1.) Proiectul de lege privind revizuirea Constituţiei României, lansat de Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor(MCC), la data de 16.03.2013, l-am actualizat la data de 20.08.2013.

2.) Proiectul este actualizat prin luarea în considerare a observaţiilor făcute de către Consiliul Legislativ al României, precum şi a propunerilor făcute în cadrul dezbaterii organizate de MCC şi în cadrul Forumului Constituţional, organizat de Parlamentul României.


3.) Urmează să definitivăm textul proiectului şi să reluăm procedura prevăzută de lege, adică: 3.a) Depunerea proiectului la Consiliul Legislativ;
3.b) Publicarea în Monitorul Oficial al României;
3.c) Strângerea celor 500.000 de semnături;
3.d) Depunerea proiectului şi a semnăturilor la Parlamentul României.

4.) Propun următorul calendar de lucru:

4.1) Şedinţă pe data de 5.09.2013, ora 17.00, la care vor participa membrii Comitetului de Iniţiativă constituit la data de 16.03.2013, precum şi alte persoane care şi-au exprimat interesul pentru proiect şi vor să facă parte din Comitetul de Iniţiativă. Vor fi discutate probleme de principiu ale proiectului propus de noi.

4.2) Şedinţă pe data de 12.09.2013, ora 11.00, în care vor fi discutate şi supuse la vot toate cele 180 de amendamente ale proiectului, punct cu punct, plus alte amendamente care se vor propune de participanţii la şedinţă.

4.3) Şedinţă pe data de 19.09.2013, ora 11.00, în care se va definitiva componenţa noului Comitet de Iniţiativă, se va autentifica, de către notar, Declaraţia de Constituire a Comitetului de Iniţiativă, se va vota şi semna, de către membrii Comitetului de Iniţiativă, forma finală a textului proiectului (şi a Expunerii de motive).

4.4) Depunerea proiectului la Consiliul Legislativ al României, pe data de 24.09.2013.

4.5) Obţinerea avizului Consiliului Legislativ, cel mai târziu, conform legii, pe data de 23.10.2013.

4.6) Publicarea proiectului în Monitorul Oficial al României, cel mai târziu, conform legii, pe data de 23.11.2013.

4.7) Depunerea proiectului şi a celor 500.000 de semnături la Parlamentul României, cel mai târziu, conform legii, pe data de 23.05.2014.

Vă aştept, pe data de 5.09.2013, ora 17.00.
Cu stimă,
Constantin Cojocaru
22.08.2013
E-mail contact: constantincojocaru.mcc@gmail.com
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

PARLAMENTUL ROMÂNIEI-CAMERA DEPUTAŢILOR SENAT. PROIECT DE LEGE PRIVIND REVIZUIREA CONSTITUŢIEI ROMÂNIEI

Parlamentul României adoptă prezenta lege:

ART. I
Constituţia României, revizuită prin Legea nr. 429/2003, aprobată prin referendum naţional organizat în zilele de 18-19 octombrie 2003 şi republicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică şi se completează astfel:

1. Înainte de TITLUL I, se introduce un Preambul, cu următorul cuprins
:

PREAMBUL
Noi, poporul român, Conştienţi de răspunderea noastră în faţa lui Dumnezeu şi a oamenilor, mulţumind strămoşilor pentru că au creat pentru noi România, limba română şi civilizaţia românească, dorind să asigurăm libertatea, bunăstarea şi prosperitatea noastră şi a urmaşilor noştri, să construim un stat al nostru, naţional, suveran şi independent, unitar, indivizibil şi democratic, clădit pe temelia valorilor civilizaţiei româneşti, slujitor competent şi responsabil al drepturilor şi intereselor noastre, capabil să se integreze armonios în marea familie a statelor Uniunii Europene, Ştiind că singura cale, prin care noi, poporul român, ca şi alte popoare, ne putem câştiga şi păstra libertatea, bunăstarea şi prosperitatea, prin care ne putem apăra dreptul de a fi stăpâni asupra teritoriului naţional, câştigat prin sângele strămoşilor noştri, asupra resursele naturale ale acestui pământ sfânt, asupra avuţiei pe care am creat-o şi pe care o creem, prin munca noastră, este construcţia economiei democratice, prin împroprietărirea cu capital a tuturor cetăţenilor, astfel încât majoritatea capitalului să rămână, pentru totdeauna, în proprietatea privată a majorităţii cetăţenilor, această majoritate a cetăţenilor constituind clasa mijlocie a societăţii, aceea care, deţinând puterea economică, va controla şi puterea politică, adică statul, cu toate componentele sale – legislativă, executivă, juridică, financiară, mediatică, electorală, statistică, morală, ştiinţifică – şi îşi va impune şi propriile sale valori morale: demnitatea; libertatea; dreptatea; adevărul; cinstea; curajul; munca; spiritul de iniţiativă şi de întreprindere; omenia; ospitalitatea; toleranţa; dragostea pentru semeni, pentru familie, pentru popor şi pentru ţară; neagresiunea şi neamestecul în treburile altor popoare, Am hotărât, prin referendum, să adoptăm prezenta Constituţie a României.”

*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

Structura proiectului de Nouă Constituţie - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor, partea -I-a (actualizat pe 20/08/2013)


PREAMBUL:
TITLUL -I- Principii generale
---ARTICOLUL 1: Statul roman
NOU articol, 1.1: Uniunea Europeană
---ARTICOLUL 2: Suveranitatea
NOU articol, 2.1: Referendumul
ARTICOLUL 3: Teritoriul
NOU articol, 3.1: Reîntregirea Patriei
NOU articol, 3.2: Regiunile de dezvoltare
---ARTICOLUL 4 : Unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni
---ARTICOLUL 5: Cetăţenia
---ARTICOLUL 6: Dreptul la identitate
---ARTICOLUL 7: Românii din afara graniţelor statului
---ARTICOLUL 8: Partidele politice
---ARTICOLUL 9: Sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale
---ARTICOLUL 10: Relaţii internaţionale
---ARTICOLUL 11: Dreptul internaţional şi dreptul intern
---ARTICOLUL 12: Simboluri naţionale
---ARTICOLUL 13: Limba oficială
---ARTICOLUL 14: Capitala

TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -I- Dispoziţii commune
---ARTICOLUL 15: Universalitatea
---ARTICOLUL 16 : Egalitatea în drepturi
---ARTICOLUL 17: Cetăţenii români în străinătate
---ARTICOLUL 18: Cetăţenii străini şi apatrizii
---ARTICOLUL 19: Extrădarea şi expulzarea
ABROGAT- - ARTICOLUL 20: Tratatele internaţionale privind drepturile omului
---ARTICOLUL 21: Accesul liber la justiţie

TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
---ARTICOLUL 22: Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică
---ARTICOLUL 23: Libertatea individual
---ARTICOLUL 24: Dreptul la apărare
---ARTICOLUL 25: Libera circulaţie
---ARTICOLUL 26: Viaţa intimă, familială şi privată
---ARTICOLUL 27: Inviolabilitatea domiciliului
---ARTICOLUL 28: Secretul corespondenţei
---ARTICOLUL 29: Libertatea conştiinţei
---ARTICOLUL 30: Libertatea de exprimare
---ARTICOLUL 31: Dreptul la informaţie
---ARTICOLUL 32: Dreptul la învăţătură
---ARTICOLUL 33: Accesul la cultură
---ARTICOLUL 34: Dreptul la ocrotirea sănătăţii
---ARTICOLUL 35: Dreptul la mediu sănătos
---ARTICOLUL 36: Dreptul de vot
---ARTICOLUL 37: Dreptul de a fi ales
---ARTICOLUL 38: Dreptul de a fi ales în Parlamentul European
NOU articol: 38.1: Alegerea membrilor din România în Parlamentul European
NOU articol: 38.2: Candidaturile pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European
---ARTICOLUL 39: Libertatea întrunirilor
---ARTICOLUL 40: Dreptul de asociere
---ARTICOLUL 41: Munca şi protecţia socială a muncii
---ARTICOLUL 42: Interzicerea muncii forţate
---ARTICOLUL 43: Dreptul la grevă
---ARTICOLUL 44: Dreptul de proprietate privată
---ARTICOLUL 45: Libertatea economic
---ARTICOLUL 46: Dreptul la moştenire
---ARTICOLUL 47: Nivelul de trai
---ARTICOLUL 48: Familia
---ARTICOLUL 49: Protecţia copiilor şi a tinerilor
---ARTICOLUL 50: Protecţia persoanelor cu handicap
---ARTICOLUL 51: Dreptul de petiţionare
---ARTICOLUL 52: Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică
---ARTICOLUL 53: Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -III- Îndatoririle fundamentale
---ARTICOLUL 54: Fidelitatea faţă de ţară
---ARTICOLUL 55: Apărarea ţării
---ARTICOLUL 56: Contribuţii financiare
---ARTICOLUL 57: Exercitarea drepturilor şi a libertăţilor

TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -IV- Avocatul Poporului
---ARTICOLUL 58: Avocatul Poporului - Numirea şi rolul
---ARTICOLUL 59: Avocatul Poporului - Exercitarea atribuţiilor
---ARTICOLUL 60: Avocatul Poporului - Raportul anual
***

* TITLUL -I- Principii generale
Constituţia României - ARTICOLUL 1: Statul român (actual)
(1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
(2) Forma de guvernământ a statului român este republica.
(3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.
(4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale.
(5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României*

2. Articolul 1 se modifică va avea următorul cuprins:
„(1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar, indivizibil şi democratic.
(2) Forma de guvernământ a statului român este republica. Forma de guvernământ poate fi modificată prin referendum naţional.
(3) Statul român este clădit pe temelia valorilor morale ale civilizaţiei româneşti: demnitatea; libertatea; dreptatea; adevărul; cinstea; curajul; munca; spiritul de iniţiativă şi de întreprindere; omenia; ospitalitatea; toleranţa; dragostea pentru semeni, pentru familie, pentru popor şi pentru ţară; neagresiunea şi neamestecul în treburile altor popoare.
(4) Statul român se organizează pe baza principiilor controlului poporului asupra statului, separaţiei, independenţei şi echilibrului autorităţilor statului - legislativă, executivă, judecătorescă, mediatică, financiară, electorală, statistică, morală, ştiinţifică - în cadrul democraţiei constituţionale. Autorităţile statului sunt cele stabilite prin Constituţie. Între ele nu există relaţii ierarhice, ci numai relaţii de colaborare şi de control reciproc.
(5) România este stat de drept, în care respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale, a legilor şi a hotărârilor judecătoreşti sunt obligatorii.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

