Results 1 to 2 of 2

Thread: Un scenariu posibil pentru proprietarul de TDP-uri-capitolul-V-

  1. #1
    Rang-N-04(Grup sp)
    Constantin Cojocaru's Avatar
    Join Date
    May 2010
    Location
    Romānia
    Posts
    287
    Blog Entries
    4
    Rep Power
    656

    Thumbs up Un scenariu posibil pentru proprietarul de TDP-uri-capitolul-V-

    Ca urmare a acţiunii de īmproprietărire pe care am propus-o, milioane de romāni vor deveni milionari. Aşa cum am văzut, după calculele mele, un an muncit īn timpul dictaturii comuniste s-ar putea să echivaleze cu 40.000 lei. Un romān care a lucrat 40 de ani de exemplu, va primi 1,6 milioane lei īn TDP-uri. O familie care se găseşte acum īn pragul pensiei s-ar putea afla īn posesia unei „averi financiare" de peste 3 milioane lei.
    Ce pot face cetăţenii Romāniei cu aceste sume „fabuloase" ? Fabuloase pentru ei care o viaţă īntreagă de-abia dacă au avut īn mīnă capital bănesc suficient pentru a-şi face mizerabilele cumpărături necesare supravieţuirii de la o chenzină la alta.
    Aşa cum am arătat, există mai multe posibilităţi de utilizare a TDP-urilor şi este de aşteptat ca deciziile şi acţiunile deţinătorilor lor să īmbrace o mare diversitate de forme. Să īncercăm, totuşi, s㠄proiectăm" un scenariu posibil tipic īn care actorul va fi domnul Buzescu cetăţean al Romāniei īmproprietărit prin TDP-uri.

    Vom prespune cazul cel mai tipic, anume acela al unui muncitor.

    Actorul poate fi schimbat īnsă cu oricare cetăţean al Romāniei īmproprietărit cu TDP-uri : el poate fi lucrător activ sau pensionar, tīnăr sau īn vīrstă, bărbat sau femeie, muncitor, funcţionar, tehnician, inginer, economist, profesor, īnvăţător, medic, cercetător, poate să fi lucrat īntr-o unitate industrială, agricolă, social-culturală, oricare a lucrat ca salariat al statului sau ca membru cooperator.

    Pentru membrii cooperatori intervin mici diferenţe explicate īn capitolul intitulat: „Privatizarea de care are nevoie Romānia". Sīnt convins că pornind de la scenariul domnului Buzescu fiecare cetăţean al Romāniei va putea, lesne, să-şi construiască propriul scenariu.

    Domnul Petre Buzescu a lucrat 35 de ani īn industria siderurgică romānească, din care ultimii 5 la Combinatul Siderurgic Galaţi devenit Corporaţia (societatea comercială pe acţiuni) OŢELUL Galaţi unde lucrează şi īn prezent şi unde intenţionează să mai lucreze 2 ani.

    Soţia sa Ana Buzescu a lucrat 25 de ani la īntreprinderea de Transporturi Locale Galaţi, devenită Regia Autonomă de Transporturi Galaţi şi, de asemenea, intenţionează să mai lucreze acolo. Petre şi Ana au doi copii, din care unul este inginer, cu 5 ani vechime la Şantierele Navale din Galaţi şi este căsătorit iar celălalt este student şi necăsătorit.

    Conform socotelilor noastre, familia Buzescu senior va primi 2,4 milioane lei (Petre 35 ani munciţi X 40.000 lei/an muncit =1.400.000 lei; Ana 25 ani munciţi X 40.000 lei/an muncit = 1.000.000 iei). Ce pot face cei doi cu aceşti bani ?

    Īn primul rīnd, fiecare poate cumpăra acţiuni şi obligaţiuni la unitatea īn care lucrează : Petre poate cumpăra acţiuni la Corporaţia „OŢELUL", Ana, deoarece lucrează īntr-o regie autonomă, poate cumpăra obligaţiuni ale primăriei municipiului Galaţi, emise, printre altele, şi pentru valoarea fostei īntreprinderi locale de transporturi īn comun.

    Amīndoi se vor afla īn faţa unei situaţii noi pentru ei; īn faţa unor hotărīri cu mari consecinţe pentru viaţa lor ulterioară, ca şi aceea a copiilor lor. Sigur că se vor sfătui şi cu cei doi copii, şi cu colegii, prietenii, cunoştinţe care dispun de informaţii, mai mult sau mai puţin pertinente despre acţiuni, obligaţiuni, īntreprinderi particulare, asociaţii, corporaţii, societăţi pe acţiuni, economia de piaţă etc.

