi se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea în procedură de urgenţă. Ordonanţa de urgenţă cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1).
(6) Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.
(7) Ordonanţele cu care Parlamentul a fost sesizat se aprobă sau se resping printr-o lege în care vor fi cuprinse şi ordonanţele ale căror efecte au încetat potrivit alineatului (3).
(8) Prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanţei.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

118.
Articolul 115 se modifică, astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Preşedintelui pentru a emite ordonanţe de urgenţă în domenii care nu fac obiectul legilor organice.”
Alineatul (4) va avea următorul cuprins:
„(4) Preşedintele României poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora.”
Alineatul (5) va avea următorul cuprins:
„(5) Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Parlament şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Parlamentul, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

119.
Capitolul V din Titlul III devine Secţiunea a 4-a în Capitolul II din titlul III, Denumirea Secţiunii a 4-a va fi „Administraţia publică centrală”, Noua secţiune înlocuieşte fosta secţiune 1 din fostul capitol V din titlul III.
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*
*TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă

SECŢIUNEA 4-a: Administraţia publică centrală
Constituţia României - ARTICOLUL 116: Structura
(1) Ministerele se organizează numai în subordinea Guvernului.
(2) Alte organe de specialitate se pot organiza în subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ca autorităţi administrative autonome.
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

120.
Articolul 116 se modifică, astfel:
Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Alte organe de specialitate se pot organiza în subordinea Preşedintelui României, a Guvernului ori a ministerelor, potrivit legii.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă

SECŢIUNEA 4-a: Administraţia publică centrală

Constituţia României - ARTICOLUL 117: Înfiinţarea
(1) Ministerele se înfiinţează, se organizează şi funcţionează potrivit legii.
(2) Guvernul şi ministerele, cu avizul Curţii de Conturi, pot înfiinţa organe de specialitate, în subordinea lor, numai dacă legea le recunoaşte această competenţă.
(3) Autorităţi administrative autonome se pot înfiinţa prin lege organică.
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

121.
Articolul 117 se modifică, astfel:
Alineatul (3) se abrogă.

*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

122. TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă

SECŢIUNEA 4-a: Administraţia publică centrală

După articolul 117, se introduce un nou articol, 117.1, astfel: ARTICOLUL 117.1: Personalul
Articolul va avea următorul cuprins:

(1) Personalul din aparatul autorităţilor statului şi al instituţiilor publice din subordinea acestora este angajat prin consurs sau examen, pe criterii de merit şi de competentă profesională, potrivi legii.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă

SECŢIUNEA 4-a: Administraţia publică centrală

Constituţia României - ARTICOLUL 118: Forţele armate
(1) Armata este subordonată exclusiv voinţei poporului pentru garantarea suveranităţii, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale. În condiţiile legii şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte, armata contribuie la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară şi participă la acţiuni privind menţinerea sau restabilirea păcii.
(2) Structura sistemului naţional de apărare, pregătirea populaţiei, a economiei şi a teritoriului pentru apărare, precum şi statutul cadrelor militare, se stabilesc prin lege organică.
(3) Prevederile alineatelor (1) şi (2) se aplică, în mod corespunzător, şi celorlalte componente ale forţelor armate stabilite potrivit legii.
(4) Organizarea de activităţi militare sau paramilitare în afara unei autorităţi statale este interzisă.
(5) Pe teritoriul României pot intra, staţiona, desfăşura operaţiuni sau trece trupe străine numai în condiţiile legii sau ale tratatelor internaţionale la care România este parte.
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

123.
Articolul 118 se modifică, astfel:
Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
“(2) Structura sistemului naţional de apărare, pregătirea populaţiei, a economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare, precum şi statutul cadrelor militare, se stabilesc prin lege.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

124.
TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă

SECŢIUNEA 4-a: Administraţia publică centrală

După articolul 118, se introduce un nou articol, 118.1, astfel: ARTICOLUL 118.1: Siguranţa naţională
Cuprinsul articolului va fi: „Articolul 118.1 (1) Prin siguranţa naţionala a României se întelege starea de legalitate, de echilibru şi de stabilitate socială, economică şi politică necesară existenţei şi dezvoltarii poporului român şi statului său naţional, suveran, unitar, independent şi indivizibil, precum şi climatului de exercitare neîngradită a drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor, potrivit principiilor şi normelor democratice stabilite prin Constituţie.

(2) În condiţiile realităţilor socio-economice şi politice contemporane, principalele ameninţări la siguranţa naţională sunt:
a) decăderea materială, intelectuală, morală şi biologică a populaţiei, generată de agresiunile structurilor mafiote care pot uzurpa instituţiile statului şi le pot folosi pentru jefuirea, manipularea şi umilirea cetăţenilor şi statului lor;

b) aservirea economică a ţării, transformarea ei în neocolonie, sursă de materii prime şi de mână de lucru ieftină, piaţă de desfacere pentru produse străine de mică utilitate;

c) combinarea celor două fenomene, precizate la literele a) şi b).

(3) Serviciul Roman de Informaţii este instituţie publică, cu personalitate juridică, specializată în domeniul informaţiilor interne şi externe privitioare la siguranţa naţionala a României, parte componentă a sistemului naţional de apărare.

(4) Serviciul Român de Informatii organizează şi execută activităţi pentru culegerea, verificarea şi valorificarea informaţiilor necesare cunoaşterii, prevenirii şi contracarării oricaror acţiuni care constituie, potrivit Constituţiei şi legii, ameninţări la adresa siguranţei naţionale a României.