3.
TITLUL -I- Principii generale
După articolul 1, se introduce un nou articol, 1.1, astfel: Denumirea articolului va fi „Uniunea Europeană”
Articolul va vea următorul cuprins:

„(1) România este stat membru al Uniunii Europene.
(2) România aplică prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări ale Uniunii, stabilite în conformitate cu prevederile tratatelor constitutive.
(3) Revizuirea tratatelor constitutive ale Uniunii Europene se aprobă de poporul român, prin referendum.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -I- Principii generale
Constituţia României - ARTICOLUL 2: Suveranitatea
(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.
(2) Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României
*

4.
Articolul 2 se modifică şi se completează, astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului, care o exercită prin referendum şi prin autorităţile statului şi autorităţile locale, constituite potrivit Constituţiei, prin alegeri libere, periodice şi corecte.”
După alineatul (1), se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:
„(1.1) Poporul încredinţează o parte din atributele suveranităţii sale autorităţilor statului şi autorităţilor locale, care le exercită în numele şi în interesul poporului, potrivit Constituţiei.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

5.
TITLUL -I- Principii generale
După articolul 2, se introduce un nou articol, 2.1, astfel: Denumirea articolului va fi “Referendumul”
Articolul va avea următorul cuprins:
“(1) Poporul îşi exprimă voinţa cu privire la orice problemă de interes naţional, sau local, prin referendum, organizat potrivit Constituţiei şi legii.
(2) Referendumul local se organizează la nivelul comunei, oraşului, municipiului, sau judeţului, la cererea primarului, a voievodului, a unui sfert din numărul consilierilor locali, respectiv, judeţeni, sau la cererea a cel puţin 5% din numărul cetăţenilor cu drept de vot ai comunei, oraşului, minicipiului, sau judeţului respectiv.
(3) Referendumul naţional se organizează la iniţiativa Preşedintelui României, la iniţiativa a cel puţin 250.000 cetăţeni cu drept de vot, sau din oficiu, de către Autoritatea Electorală, în situaţiile prevăzute în Constituţie. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul de iniţiere a referendumului naţional trebuie să provină din cel puţin jumătate din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucuraşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 10.000 de semnături pentru susţinerea acestei iniţiative.
(4) Autoritatea Electorală este obligată să organizeze referendumurile iniţiate potrivit Constituţiei, în termen de 45 zile de la data înregistrării iniţiativelor la această Autoritate, sau la termenele prevăzute în Constituţie.
(5) Referendumul, organizat potrivit Constituţiei, este valabil şi îşi produce efectele în sensul stabilit de majoritatea celor înscrişi pe listele electorale permanente care au participat la referendum şi şi-au exprimat în mod valabil votul. La referendum participă şi cetăţenii care au domiciliul sau reşedinţa ori călătoresc în străinătate şi sunt înscrişi pe listele electorale suplimentare.
(6) Voinţa exprimată de alegători prin referendum, validat ca fiind legal, este obligatorie pentru toate autoritîţile statului şi autorităţile locale.
(7) O lege, sau hotărâre, aprobată prin referendum poate fi modificată, completată sau abrogată doar printr-un alt referendum,
(8) Cheltuielile ocazionate de organizarea referendumurilor şi alegerilor, de orice fel, sunt suportate din bugetul Autorităţii Electorale, parte integrantă a bugetului de stat.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -I- Principii generale
Constituţia României - ARTICOLUL 3: Teritoriul
(1) Teritoriul României este inalienabil.
(2) Frontierele ţării sunt consfinţite prin lege organică, cu respectarea principiilor şi a celorlalte norme general admise ale dreptului internaţional.
(3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe. În condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii.
(4) Pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populaţii străine.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României*

6. Articolul 3 se modifică şi se completează, astfel:
Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
“(2) Frontierele ţării sunt consfinţite prin lege, cu respectarea principiilor şi a celorlalte norme general admise ale dreptului internaţional.”

Alineatul (3) va avea următorul cuprins:

“(3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în localităţi - comune şi oraşe - şi judeţe. Comunele sunt compuse din unul sau mai multe sate. În condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii. Compunerea localităţilor se stabileşte prin lege.

După alineatul (3), se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins
:
„(3.1) Reorganizarea teritoriului naţional, sub aspect administrativ, se aprobă de către poporul român, prin referendum.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

7.
TITLUL -I- Principii generale
După articolul 3, se introduce un nou articol, 3.1, astfel: Denumirea articolului va fi: „Reîntregirea Patriei”
Articolul va avea următorul cuprins:
“(1) Statul român este continuatorul statului naţional şi unitar consfinţit prin Actul Unirii Basarabiei cu România citit şi semnat în Sfatului Ţării la Chişinau pe 27 Martie 1918, prin Declaraţia Unirii Bucovinei cu România aprobată de Congresul General al Bucovinei la Cernăuţi în 15/28 Noiembrie 1918 şi prin Rezoluţia Marii Adunări Naţionale de la 1 Decembrie 1918.

(2) Statul român este obligat să militeze şi să acţioneze, necontenit şi paşnic, pentru Reîntregirea Patriei, prin eliminarea definitivă şi irevocabilă a consecinţelor celui de-al doilea Război Mondial, cu respectarea prevederilor tratatelor şi dreptului internaţional.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

8. TITLUL -I- Principii generale
După articolul 3.1, se introduce un nou articol, 3.2, astfel: Denumirea articolului va fi: „Regiunile de dezvoltare”
Articolul va avea următorul cuprins:
„(1) Pe teritoriul României sunt constituite regiuni de dezvoltare, care sunt unităţi de planificare a dezvoltării regionale şi de culegere a datelor statistice specifice, în conformitate cu reglementările europene.
(2) Denumirile şi componenţa regiunilor de dezvoltare sunt stabilite prin lege, care poate fi modificată prin referendum naţional.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -I- Principii generale
Constituţia României - ARTICOLUL 4 : Unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni
(1) Statul are ca fundament unitatea poporului român şi solidaritatea cetăţenilor săi.
(2) România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României*
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -I- Principii generale
Constituţia României - ARTICOLUL 5: Cetăţenia
(1) Cetăţenia română se dobândeşte, se păstrează sau se pierde în condiţiile prevăzute de legea organică.
(2) Cetăţenia română nu poate fi retrasă aceluia care a dobândit-o prin naştere.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României*

9.Articolul 5 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(1) Cetăţenia română se dobândeşte, se păstreză sau se pierde în condiţiile prevăzute de lege, adoptată prin referendum naţional.

(2) Statul român ţine evidenţa persoanelor cărora li s-a acordat cetăţenia română, la cerere, sau prin adopţie, şi publică lista completă a acestor persoane, în Monitorul Oficial al României, Partea I, în ultima zi lucrătoare a fiecărui an. Lista precizează cetăţeniile străine pe care persoanele în cauză le deţin, sau le-au deţinut, înainte de primirea cetăţeniei române, precum şi prenumele celor doi părinţi ai persoanelor în cauză. În prima listă, publicată la sfârşitul anului în care intră în vigoare prezenta lege, sunt cuprinse toate persoanele care au primit cetăţenia română începând cu data de 22 decembrie 1989 până la sfârşitul anului în care se publică lista.

(3) Cetăţenii români care au locuit şi locuiesc în teritorii care au făcut parte din teritoriul României nu au pierdut cetăţenia. Tuturor cetăţenilor care arată că se află în această situaţie (şi descendenţilor lor) li se recunoaşte cetăţenia română, imediat, fără taxe.

(4) Persoanele care au participat, în orice fel, la genocidul antiromânasc de după 1944, nu pot primi cetăţenia română şi o pierd, dacă participarea la genocid este stabilită printr-o hotărâre judecătorească, rămasă definitivă.”

*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -I- Principii generale
Constituţia României - ARTICOLUL 6: Dreptul la identitate
(1) Statul recunoaşte şi garantează persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase.
(2) Măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate şi de nediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeni români. (Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României*

10. Articolul 6 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) Statul recunoaşte şi garantează tuturor cetăţenilor săi dreptul la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase.
(2) Măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţilor etnice, culturale, lingvistice şi religioase ale tuturor cetăţenilor săi trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate şi de nediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeni români.
(3) Etnia reprezintă comunitatea persoanelor care vorbesc aceiaşi limbă maternă.
(4) Fiecare catăţean al României are dreptul să-şi declare etnia şi religia la primul recensământ organizat după data la care a împlinit vârsta de 18 ani.
(5) Beneficiază de măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase numai cetăţenii care şi-au declarat etnia şi religia, conform alineatului (4). Până la împlinirea vârstei de 18 ani, copii beneficiază de drepturile de protecţie ale părinţilor.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -I- Principii generale
Constituţia României - ARTICOLUL 7: Românii din străinătate
Statul sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor ţării şi acţionează pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui cetăţeni sunt. (Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României*

11. Articolul 7 se modifică şi se completează, astfel: Denumirea articolului va fi: „Românii din afara graniţelor statului”
După alineatul (1), se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:
„(2) Românii din teritoriile situate în afara graniţelor statului român, dar care fac parte din spaţiul de etnogeneză a poporului român, beneficiază de o atenţie specială din partea statului român pentru a fi protejaţi împotriva acţiunilor de deznaţionalizare, discriminare şi disoluţie etnică.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -I- Principii generale
Constituţia României - ARTICOLUL 8: Pluralismul şi partidele politice
(1) Pluralismul în societatea românească este o condiţie şi o garanţie a democraţiei constituţionale.
(2) Partidele politice se constituie şi îşi desfăşoară activitatea în condiţiile legii. Ele contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor, respectând suveranitatea naţională, integritatea teritorială, ordinea de drept şi principiile democraţiei. (Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

12.Articolul 8 se modifică şi se completează, astfel: Denumirea articolului va fi: “Partidele politice”
Articolul va avea următorul cuprins:
“(1) Pluralismul politic în societatea românească este o condiţie şi o garanţie a democraţiei constituţionale.
(2) Partidele politice se constituie şi îşi desfăşoară activitatea în condiţiile legii. Ele contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor, respectând suveranitatea naţională, integritatea teritorială, principiile democraţiei şi statului de drept.
(3) Partidele politice sunt obligate să respecte ordinea de drept existentă, dar au dreptul să urmărească schimbarea ei, pe căi democratice.
(4) Partidele politice sunt persoane juridice de drept privat.
(5) Este interzisă constituirea de partide politice pe criterii entice.
(6) Toate partidele înregistrate, potrivit legii, dispun de aceleaşi drepturi, inclusiv în ceea ce priveşte reprezentarea în birourile electorale şi accesul la timpi de antenă.
(7) Este interzisă finanţarea de la bugetul public naţional a partidelor politice.
(8) Partidele politice sunt finanţate exclusiv din cotizaţiile plătite de membrii lor. Cotizaţia este aceiaşi pentru toţi membrii unui partid.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -I- Principii generale
Constituţia României - ARTICOLUL 9: Sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale
Sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale se constituie şi îşi desfăşoară activitatea potrivit statutelor lor, în condiţiile legii. Ele contribuie la apărarea drepturilor şi la promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale membrilor lor. (Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României*
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -I- Principii generale
Constituţia României - ARTICOLUL 10: Relaţii internaţionale
România întreţine şi dezvoltă relaţii paşnice cu toate statele şi, în acest cadru, relaţii de bună vecinătate, întemeiate pe principiile şi pe celelalte norme general admise ale dreptului internaţional. (Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României*
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -I- Principii generale
Constituţia României - ARTICOLUL 11: Dreptul internaţional şi dreptul intern
(1) Statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte.
(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.
(3) În cazul în care un tratat la care România urmează să devină parte cuprinde dispoziţii contrare Constituţiei, ratificarea lui poate avea loc numai după revizuirea Constituţiei. (Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României*
13.Articolul 11 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) Statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă normele generale acceptate ale dreptului internaţional, precum şi obligaţiile care îi revin din tratatele la care este parte.
(2) Tratatele la care statul român urmează să devină parte se aprobă de poporul român, prin referendum.
(3) Dacă tratatul la care statul român ar urma să devină parte cuprinde dispoziţii contrare Constituţiei, el nu poate fi ratificat decât după ce a avut loc revizuirea Constituţiei.
(4) Tratatele la care statul român este parte, aprobate şi intrate în vigoare, fac parte din dreptul intern
(5) În interpretarea dispoziţiilor constituţionale privind drepturile şi obligaţiile cetăţenilor se va ţine seama şi de prevederile Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului şi ale celorlalte tratate la care statul român este parte.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -I- Principii generale
Constituţia României - ARTICOLUL 12: Simboluri naţionale
(1) Drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roşu.
(2) Ziua naţională a României este 1 Decembrie.
(3) Imnul naţional al României este "Deşteaptă-te române".
(4) Stema ţării şi sigiliul statului sunt stabilite prin legi organice. (Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României*

14. Articolul 12 se modifică, astfel:
Alineatele (2), (3) şi (4) vor avea următorul cuprins:
„(2) Zilele naţionale ale României sunt 9 mai şi 1 decembrie.
(3) Imnul naţioanal al României este „Trei culori”, cu muzica şi versurile de Ciprian Porumbescu.
(4) Stema ţării şi sigiliul statului sunt stabilite prin lege.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -I- Principii generale
Constituţia României - ARTICOLUL 13: Limba oficială
În România, limba oficială este limba română. (Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României*
15. Articolul 13 completează, astfel:
După alineatul (1) se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins:
„(2) Dezbaterile publice în cadrul organismelor deliberative ale statului şi ale autorităţilor locale se fac în limba română.
(3) Învăţarea, cunoaşterea şi folosirea limbii române în raporturile de serviciu cu ceilalţi cetăţeni români este obligatorie pentru toţi cetăţenii României.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -I- Principii generale
Constituţia României - ARTICOLUL 14: Capitala
Capitala României este municipiul Bucureşti.(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României*

16. Articolul 14 completează, astfel:
După alineatul (1) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:
„(2) Capitala poate fi schimbată prin referendum naţional.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -I- Dispoziţii comune
Constituţia României - ARTICOLUL 15: Universalitatea
(1) Cetăţenii beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea.
(2) Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile. (Constituţia României 2003)

Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României
*

17.
Articolul 15 se modifică şi se completeză astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Cetăţenii beneficiază de libertăţile cu care s-au născut şi de drepturile consfinţite prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea.”

După alineatul (1), se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins
:
„(1.1) Legalitatea este subordonată binelui individual şi naţional şi trebuie să-şi dovedească legitimitatea, prin conformare cu realitatea dovedită.”

După alineatul (2), se introduc patru noi alineate, cu următorul cuprins:
“(3) Nu se pot prevala de non-retroactivitate persoanele care au împiedicat denunţarea, cercetarea şi condamnarea infracţiunilor. Este anulată orice prescripţie pentru fapte comise după 23 august 1944, termenele putând începe să curgă numai după intrarea în vigoare a prezentei legi.

(4) Faptele comise împotriva caracterului naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil al statului român, trădarea ţării, faptele care au condus la subminarea economiei naţionale şi a puterii de stat , care au produs distrugerea şi înstrăinarea capitalului naţional, constituie crime împotriva poporului român şi sunt imprescriptibile.

(5) Încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor României în timpul regimului comunist, sau ulterior, ca şi protejarea responsabililor de aceste abuzuri, care ar fi trebuit judecaţi, sunt delicte imprescriptibile.

(6) Statul este obligat să adopte legi prin care să fie precizate sancţiunile ce trebuie aplicate tuturor funcţionarilor publici, aleşi sau numiţi, care se fac vinovaţi de încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor garantate prin Constituţie.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -I- Dispoziţii comune
Constituţia României - ARTICOLUL 16 : Egalitatea în drepturi
(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
(3) Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară. Statul român garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnităţi.
(4) În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii Uniunii care îndeplinesc cerinţele legii organice au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în autorităţile administraţiei publice locale. (Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

18. Articolul 16 se modifică şi se completează, astfel:
Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„(3) Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au numai cetăţenia română şi domiciliul în ţară. Statul român garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea acestor funcţii si demnităţi.

Alineatul (4) va avea următorul cuprins:
(4) Cetăţenii Uniunii Europene care îndeplinesc cerinţele legii au dreptul de a alege şi a fi aleşi în autorităţile locale.”

După alineatul (4), se introduc trei noi alineate, cu următorul cuprins:
“(5) Pentru o perioadă de 10 ani, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, nu pot ocupa funcţii şi demnităţi publice persoanele care, până la data de 22 decembrie 1989:
a) au ocupat funcţii politice de conducere retribuite de Partidul Comunist Român, denumit în continuare PCR, în aparatul central, regional, raional sau judeţean, după caz, al Partidului Muncitoresc Român, denumit în continuare PMR, al PCR, al Uniunii Tineretului Comunist, denumită în continuare UTC, al Uniunii Tineretului Muncitoresc, denumită în continuare UTM, membrii şi membrii supleanţi ai Comitetului Central al PCR/Comitetului Central al UTC;
b) au deţinut calitatea de membru al Marii Adunări Naţionale, al Consiliului de Stat sau al Consiliului de Miniştri, precum şi cei care au avut calitatea de ministru secretar de stat, prim - adjunct şi adjunct al miniştrilor şi al secretarilor de stat;
c) au deţinut funcţia de prim-secretar, secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedinte, prim - vicepreşedinte şi vicepreşedinte al consiliilor populare judeţene, prim - secretar şi secretar al comitetelor judeţene ale UTC, precum şi persoanele care au deţinut calitatea de membru al Comisiei Centrale de Revizie sau al Colegiului Central de partid al Comitetului Central al PCR;
d) au exercitat funcţia de activist în cadrul aparatului de propagandă al Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste la nivel central, regional, raional sau judeţean, după caz, precum şi directorii de editură, redactorii-şefi, redactorii-şefi adjuncţi şi secretarii generali de redacţie ai instituţiilor de presă ale PMR, PCR, UTM şi UTC din România la nivel naţional, regional, raional sau judeţean, după caz;
e) au ocupat o funcţie de conducere în învăţământul de partid, organizat şi finanţat de PCR, PMR, UTM şi UTC;
f) au făcut parte din structurile organelor de Securitate şi au colaborat cu Securitatea, ca poliţie politică, constatată ca atare de către organele în drept, potrivit legii;
g) au exercitat funcţia de preşedinte sau preşedinte al unei secţii a Tribunalului Suprem, de procuror general sau procuror general adjunct în cadrul unităţilor de procuratură, precum şi persoanele care au îndeplinit funcţia de secretar de partid în oricare dintre instanţele judecătoreşti;
h) au ocupat funcţia de comandant, inspector şef sau inspector şef adjunct, la nivel central sau judeţean, după caz, în cadrul inspectoratelor de miliţie, comandanţii, adjuncţii şi ofiţerii anchetatori din centrele de detenţie politică şi lagărele de muncă forţată, secretarii de partid, precum şi ofiţerii politici din cadrul acestor instituţii;
i) au deţinut calitatea de şef al unei misiuni diplomatice sau consulare româneşti din străinătate;
j) au activat în cadrul direcţiilor politice şi de învăţământ ideologic din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne şi Departamentului Securităţii Statului;