(5) Serviciul Român de Informaţii este obligat să pună, deîndată, la dispoziţia membrilor Consiliului Naţional de Securitate şi a Procuraturii, toate informaţiile pe care le deţine, referitoare la acţiuni care, potrivit Constituţiei şi legii, constituie ameninţări la adresa siguranţei naţionale a României.

(6) În cazul în care Consiliul Naţional de Securitate şi Procuratura nu iau măsurile adecvate pentru contracararea ameninţărilor la adresa siguranţei naţionale semnalate de Serviciul Român de Informaţii şi, ca urmare, statul român sau cetăţenii acestuia sunt prejudiciaţi, Serviciul Român de Informaţii este obligat să informeze poporul despre aceasta. Neîndeplinirea acestei obligaţii se pedepseşte, potrivit legii.

(7) Serviciul Român de Informaţii este obligat să pună la dispoziţia publicului toate infomaţiile pe care le deţine referitoare la fosta securitate comunistă şi la vânzarea de către statul român a activelor reale şi financiare dobândite prin Legea 15/1990.

(8) Serviciul Român de Informaţii nu poate desfăşura alte activităţi în afara de cele prevăzute de Constituţie.

(9) Serviciul Român de Informaţii este condus de un director, ales de popor.

(10) Prevederile articolelor 81, 82, 83, 84, 95, 96, 96.1 şi 97 se aplică, în mod corespunzător, şi directorului Serviciului Român de Informaţii.

(11) Directorul Serviciului Român de Informaţii numeşte în funcţie personalul Serviciului, angajat prin concurs sau examen, potrivit legii.
(12) Directorul Serviciului Român de Informaţii are drept de inţiativă legislativă.
(13) Dacă funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii.devine vacantă ori dacă directorul Serviciului Român de Informaţii ste suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură de un parlamentar desemnat de Camera Reprezentanţilor, cu votul majorităţii membrilor săi.
(14) Organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii se stabilesc prin lege.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă

SECŢIUNEA 4-a: Administraţia publică centrală

Constituţia României - ARTICOLUL 119:
Consiliul Naţional de Securitate Consiliul Suprem de Apărare a Ţării organizează şi coordonează unitar activităţile care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională, participarea la menţinerea securităţii internaţionale şi la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară, precum şi la acţiuni de menţinere sau de restabilire a păcii.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *
125. Articolul 119 se modifică, astfel: Denumirea articolului va fi „Consiliul Naţional de Securitate”
Articolul va avea următorul cuprins:
(1) Consiliul Naţional de Securitate este organ consultativ al Preşedintelui României, care organizează şi coordonează unitar activităţile ce privesc apărarea ţării şi siguranţa naţională, participarea la menţinerea securităţii internaţionale şi la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară, precum şi la acţiuni de menţinere sau de restabilire a păcii.
(2) Consiliul Naţional de Securitate emite hotărâri care sunt obligatorii pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice.
(3) Consiliul Naţional de Securitate se compune din: Preşedintele României, Primul-ministru al Guvernului României, Ministrul Apărării Naţionale, Ministrul Afacerilor Interne, Ministrul Afacerilor Externe, Ministrul Economiei, Ministrul Finanţelor Publice, Directorul Serviciului Român de Informaţii, Consilierul prezidenţial pentru securitate naţională.
(4) Organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Securitate se stabilesc prin lege.”

*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

126.
TITLUL -III- Autorităţile statului
CAPITOLUL -II- Autoritatea Executivă

SECŢIUNEA 4-a: Administraţia publică centrală

După articolul 119, se introduce un nou articol, 119.1, astfel: ARTICOLUL 119.1: Prefectul
Articolul va avea următorul cuprins:
„(1) Preşedintele României numeşte un prefect în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti, în condiţiile legii.
(2) Candidaţii la funcţia de prefect trebuie să aibă pregătire superioară, înaltă competenţă profesională, cel puţin 10 ani în funcţii publice sau în învăţământul superior şi să se fi remarcat ca buni cunoscători ai realităţilor economice şi sociale ale judeţului pentru care candidează, ca promotori de proiecte pentru îmbunătăţirea acestor realităţi, să fie născuţi şi să aibă domiciliul în judeţele pentru care candidează..
(3) Funcţia de prefect este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată.
(4) Mandatul prefectului este de 4 ani şi poate fi înnoit o singură dată.
(5) Prefectul este reprezentantul Preşedintelui României pe plan local şi conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale.
(6) Atribuţiile prefectului se stabilesc prin lege.
(7) Între prefect, pe de o parte, consiliile locale, primarii, consiliile judeţene şi voievozii judeţelor, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.
(8) Prefectul poate ataca, în faţa instanţei de contencios administrativ, un act al consiliului judeţean sau local, al voievodului sau al primarului, în cazul în care consideră actul ilegal. Actul atacat poate fi suspendat numai de instanţa competentă, potrivit legii.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

***
Proiect preliminar pentru Constitutia Cetatenilor Romaniei initiat de MCC, partea -I-a

Proiect preliminar pentru Constitutia Cetatenilor Romaniei initiat de MCC, partea -II-a

Proiect preliminar pentru Constitutia Cetatenilor Romaniei initiat de MCC, partea -III-a

Proiect preliminar pentru Constitutia Cetatenilor Romaniei initiat de MCC, partea -VI-a

Proiect preliminar pentru Constitutia Cetatenilor Romaniei initiat de MCC, partea -V-a

***
REPLICA la avizul nr.308/22.04.2013 al Consiliului Legislativ al Romaniei pentru proiectul MCC

Poziţia Consiliului Legislativ faţă de iniţiativa legislativă a cetăţenilor promovata de Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC)

Forum: Proiect de NOUA Constitutie a României 2013, - elaborata de cetateni

***