(6) Pentru o perioadă de 10 ani, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, nu pot ocupa funcţii şi demnităţi publice persoanele care, după data de 22 decembrie 1989, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, au ocupat una sau mai multe din următoarele demnităţi şi funcţii publice:
a) preşedinte al României;
b) deputat, senator sau membru al Parlamentului European;
c) membru al Consiliului Superior al Magistraturii;
d) preşedinte ori judecător al Curţii Constituţionale;
e) preşedinte ori consilier al Curţii de Conturi;
f) consilier prezidenţial sau consilier de stat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale;
g) secretar general, secretar general adjunct, şef de departament sau director general ori director în serviciile Senatului ori ale Camerei Deputaţilor;
h) membru al Guvernului, consilier de stat, secretar de stat, subsecretar de stat sau funcţii asimilate acestora, secretar general, secretar general adjunct în cadrul ministerelor;
i) membru al Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune şi al Societăţii Române de Radiodifuziune;
j) membru al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii;
k) preşedinte sau preşedinte de secţie al Consiliului Legislativ;
l) Avocat al Poporului sau adjunct al acestuia;
m) membru în Consiliul de administraţie sau în conducerea executivă a Băncii Naţionale a României sau a altor bănci de stat;
n) preşedinte sau vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurori generali, prim – adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurori generali adjuncţi, procuror şef şi procuror şef adjunct ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie, prim – procurori;
o) persoanele asimilate personalului corpului diplomatic şi consular, cu funcţii de conducere în cadrul acestuia;
p) inspector general al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, al Inspectoratului general al Poliţiei, prim - adjuncţii acestora, comandanţi, şefi de stat major şi adjuncţii acestora, ai unităţilor Jandarmeriei Române şi Poliţiei, inspectori şefi şi inspectori şefi adjuncţi la nivel central şi judeţean;
q) şef al Statului Major General al Armatei, adjunct şi şef de direcţie în cadrul Statului Major General;
r) directori şi directori adjuncţi ai Serviciului de Protecţie şi Pază, ai Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, ai Serviciului Român de Informaţii şi Serviciului de Informaţii Externe;
s) membru în conducerea unei autorităţi administrative autonome, a unei agenţii sau a unei instituţii publice subordonată Parlamentului, Guvernului, sau Primului-ministru;
ş) membru în conducerea Agenţiei Naţionale de Integritate;
t) preşedinte ori vicepreşedinte al consiliului judeţean, consilier judeţean sau consilier în Consiliul General al Municipiului Bucureşti;
ţ) prefect, subprefect, secretar general al prefecturii
u) inspector general, inspector sau director în cadrul serviciilor deconcentrate ale statului la nivel judeţean.

(7) Nu pot ocupa demnităţi şi funcţii publice persoanele care, potrivit hotărârilor judecătoreşti, rămase definitive, au dobândit averi prin încălcarea legii sau nu au putut justifica averile dobândite, cele care au fost condamnate pentru acte de corupţie, pentru conflict de interese sau pentru incompatibilitate.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -I- Dispoziţii comune

Constituţia României - ARTICOLUL 17: Cetăţenii români în străinătate
Cetăţenii români se bucură în străinătate de protecţia statului român şi trebuie să-şi îndeplinească obligaţiile, cu excepţia acelora ce nu sunt compatibile cu absenţa lor din ţară. (Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -I- Dispoziţii comune

Constituţia României - ARTICOLUL 18: Cetăţenii străini şi apatrizii
(1) Cetăţenii străini şi apatrizii care locuiesc în România se bucură de protecţia generală a persoanelor şi a averilor, garantată de Constituţie şi de alte legi.
(2) Dreptul de azil se acordă şi se retrage în condiţiile legii, cu respectarea tratatelor şi a convenţiilor internaţionale la care România este parte. (Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -I- Dispoziţii comune

Constituţia României - ARTICOLUL 19: Extrădarea şi expulzarea
(1) Cetăţeanul român nu poate fi extrădat sau expulzat din România.
(2) Prin derogare de la prevederile alineatului (1), cetăţenii români pot fi extrădaţi în baza convenţiilor internaţionale la care România este parte, în condiţiile legii şi pe bază de reciprocitate.
(3) Cetăţenii străini şi apatrizii pot fi extrădaţi numai în baza unei convenţii internaţionale sau în condiţii de reciprocitate.
(4) Expulzarea sau extrădarea se hotărăşte de justiţie. (Constituţia României 2003)

Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României
*

19. Articolul 19 se modifică, astfel:
Alineatul (2) se abrogă.
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -I- Dispoziţii comune

Constituţia României - ARTICOLUL 20: Tratatele internaţionale privind drepturile omului
(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.
(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile. (Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

20. Articolul 20 se abrogă.
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -I- Dispoziţii comune

Constituţia României - ARTICOLUL 21: Accesul liber la justiţie
(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.
(3) Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.
(4) Jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

21. Articolul 21 se modifică, astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime, fără plata vreunei taxe.”
Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„(3) Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor intr-un timp optim şi previzibil.”
Alineatul (4) va avea următorul cuprins:
„(4) Jurisdicţiile administrative speciale sunt facultative şi gratuite.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
Constituţia României - ARTICOLUL 22: Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică
(1) Dreptul la viaţă, precum şi dreptul la integritate fizică şi psihică ale persoanei sunt garantate.
(2) Nimeni nu poate fi supus torturii şi nici unui fel de pedeapsă sau de tratament inuman ori degradant.
(3) Pedeapsa cu moartea este interzisă.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

22. Articolul 22 se modifică şi se completează, astfel:
După alineatul (1), se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:
„(1.1) Dreptul la integritate fizică şi psihică nu poate fi restrâns în nici un mod, nici chiar în condiţiile articolului 53.”
Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„(3) Legiferarea pedepsei cu moartea se decide de poporul român, prin referendum.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

* TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale

Constituţia României - ARTICOLUL 23: Libertatea individuală
(1) Libertatea individuală şi siguranţa persoanei sunt inviolabile.
(2) Percheziţionarea, reţinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai în cazurile şi cu procedura prevăzute de lege.
(3) Reţinerea nu poate depăşi 24 de ore.
(4) Arestarea preventivă se dispune de judecător şi numai în cursul procesului penal.
(5) În cursul urmăririi penale arestarea preventivă se poate dispune pentru cel mult 30 de zile şi se poate prelungi cu câte cel mult 30 de zile, fără ca durata totală să depăşească un termen rezonabil, şi nu mai mult de 180 de zile.
(6) În faza de judecată instanţa este obligată, în condiţiile legii, să verifice periodic, şi nu mai târziu de 60 de zile, legalitatea şi temeinicia arestării preventive şi să dispună, de îndată, punerea în libertate a inculpatului, dacă temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat sau dacă instanţa constată că nu există temeiuri noi care să justifice menţinerea privării de libertate.
(7) Încheierile instanţei privind măsura arestării preventive sunt supuse căilor de atac prevăzute de lege.
(8) Celui reţinut sau arestat i se aduc de îndată la cunoştinţă, în limba pe care o înţelege, motivele reţinerii sau ale arestării, iar învinuirea, în cel mai scurt termen; învinuirea se aduce la cunoştinţă numai în prezenţa unui avocat, ales sau numit din oficiu.
(9) Punerea în libertate a celui reţinut sau arestat este obligatorie, dacă motivele acestor măsuri au dispărut, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege.
(10) Persoana arestată preventiv are dreptul să ceară punerea sa în libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cauţiune.
(11) Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare, persoana este considerată nevinovată.
(12) Nici o pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condiţiile şi în temeiul legii.
(13) Sancţiunea privativă de libertate nu poate fi decât de natură penală.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

23. Articolul 23 se modifică, astfel:
Alineatul (4) va avea următorul cuprins:
„(4) În mod excepţional şi motivat, cercetarea şi judecarea în procesul penal se fac cu privarea de libertate a persoanei. Arestarea preventivă se dispune de instanţa de judecată competentă în condiţiile legii în cursul procesului penal.”
Alineatul (8) va avea următorul cuprins:
„(8) Celui condus administrativ, reţinut sau arestat i se aduc de îndată la cunoştinţă, în limba pe care o înţelege, motivele conducerii administrative, ale reţinerii sau ale arestării, iar învinuirea, în cel mai scurt termen; învinuirea se aduce la cunoştinţă numai în prezenţa unui avocat, ales sau numit din oficiu.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale

Constituţia României - ARTICOLUL 24: Dreptul la apărare
(1) Dreptul la apărare este garantat.
(2) În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

24. Articolul 24 se modifică şi se completează, astfel:
Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu şi de a dispune de timpul şi de înlesnirile necesare pentru pregătirea apărării.” După alineatul (2), se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins:
„(3) În tot cursul procesului penal, trebuie respectat principiul egalităţii armelor între acuzare şi apărare.
(4) Tehnicile speciale de investigaţie, precum interceptarea convorbirilor şi comunicaţiilor telefonice, ambientale sau de orice altă natură sau utilizarea investigatorilor cu identitate protejată, nu pot fi folosite decât în cursul procesului penal, pe o durată determinată, numai cu autorizarea instanţei de judecată şi sub stricta supraveghere a acesteia.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale

Constituţia României - ARTICOLUL 25: Libera circulaţie
(1) Dreptul la liberă circulaţie, în ţară şi în străinătate, este garantat. Legea stabileşte condiţiile exercitării acestui drept.
(2) Fiecărui cetăţean îi este asigurat dreptul de a-şi stabili domiciliul sau reşedinţa în orice localitate din ţară, de a emigra, precum şi de a reveni în ţară.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale

Constituţia României - ARTICOLUL 26: Viaţa intimă, familială şi privată
(1) Autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată.
(2) Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României
*
25. Articolul 26 se modifică şi se completează, astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Statul garantează dreptul cetăţenilor la viaţă intimă, familială şi privată. Este interzisă supravegherea vieţii cetăţenilor de către autorităţile publice, sau de către orice persoane fizice şi juridice române, sau străine.”
După alineatul (2), se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:
“(3) Statul garantează dreptul cetăţenilor la protecţia datelor cu caracter personal.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale

Constituţia României - ARTICOLUL 27: Inviolabilitatea domiciliului
(1) Domiciliul şi reşedinţa sunt inviolabile. Nimeni nu poate pătrunde sau rămâne în domiciliul ori în reşedinţa unei persoane fără învoirea acesteia.
(2) De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege pentru următoarele situaţii:
a) executarea unui mandat de arestare sau a unei hotărâri judecătoreşti;
b) înlăturarea unei primejdii privind viaţa, integritatea fizică sau bunurile unei persoane;
c) apărarea securităţii naţionale sau a ordinii publice;
d) prevenirea răspândirii unei epidemii.
(3) Percheziţia se dispune de judecător şi se efectuează în condiţiile şi în formele prevăzute de lege.
(4) Percheziţiile în timpul nopţii sunt interzise, în afară de cazul infracţiunilor flagrante.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

26. Articolul 27 se modifică, astfel:
Alineatul (3) va avea urătorul cuprins:
“(3) Percheziţia se dispune de instanţele judecătoreşti şi se efectuează în condiţiile şi în formele prevăzute de lege.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale

Constituţia României - ARTICOLUL 28: Secretul corespondenţei
Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice şi al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale

Constituţia României - ARTICOLUL 29: Libertatea conştiinţei
(1) Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă, contrare convingerilor sale.
(2) Libertatea conştiinţei este garantată; ea trebuie să se manifeste în spirit de toleranţă şi de respect reciproc.
(3) Cultele religioase sunt libere şi se organizează potrivit statutelor proprii, în condiţiile legii.
(4) În relaţiile dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acţiuni de învrăjbire religioasă.
(5) Cultele religioase sunt autonome faţă de stat şi se bucură de sprijinul acestuia, inclusiv prin înlesnirea asistenţei religioase în armată, în spitale, în penitenciare, în azile şi în orfelinate.
(6) Părinţii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educaţia copiilor minori a căror răspundere le revine.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

27. Articolul 29 se modifică, astfel:
Alineatele (1) - (5) vor avea următorul cuprins:
“(1) Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă contrare convingerilor sale. Nici o lege nu poate introduce limitări ale acestui drept. Delictele de opinie, neînsoţite de acţiuni antisociale, nu pot fi penalizate, în nici o împrejurare.
(2) Libertatea conştiinţei este garantată.
(3) Cultele religioase sunt libere şi se organizează potrivit statutelor proprii, dacă acestea nu introduc discriminări pe temei religios, în condiţiile legii.
(4) În relaţiile dintre culte sunt interzise orice acţiuni de învrăjbire religioasă.
(5) Cultele religioase sunt autonome faţă de stat. Ele se bucură de sprijinul statului, prin înlesnirea asistenţei religioase în armată, în spitale, în penitenciare, în azile şi în orfelinate.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale

Constituţia României - ARTICOLUL 30: Libertatea de exprimare
1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.
(2) Cenzura de orice fel este interzisă.
(3) Libertatea presei implică şi libertatea de a înfiinţa publicaţii.
(4) Nici o publicaţie nu poate fi suprimată.
(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare în masă obligaţia de a face publică sursa finanţării.
(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine.
(7) Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.
(8) Răspunderea civilă pentru informaţia sau pentru creaţia adusă la cunoştinţă publică revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestării artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, în condiţiile legii. Delictele de presă se stabilesc prin lege.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

28. Articolul 30 se modifică şi se completează, astfel:
Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Cenzura de orice fel este interzisă. Acţiunile prin care mijloacele de comunicare în masă împiedică publicarea informaţiilor, ideilor şi opiniilor care prezintă interes pentru opinia publică sunt interzise şi se sancţionează, potrivit legii.”

Alineatul (4) va avea următorul cuprins:
”(4) Niciun mijloc de comunicare în masă nu poate fi suspendat sau suprimat, cu excepţia cazurilor în care a fost împiedicată publicarea unei informaţii de interes public şi a cazurilor în care a fost încălcat dreptul la replică.”

După alineatul (8), se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:
(9) Dreptul la replică este garantat. Mijlocul de comunicare în masă - publicaţie, post de radio, post de televiziune etc - care nu a acordat dreptul la replică, potrivit legii, pierde licenţa, respectiv autorizaţia de funcţionare.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale

Constituţia României - ARTICOLUL 31: Dreptul la informaţie
(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit.
(2) Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal.
(3) Dreptul la informaţie nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecţie a tinerilor sau securitatea naţională.
(4) Mijloacele de informare în masă, publice şi private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice.
(5) Serviciile publice de radio şi de televiziune sunt autonome. Ele trebuie să garanteze grupurilor sociale şi politice importante exercitarea dreptului la antenă. Organizarea acestor servicii şi controlul parlamentar asupra activităţii lor se reglementează prin lege organică.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

29. Articolul 31 se modifică, astfel:
După alineatul (2), se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins:
„(2.1) Orice persoană este obligată să facă public, din oficiu, toate bunurile, lucrările sau serviciile achiziţionate din fonduri sau resurse publice, inclusiv procedura urmată şi costurile pentru fiecare achiziţie.
(2.2) Proiectele de acte normative ce urmează să fie adoptate de autorităţile şi instituţiile publice, cu excepţia celor care au caracter de urgenţă, potrivit legii, sunt supuse, cu cel puţin 30 de zile înainte de adoptare, dezbaterii publice. Mijloacele de comunicare în masă sunt obligate să ofere spaţii şi timpi de antenă pentru aceste dezbateri, potrivit legii.”

După alineatul (3), se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:
„(3.1) Nici o excepţie nu va putea fi opusă dreptului de acces la o informaţie de interes public, dacă există un interes public major care depăşeşte interesul ocrotit pe cale de excepţie.”

Alineatul (4) va avea următorul cuprins:
(4) Mijloacele de comunicare în masă, publice şi private, sunt obligate să asigure informarea corectă a publicului. Dezinformarea şi manipularea publicului se pedepsesc, conform legii.”

Alineatul (5) va avea următorul cuprins:
„(5) Serviciile publice de presă, de radio şi de televiziune trebuie să garanteze grupurilor sociale şi politice exercitarea dreptului la antenă. Organizarea şi funcţionarea acestor servicii se stabilesc prin lege.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale

Constituţia României - ARTICOLUL 32: Dreptul la învăţătură
(1) Dreptul la învăţătură este asigurat prin învăţământul general obligatoriu, prin învăţământul liceal şi prin cel profesional, prin învăţământul superior, precum şi prin alte forme de instrucţie şi de perfecţionare.
(2) Învăţământul de toate gradele se desfăşoară în limba română. În condiţiile legii, învăţământul se poate desfăşura şi într-o limbă de circulaţie internaţională.
(3) Dreptul persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale de a învăţa limba lor maternă şi dreptul de a putea fi instruite în această limbă sunt garantate; modalităţile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege.
(4) Învăţământul de stat este gratuit, potrivit legii. Statul acordă burse sociale de studii copiilor şi tinerilor proveniţi din familii defavorizate şi celor instituţionalizaţi, în condiţiile legii.
(5) Învăţământul de toate gradele se desfăşoară în unităţi de stat, particulare şi confesionale, în condiţiile legii.
(6) Autonomia universitară este garantată.
(7) Statul asigură libertatea învăţământului religios, potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult. În şcolile de stat, învăţământul religios este organizat şi garantat prin lege.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

30. Articolul 32 se modifică şi se completeză, astfel: Denumirea articolului va fi: „Dreptul la educaţie”
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
“(1) Dreptul la educaţie este asigurat prin învăţământul general obligatoriu, prin învăţământul liceal şi prin cel profesional, prin învăţământul superior, precum şi prin alte forme de instrucţie, de formare profesională şi de formare continuă.”

După alineatul (1), se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins
:
”(1.1) Educaţia trebuie să urmărească dezvoltarea deplină a personalităţii umane şi întărirea respectului faţă de drepturile şi libertăţile cetăţenilor şi faţă de istoria, tradiţiile şi valorile civilizaţiei poporului român.”

Alineatul (2) va avea următorul cuprins
:
„(2) Învăţământul de toate gradele se desfăşoară în limba română. În condiţiile legii, învăţământul în şcoli private se poate desfăşura şi într-o limbă de circulaţie internaţională.”

Alineatul (3) va avea următorul cuprins
:
„(3) Dreptul peroanelor de a învăţa limba lor maternă şi dreptul de a putea fi instruite în această limbă sunt garantate; modalităţile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege.”

După alineatul (4), se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins
:
„(4.1) Învăţământul de stat este ideologic neutru, potrivit legii.”

La alineatul (5), se adaugă o nouă teză, cu următorul cuprins
: „Statul stabileşte standarde de calitate în educaţie pentru fiecare nivel şi formă de învăţământ şi monitorizează respectarea acestora.”

După alineatul (6), se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins:
„(6.1) Libertatea învăţământului şi a cercetării ştiinţifice sunt garantate.
(6.2) Statul asigură educaţia civic-juridică, economică, ecologică şi sportivă, pe tot parcursul procesului de învăţământ, începând cu învăţământul general obligatoriu, continuînd cu învăţământul liceal şi cel profesional, până la terminarea învăţământului superior.”

Alineatul (7) va avea următorul cuprins:
“(7) Statul asigură libertatea învăţământului religios, potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult. În şcolile de stat, învăţământul religios este opţional şi organizat în condiţiile legii. Părinţii au dreptul neîngrădit de a alege între cursuri despre una din religiile recunoscute şi cursuri generale de istoria culturii/religiilor.”

După alineatul (7), se introduce un alineat nou, cu următorul cuprins:
„(8) Pentru învăţământul general obligatoriu, statul asigură existenţa şcolii în fiecare localitate.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale

Constituţia României - ARTICOLUL 33: Accesul la cultură
(1) Accesul la cultură este garantat, în condiţiile legii.
(2) Libertatea persoanei de a-şi dezvolta spiritualitatea şi de a accede la valorile culturii naţionale şi universale nu poate fi îngrădită.
(3) Statul trebuie să asigure păstrarea identităţii spirituale, sprijinirea culturii naţionale, stimularea artelor, protejarea şi conservarea moştenirii culturale, dezvoltarea creativităţii contemporane, promovarea valorilor culturale şi artistice ale României în lume.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

31. Articolul 33 se modifică, astfel:
Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„(3) Statul trebuie să asigure păstrarea identităţii spirituale, sprijinirea culturii naţionale, stimularea artelor, protejarea şi conservarea patrimoniului istoric şi cultural, dezvoltarea creativităţii contemporane, promovarea valorilor culturale şi artistice ale României în lume.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale

Constituţia României - ARTICOLUL 34: Dreptul la ocrotirea sănătăţii
(1) Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat.
(2) Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice.
(3) Organizarea asistenţei medicale şi a sistemului de asigurări sociale pentru boală, accidente, maternitate şi recuperare, controlul exercitării profesiilor medicale şi a activităţilor paramedicale, precum şi alte măsuri de protecţie a sănătăţii fizice şi mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

32. Articolul 34 se modifică, astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Dreptul la sănătate fizică şi mentală, precum şi la hrană sănătoasă, care să nu conţină substanţe toxice şi otrăvitoare, este garantat.”
După alineatul (1), se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins;
„(1.1) Pentru exercitarea dreptului prevăzut la alineatul precedent, statul este obligat să ia măsuri pentru a asigura accesul cetăţenilor la alimentaţie naturală, la apă curată şi la aer curat.”
După alineatul (3), se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins
“(4) Este interzisă aderarea României la acorduri internaţionale care permit comercializarea de seminţe şi produse alimentare modificate genetic, creându-se, astfel, dependenţă economică faţă de producătorii acestora.
(5) Statul român este obligat să asigure, prin utilizarea Fondului Naţional de Capital Distributiv, dezvoltarea unei puternice industrii naţionale farmaceutice, competitive, capabilă să furnizeze cetăţenilor medicamente de calitate, la preţuri reduse.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale

Constituţia României - ARTICOLUL 35: Dreptul la mediu sănătos
(1) Statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic.
(2) Statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept.
(3) Persoanele fizice şi juridice au îndatorirea de a proteja şi a ameliora mediul înconjurător.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

33. Articolul 35 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) Statul recunoaşte şi garantează dreptul oricărei persoane la un mediu natural sănătos şi ecologic funcţional, prin:
a) asigurarea cadrului legislativ, instituţional şi educaţional, care să garanteze exercitarea acestui drept;
b) protecţia, utilizarea durabilă şi refacerea mediului natural, conservarea naturii vii şi celorlalte resurse naturale;
c) păstrarea peisajului natural şi cultural, cu valoare de conservare;
d) tragerea la răspundere a persoanelor fizice şi juridice pentru daunele pricinuite mediului natural, sănătăţii şi avutului unei persoane ca urmare a unor contravenţii şi infracţiuni ecologice.

(2) Statul este obligat să acţioneze la nivel internaţional pentru conservarea, protejarea şi ameliorarea mediului înconjurător.
(3) Statul este obligat să asigure educaţia şi instruirea populaţiei în spiritul respectării şi protejării mediului înconjurător.
(4) Persoanele fizice şi juridice au obligaţia de a proteja mediul înconjurător.
(5) Cetăţenii au drept de acces la natură.
(6) Sunt interzise relele tratamente aplicate animalelor, definite potrivit legii.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale

Constituţia României - ARTICOLUL 36: Dreptul de vot
(1) Cetăţenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv.
(2) Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

34. Articolul 36 se modifică şi completează astfel:
Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Nu au drept de vot persoanele puse sub interdicţie din raţiuni medicale şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre judecătorească definitivă.”
După alineatul (2) se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins:
„(3) Votul se exercită direct, la urne, sau prin corespondenţă, potrivit legii.
(4) Statul este obligat să asigure educaţia civic-juridică permanentă a cetăţenilor, prin cunoaşterea prevederilor Constituţiei, a organizării şi funcţionării statului şi autorităţilor locale, a drepturilor, libertăţilor şi obligaţiilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor legislaţiei electorale. Această educaţie se face atât pe parcursul învăţământului de toate gradele cât şi printr-o emisiune permanentă, zilnică, la postul public naţional de televiziune, ca şi prin celelelte componente ale Serviciului Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune, potrivit legii”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale

Constituţia României - ARTICOLUL 37: Dreptul de a fi ales
(1) Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3).
(2) Candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani pentru a fi aleşi în Camera Deputaţilor sau în organele administraţiei publice locale, vârsta de cel puţin 33 de ani pentru a fi aleşi în Senat şi vârsta de cel puţin 35 de ani pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

35. Articolul 37 se modifică şi se completează, astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
(1) Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3), ori dacă nu pot ocupa demnităţi şi funcţii publice potrivit articolului 16 alineatele (5), (6) şi (7).

Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 30 de ani pentru a fi aleşi în Parlamentul României sau în organele administraţiei publice locale şi vârsta de cel puţin 40 de ani pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României, Preşedinte al Autorităţii Judecătoreşti, Preşedinte al Autorităţii Mediatice, Preşedinte al Autorităţii Financiare, Preşedinte al Autorităţii Electorale, Preşedinte al Autorităţii Statistice, Preşedinte al Autorităţii Morale, Preşedinte al Autorităţii tiinţifice Avocatul Poporului, Preşedinte al Curţii de Conturi, Preşedinte al Curţii Constituţionale, Preşedinte al Consiliului Legislativ, directorul Serviciului Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune, directorul Serviciului Român de Informaţii.”

După alineatul (2), se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins:
„(3) Nici o persoană nu poate îndeplini aceiaşi funcţie electivă decât pentru cel mult două mandate, care pot fi şi succesive, potrivit legii.
(4) Persoana aleasă într-o funcţie publică pe lista unui partid politic care părăseşte din proprie iniţiativă partidul pe lista căruia a fost aleasă pierde mandatul, imediat, potrivit legii.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale

Constituţia României - ARTICOLUL 38: Dreptul de a fi ales în Parlamentul European
În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii români au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în Parlamentul European.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

36. Articolul 38 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Cetăţenii români au dreptul de a alege şi a fi aleşi în Parlamentul European, în condiţiile legii.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

37. TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
După articolul 38, se introduce un nou articol, 38.1, astfel:
ARTICOLUL 38.1: Alegerea membrilor din România în Parlamentul European
Articolul va avea următorul cuprins:
„(1) Membrii din România în Parlamentul European sunt aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, printr-un sistem electoral bazat pe candidaturi uninominale, cu două tururi de scrutin acolo unde primul clasat obţine mai puţin de 50% plus unu din voturile valabil exprimate şi fără redistribuiri, potrivit legii electorale.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

38. TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
După articolul 38.1, se introduce un nou articol, 38.2, astfel:
ARTICOLUL 38.2: Candidaturile pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European
Cuprinsul articolului va fi:
„(1) Candidaţii la funcţia de membru din România în Parlamentul European trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
a) să aibă pregătire superioară;
b) să îndeplinească condiţiile prevăzute la articolul 37 alineatul (1);
c)să aibă vârsta de cel puţin 35 de ani;
d) să se fi remarcat ca buni profesionişti şi ca cetăţeni de moralitate desăvârşită;
e) să se fi remarcat ca luptători activi pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor României;
f) să prezinte electoratului Programul Legislativ pentru realizarea căruia se obligă să acţioneze, în calitate de membru din România în Parlamentul European, dacă va fi ales.

(2) Programul Legislativ constituie contractul electoral al candidatului. El va fi semnat de candidatul la funcţia de membru din România în Parlamentul European, va fi tipărit şi pus la dispoziţia electorilor din colegiul în care candidează, pe toată durata campaniei electorale. Un exemplar al acestui document va fi depus la Autoritatea Electorală, înainte de începerea campaniei electorale.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale

Constituţia României - ARTICOLUL 39: Libertatea întrunirilor
Mitingurile, demonstraţiile, procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere şi se pot organiza şi desfăşura numai în mod paşnic, fără nici un fel de arme.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

39. Articolul 39 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) Dreptul cetăţenilor de a se întruni, paşnic, pe domeniul public al localităţilor, în adunări publice, mitinguri, demonstraţii, procesiuni, proteste, sau orice alte întruniri, este garantat. (2) Primarii localităţilor sunt obligaţi să asigure condiţiile necesare pentru desfăşurarea normală a adunărilor publice ale cetăţenilor.
(3) Locurile aparţinând domeniului public pe care nu se pot desfăşura adunări publice sunt stabilite prin lege. În baza prevederilor legii, primăriile sunt obligate să afişeze, la sediile lor, lista cu locurile aparţinând domeniului public pe care nu se pot desfăşura adunări publice.
(4) Organizatorii adunărilor publice au obligaţia să anunţe primăriile, cu cel puţin 3 zile înainte, locul şi intervalul de timp în care se vor desfăşura aceste adunări.
(5) Nici o lege şi nici o persoană nu poate interzice desfăşurarea unei adunări publice dacă aceasta urmează să se desfăşoare pe un loc neinterzis de lege, fără să se suprapună cu o altă adunare, anunţată anterior.
(6) Este interzisă instigarea unei părţi a populaţiei împotriva altei părţi care protestează paşnic pe domeniul public.
(7) Este interzisă utilizarea forţei împotriva manifestaţiilor paşnice ale cetăţenilor pe domeniul public.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale

Constituţia României - ARTICOLUL 40: Dreptul de asociere
(1) Cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere.
(2) Partidele sau organizaţiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranităţii, a integrităţii sau a independenţei României sunt neconstituţionale.
(3) Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică.
(4) Asociaţiile cu caracter secret sunt interzise.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

40. Articolul 40 se modifică şi se completează, astfel: Denumirea articolului va fi: „Libertatea de asociere”
Articolul va avea următorul cuprins:
„(1) Libertatea de asociere în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere este garantată.
(2) Partidele sau organizaţiile ale căror scopuri ori activităţi concrete sunt îndreptate împotriva pluranismului politic, a principiilor statului de drept, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, definite prin Constituţie, ori a suveranităţii, a integrităţii sau a a independenţei României sunt neconstituţionale.
(3) Nu pot face parte din partide politice, în perioada mandatului, Preşedintele României, Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti, Preşedintele Autorităţii Mediatice, Preşedintele Autorităţii Financiare, Preşedintele Autorităţii Electorale, Preşedintele Autorităţii Statistice, Preşedintele Autorităţii Morale, Preşedintele Autorităţii Ştiinţifice, Preşedintele şi membrii Curţii de Conturi, Preşedintele şi membrii Consiliului Superior al Magistraturii, Preşedintele şi judecătorii Curţii Constituţionale, Avocatul Poporului, Preşedintele Consiliului Legislativ, directorul Serviciului Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune, directorul Serviciului Român de Informaţii, magistraţii, cadrele militare în activitate, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege. În timpul mandatului, aceste persoane nu pot susţine nici un partid politic.
(4) Nici o lege, sau alt act normativ nu poate îngrădi sau condiţiona dreptul la liberă asociere, în afara restricţiilor prevăzute la alineatele (2) şi (3).”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale

Constituţia României - ARTICOLUL 41: Munca şi protecţia socială a muncii
(1) Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este liberă.
(2) Salariaţii au dreptul la măsuri de protecţie socială. Acestea privesc securitatea şi sănătatea salariaţilor, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe ţară, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii deosebite sau speciale, formarea profesională, precum şi alte situaţii specifice, stabilite prin lege.
(3) Durata normală a zilei de lucru este, în medie, de cel mult 8 ore.
(4) La muncă egală, femeile au salariu egal cu bărbaţii.
(5) Dreptul la negocieri colective în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sunt garantate.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

41. Articolul 41 se modifică şi se completează, astfel:
După alineatul (1), se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:
„1.1 Statul este obligat să construiască o economie naţională care să ofere locuri de muncă pentru toţi cetăţenii apţi de muncă şi care doresc să muncească.”

Alineatul (2) va avea următorul cuprins
:
„(2) Persoanele care îşi desfăşoară activitatea în temeiul unui raport de muncă au dreptul la măsuri de protecţie socială. Acestea privesc securitatea şi sănătatea în muncă, regimul de muncă al femeilor şi tinerilor, instituirea salariului minim pe ţară, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii deosebite sau speciale, formarea profesională, precum şi alte situaţii specifice, stabilite prin lege.”

După alineatul (2), se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:
„(2.1) Statul este obligat să adopte legi care să împiedice încheierea de raporturi de muncă abuzive faţă de angajaţi.”

Alineatul (4) va avea următorul cuprins
:
„(4) La muncă egală, remuneraţie egală.”

Alineatul (5) va avea următorul cuprins
:
„(5) Dreptul la negocieri colective în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al contractelor şi acordurilor colective sunt garantate.”

După alineatul (5), se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins
:
„(6) Persoanele care îşi desfăşoară activitatea în temeiul unui raport de muncă au dreptul la egalitate de tratament şi la respectarea demnităţii lor în muncă.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale

Constituţia României - ARTICOLUL 42: Interzicerea muncii forţate
(1) Munca forţată este interzisă.
(2) Nu constituie muncă forţată:
a) activităţile pentru îndeplinirea îndatoririlor militare, precum şi cele desfăşurate, potrivit legii, în locul acestora, din motive religioase sau de conştiinţă;
b) munca unei persoane condamnate, prestată în condiţii normale, în perioada de detenţie sau de libertate condiţionată;
c) prestaţiile impuse în situaţia creată de calamităţi ori de alt pericol, precum şi cele care fac parte din obligaţiile civile normale stabilite de lege.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

42. Articolul 42 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) Munca forţată este interzisă, cu excepţia situaţiilor prevăzute la alineatul (2).
(2) Munca forţată este permisă în următoarele situaţii:
a) activităţi pentru îndeplinirea îndatoririlor militare, precum şi cele desfăşurate, potrivit legii, în locul acestora, din motive religioase sau de conştiinţă;
b) munca unei persoane condamnate, prestată în condiţii normale, în perioada de detenţie sau de libertate condiţionată;
c) prestaţiile impuse în situaţia creată de calamităţi ori de alt pericol, precum şi cele care fac parte din obligaţiile civile normale stabilite de lege.
(3) Munca voluntară, sau aleasă de un contribuabil ca alternativă la plata unor datorii către stat, sau autorităţi publice locale, nu constituie muncă forţată.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale

Constituţia României - ARTICOLUL 43: Dreptul la grevă
(1) Salariaţii au dreptul la grevă pentru apărarea intereselor profesionale, economice şi sociale.
(2) Legea stabileşte condiţiile şi limitele exercitării acestui drept, precum şi garanţiile necesare asigurării serviciilor esenţiale pentru societate.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

43. Articolul 43 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) Persoanele care îşi desfăşoară activitatea în temeiul unui raport de muncă au dreptul la grevă pentru apărarea intereselor profesionale, economice şi sociale.
(2) Legea stabileşte categoriile de personal, situaţiile, condiţiile şi limitele exercitării acestui drept, precum şi garanţiile necesare asigurării serviciilor esenţiale pentru societate.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale

Constituţia României - ARTICOLUL 44: Dreptul de proprietate privată
(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute prin lege organică, precum şi prin moştenire legală.
(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.
(4) Sunt interzise naţionalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenenţei sociale, etnice, religioase, politice sau de altă natură discriminatorie a titularilor.
(5) Pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăţi imobiliare, cu obligaţia de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantaţiilor sau construcţiilor, precum şi pentru alte daune imputabile autorităţii.
(6) Despăgubirile prevăzute în alineatele (3) şi (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergenţă, prin justiţie.
(7) Dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.
(8) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.
(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

44. Articolul 44 se modifică şi se completează, astfel: Denumirea articolului va fi: „Dreptul de proprietate”.
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
“(1) Dreptul de proprietate, corect constituit, precum şi creanţele asupra statutului, corect constituite, sunt garantate.”

După alineatul (1), se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins
:
“(1.1) Proprietatea este publică sau privată.”

Alineatul (2) va avea următorul cuprins
:
„(2) Proprietatea este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetăţenii străini şi apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor.”

Alineatul (6) va avea următorul cuprins
:
„(6) Despăgubirile prevăzute în alineatele (3) şi (5) se stabilesc potrivit legii.”

Alineatul (8) va avea următorul cuprins
:
„(8) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată.

Alineatul (9) va avea următorul cuprins
:
„(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii, ca şi cele a căror provenienţă nu se justifică, sunt confiscate, în condiţiile legii. Prin justificarea provenienţei bunurilor se întelege obligaţia persoanei în cauză de a dovedi caracterul licit al mijloacelor folosite pentru dobândirea sau sporirea bunurilor.”

După alineatul (9), se introduc cinci noi alineate, cu următorul cuprins:
„(10) Proprietatea publică aparţine poporului şi este administrată de stat sau de autorităţile locale.

(11) Bogătiile de orice natură ale subsolului, minele, terenurile şi pădurile din fondul funciar al poporului, spaţiul aerian, căile de comunicaţie, de uz şi interes public, apele, izvoarele de energie naturală, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, baza materială a autorităţilor şi instituţiilor publice, precum şi alte bunuri stabilite de lege, fac obiectul exclusiv al proprietătii publice.

(12) Fac obiectul proprietăţii publice şi activele financiare şi reale trecute în proprietatea statului român prin aplicarea prevederilor Legii nr. 15/1990, temporar, până la trecerea lor în patrimoniul Fondului Naţional de Pensii Publice şi al Fondului Naţional de Capital Distributiv.

(13) Bunurile proprietate publică sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile. In condiţiile legii, ele pot fi date în folosinţă sau în administrare regiilor autonome ori instituţiilor publice.

(14) Statul român este obligat să recupereze şi să treacă în proprietate publică toate proprietăţile restituite şi retrocedate prin încălcarea legii şi a intereselor poporului român.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale

Constituţia României - ARTICOLUL 45: Libertatea economică
Accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora în condiţiile legii sunt garantate.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

45. Articolul 45 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„ (1) Cetăţenii au dreptul să desfăşoare orice fel de activitate economică, care nu este interzisă de lege, ca persoane fizice sau asociaţi în personae juridice, autorizate, potrivit legii. (2) Nici o lege sau alt act normativ nu poate condiţiona autorizarea desfăşurării de activităţi economice de obţinerea de avize, de orice fel, de la autorităţile executive ale statului sau locale.
(3) Autorizarea desfăşurării de activităţi economice este de competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşi.
(4) Autorităţile executive ale statului şi cele locale supraveghează modul în care persoanele fizice şi juridice respectă obligaţiile stabilite prin autorizaţiile de funcţionare ca agenţi economici şi solicită instanţelor judecătoreşti sancţionarea celor care se fac vinovaţi de încălcarea legii şi a hotărârilor judecătoreşti, inclusiv anularea autorizaţiilor de funcţionare.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale

Constituţia României - ARTICOLUL 46: Dreptul la moştenire
Dreptul la moştenire este garantat.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale

Constituţia României - ARTICOLUL 47: Nivelul de trai
(1) Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent.
(2) Cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege. Cetăţenii au dreptul şi la măsuri de asistenţă socială, potrivit legii.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale

Constituţia României - ARTICOLUL 48: Familia
(1) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor.
(2) Condiţiile de încheiere, de desfacere şi de nulitate a căsătoriei se stabilesc prin lege. Căsătoria religioasă poate fi celebrată numai după căsătoria civilă.
(3) Copiii din afara căsătoriei sunt egali în faţa legii cu cei din căsătorie.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

46. Articolul 48 se completează, astfel:
După alineatul (1), se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:
„(1.1) Căsătoria se poate încheia numai între bărbat şi femeie, aceştia având vârsta de cel puţin 18 ani.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale

Constituţia României - ARTICOLUL 49: Protecţia copiilor şi a tinerilor
(1) Copiii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă în realizarea drepturilor lor.
(2) Statul acordă alocaţii pentru copii şi ajutoare pentru îngrijirea copilului bolnav ori cu handicap. Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege.
(3) Exploatarea minorilor, folosirea lor în activităţi care le-ar dăuna sănătăţii, moralităţii sau care le-ar pune în primejdie viaţa ori dezvoltarea normală sunt interzise.
(4) Minorii sub vârsta de 15 ani nu pot fi angajaţi ca salariaţi.
(5) Autorităţile publice au obligaţia să contribuie la asigurarea condiţiilor pentru participarea liberă a tinerilor la viaţa politică, socială, economică, culturală şi sportivă a ţării.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

47. Articolul 49 se modifică, astfel: Denumirea articolului va fi: „Protecţia minorilor”
Alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins:
„(1) Minorii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă în realizarea drepturilor lor.
(2) Statul acordă alocaţii pentru minori şi ajutoare pentru îngrijirea minorului bolnav ori cu dizabilităţi. Alte forme de protecţie socială a minorilor se stabilesc prin lege.”
Alineatul (4) va avea următorul cuprins:
„(4) Minorii sub vârsta de 15 ani nu pot fi angajaţi în raporturi de muncă.”
Alineatul (5) se abrogă.
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale

Constituţia României - ARTICOLUL 50: Protecţia persoanelor cu handicap
Persoanele cu handicap se bucură de protecţie specială. Statul asigură realizarea unei politici naţionale de egalitate a şanselor, de prevenire şi de tratament ale handicapului, în vederea participării efective a persoanelor cu handicap în viaţa comunităţii, respectând drepturile şi îndatoririle ce revin părinţilor şi tutorilor.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

48. Articolul 50 se modifică, astfel: Denumirea articolului va fi: „Protecţia persoanelor cu dizabilităţi”
Articolul va avea următorul cuprins:
„Persoanele cu dizabilităţi se bucură de protecţie specială. Statul asigură realizarea unei poltici naţionale de egalitate a şanselor şi de incluziune, de prevenire şi de tratament, în vederea participării efective a persoanelor cu dizabilităţi în viaţa comunităţii, respectând drepturile şi îndatoririle ce revin părinţilor şi tutorilor.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale

Constituţia României - ARTICOLUL 51: Dreptul de petiţionare
(1) Cetăţenii au dreptul să se adreseze autorităţilor publice prin petiţii formulate numai în numele semnatarilor.
(2) Organizaţiile legal constituite au dreptul să adreseze petiţii exclusiv în numele colectivelor pe care le reprezintă.
(3) Exercitarea dreptului de petiţionare este scutită de taxă.
(4) Autorităţile publice au obligaţia să răspundă la petiţii în termenele şi în condiţiile stabilite potrivit legii.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

49. Articolul 51 se modifică, astfel:
La alineatul (4) se adaugă o nouă teză, cu următorul cuprins:
„Nerespectarea acestei obligaţii atrage demiterea imediată din funcţia publică a celui vinovat, potrivit legii.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale

Constituţia României - ARTICOLUL 52: Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică
(1) Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei.
(2) Condiţiile şi limitele exercitării acestui drept se stabilesc prin lege organică.
(3) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

50. Articolul 52 se modifică, astfel:
Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Condiţiile şi limitele exercitării acestui drept se stabilesc prin lege, dar nu pot atrage esenţa dreptului.”
La alineatul (3) se adaugă o nouă teză, cu următorul cuprins:
„Statul este obligat să exercite dreptul de regres, în condiţiile legii.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale

Constituţia României - ARTICOLUL 53: Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi
(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -III- Îndatoririle fundamentale
Constituţia României - ARTICOLUL 54: Fidelitatea faţă de ţară
(1) Fidelitatea faţă de ţară este sacră.
(2) Cetăţenii cărora le sunt încredinţate funcţii publice, precum şi militarii, răspund de îndeplinirea cu credinţă a obligaţiilor ce le revin şi, în acest scop, vor depune jurământul cerut de lege.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *
51. Articolul 54 se modifică şi se completează, astfel:
După alineatul (1), se introduc trei noi alineate, cu următorul cuprins:
“(1.1) Promovarea intereselor unor personae fizice sau juridice străine care intră în conflict cu interesele cetăţenilor României este interzisă.
(1.2) Antiromânismul se pedepseşte, potrivit legii..
(1.3) Propaganda pentru aservirea României constituie delict împotriva poporului român şi se pedepseşte, potrivit legii.”

După alineatul (2), se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:
„(3) Încălcarea jurământului se sancţionează cu încetarea de drept a mandatului sau demiterea din funcţie, după caz, potrivit legii.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -III- Îndatoririle fundamentale

Constituţia României - ARTICOLUL 55: Apărarea ţării
(1) Cetăţenii au dreptul şi obligaţia să apere România.
(2) Condiţiile privind îndeplinirea îndatoririlor militare se stabilesc prin lege organică.
(3) Cetăţenii pot fi încorporaţi de la vârsta de 20 de ani şi până la vârsta de 35 de ani, cu excepţia voluntarilor, în condiţiile legii organice.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

52. Articolul 55 se modifică şi se completează, astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Cetăţenii au dreptul şi obligaţia să apere România, împotriva oricărei forme de agresiune, inclusiv împotriva agresiunilor economice şi propagandistice.”
Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Condiţiile privind îndeplinirea îndatoririlor militare se stabilesc prin lege.”

După alineatul (3), se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins:
„(4) Îndatoririle militare ale cetăţenilor României privesc numai apărarea României şi a ţărilor cu care România a încheiat tratate militare de apărare comună.
(5) Statul român trebuie să-şi continue tradiţia sa de stat neagresor, să militeze ca principiile omeniei, dreptăţii şi echităţii, convenite între cetăţenii săi, să fie aplicate şi în relaţiile dintre state.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -III- Îndatoririle fundamentale

Constituţia României - ARTICOLUL 56: Contribuţii financiare
(1) Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice.
(2) Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale.
(3) Orice alte prestaţii sunt interzise, în afara celor stabilite prin lege, în situaţii excepţionale.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

53. Articolul 56 se completează, astfel:
După alineatul (3), se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:
„(4) Legile şi hotărârile prin care se stabilesc noi taxe sau impozite, ca şi cele care modifică, completează sau anulează legi şi hotărâri referitoare la taxe sau impozite se adoptă prin referendum.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -III- Îndatoririle fundamentale

Constituţia României - ARTICOLUL 57: Exercitarea drepturilor şi a libertăţilor
Cetăţenii români, cetăţenii străini şi apatrizii trebuie să-şi exercite drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună-credinţă, fără să încalce drepturile şi libertăţile celorlalţi.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -IV- Avocatul Poporului
Constituţia României - ARTICOLUL 58:
Avocatul Poporului - Numirea şi rolul
(1) Avocatul Poporului este numit pe o durată de 5 ani pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice. Adjuncţii Avocatului Poporului sunt specializaţi pe domenii de activitate.
(2) Avocatul Poporului şi adjuncţii săi nu pot îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.
(3) Organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului se stabilesc prin lege organică.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

54. Articolul 58 se modifică şi se completează, astfel: Denumirea articolului va fi: „Rolul şi alegerea”
Articolul va avea următorul cuprins:
„(1) Avocatul Poporului apără drepturile şi libertătile persoanelor fizice în relaţiile acestora cu demnitarii şi cu funcţionarii publici.
(2) Prevederile articolelor 81, 82, 83, 84, 95, 96, 96.1 şi 97 se aplică, în mod corespunzător, şi Preşedintelui Consiliului Legislativ.
(3) Organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatului Poporului se stabilesc prin lege.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -IV- Avocatul Poporului

Constituţia României - ARTICOLUL 59:
Avocatul Poporului - Exercitarea atribuţiilor
(1) Avocatul Poporului îşi exercită atribuţiile din oficiu sau la cererea persoanelor lezate în drepturile şi în libertăţile lor, în limitele stabilite de lege.
(2) Autorităţile publice sunt obligate să asigure Avocatului Poporului sprijinul necesar în exercitarea atribuţiilor sale.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

55. Articolul 59 se completează, astfel:
După alineatul (2) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:
„(3) Avocatul Poporului transmite sesizările primite de la cetăţeni, ca şi propriile constatări referitoare la încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, la abuzurile funcţionarilor publici, organelor competente ale Procuraturii, solicitând trimiterea în judecată şi pedepsirea celor care se fac vinovaţi de încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

*TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -IV- Avocatul Poporului

Constituţia României - ARTICOLUL 60:
Raportul anual
Avocatul Poporului prezintă celor două Camere ale Parlamentului rapoarte, anual sau la cererea acestora. Rapoartele pot conţine recomandări privind legislaţia sau măsuri de altă natură, pentru ocrotirea drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor.
(Constituţia României 2003)
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României *

56. Articolul 60 se modifică şi va avea următorul cuprins: Denumirea articolului va fi: „Raportul anual”
Articolul va avea următorul cuprins:
„Avocatul Poporului prezintă Parlamentului, Preşedintelui României şi Preşedintelui Autorităţii Judecătoreşti raportul anual care conţine constatările sale referitoare la încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, la modul în care organele Procuraturii au rezolvat sesizările formulate de el referitoare la abuzurile funcţionarilor publici împotriva cetăţenilor, precum şi recomandările sale privind legislaţia, sau măsuri de altă natură, pentru ocrotirea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. Raportul anual se publică pe site-ul Avocatului Poporului şi în Monitorul Oficial al României.”
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*

Proiect preliminar pentru Constitutia Cetatenilor Romaniei initiat de MCC, partea -I-a

Proiect preliminar pentru Constitutia Cetatenilor Romaniei initiat de MCC, partea -II-a

Proiect preliminar pentru Constitutia Cetatenilor Romaniei initiat de MCC, partea -III-a

Proiect preliminar pentru Constitutia Cetatenilor Romaniei initiat de MCC, partea -VI-a

Proiect preliminar pentru Constitutia Cetatenilor Romaniei initiat de MCC, partea -V-a

***
REPLICA la avizul nr.308/22.04.2013 al Consiliului Legislativ al Romaniei pentru proiectul MCC

Poziţia Consiliului Legislativ faţă de iniţiativa legislativă a cetăţenilor promovata de Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC)

Forum: Proiect de NOUA Constitutie a României 2013, - elaborata de cetateni

***
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*