    Nu trebuie omis faptul că pīnă atunci vor fi trecut mai multe luni īn care presa scrisă şi, mai ales, Televiziunea vor fi acordat spaţiile cuvenite pregătirii sistematice a populaţiei ţării pentru īnfăptuirea cu succes a acestei mari revoluţii. La acel moment, familia Buzescu va dispune şi de sfaturile profesionale, competente ale specialiştilor băncilor, ca şi a altor instituţii financiare, existente, sau care vor fi īnfiinţate īntre timp īn fiecare localitate a ţării şi care vor avea printre atribuţiile lor şi pe aceea de a „plasa", adică de a investi TDP-urile īn numele şi īn contul proprietarilor acestora.

    Posesorii de TDP-uri nu vor fi, deci, nici singuri, nici chiar atīt de nepregătiţi īn faţa īntrebării : CE SA FAC cu hārtiile astea, cu TDP-urile ?, aşa cum īncearcă deja să īi sperie unii dintre criticii concepţiei despre privatizare prin TDP-uri. īn afară de cazul că cineva VA VREA şi va avea PUTEREA să-i aducă pe Petre şi Ana īn stare de nepregătire şi panică.

    Un prim element de „panicare" a populaţiei īi va constitui aşa-zisa „lipsă de rentabilitate" a multora dintre unităţile economice ce vor emite acţiuni. Īn exemplul nostru, să presupunem că noua corporaţie .„OŢELUL" Galaţi va emite acţiuni īn valoare de 10 miliarde de lei, adică 10 milioane de acţiuni reprezentīnd valoarea capitalului acestei unităţi, aşa cum era īnregistrată īn evidenţa contabilă la data de 31 de¬cembrie 1989.

    Petre Buzescu ar fi īndreptăţit, conform propunerii de lege, să schimbe 1,4 milioane lei TDP-uri pe 1,4 milioane lei acţiuni ale corporaţiei „OŢELUL", adică 1.400 acţiuni, fiecare cu o valoare nominală de 1.000 lei. Prin acest schimb, domnul Buzescu devine acţionar, coproprietar, adică proprietar al unei părţi a patrimoniului corporaţiei „OŢELUL".

    La timpul respectiv, domnul Buzescu va fi suficient de educat īn ale corporaţiilor şi acţiunilor īncīt el va īnţelege bine deosebirea īntre a fi proprietar de TDP-uri şi a fi proprietar de acţiuni. Din momentul īn care a devenit proprietar de acţiuni el nu mai este proprietar al unei valori fixe, exacte, asupra a 1,4 milioane lei, ci proprietar fracţionar asupra valorii de piaţă a corporaţiei „OŢELUL".

    Fracţia, partea lui de proprietate rezultă din īmpărţirea numărului lui de acţiuni la numărul total de acţiuni emise şi distribuite de către corporaţia „OŢELUL". Se reţine că este vorba ele număr de acţiuni şi nu de valoarea nominală a acestora. Domnul Buzescu va fi deci proprietarul a 0,14 la sută din valoarea reală de piaţă a corporaţiei „OŢELUL" (cifră rezultată din īmpărţirea lui 1.400, numărul de acţiuni al căror proprietar este domnul Buzescu la 1.000.000, numărul total de acţiuni al corporaţiei).

    Valoarea reală, de piaţă a corporaţiei, a acţiunilor corporaţiei, nu este determinată de valoarea nominală a acţiunilor, ci de capacitatea corporaţiei „OŢELUL" de a produce profit, de a fi rentabilă. Aceasta deoarece o parte din acest profit este īmpărţit, sub denumirea de divident, celor ce deţin acţiuni, proporţional cu numărul de acţiuni, nu cu valoarea nominală a acţiunilor. Din totalul profitului distribuit ca divident, domnul Buzescu va primi 0,14%; un alt acţionar, care, să zicem, deţine 14.000 de acţiuni va primi 1,4 la sută, adică de zece ori mai mult decīt domnul Buzescu.

    Procesul prin care se stabileşte valoarea reală, de piaţă a acţiunilor unei corporaţii este mai complicat şi nu este locul aici să intrăm īn detalii. Ceea ce trebuie să reţinem este că această valoare depinde de mărimea dividentelor distribuite, care, la rīndul ei, depinde de mărimea profitului, care, la rīndul ei, depinde de munca celor angajaţi īn corporaţia „OŢELUL", a muncitorilor şi managerilor ei.

    Este deci posibil ca acţiunile deţinute de către domnul Buzescu, deşi pe fiecare serie 1.000 lei, să se vīndă, fiecare, cu 1.500 lei, dar şi cu 500 lei. In primul caz, domnul Buzescu este proprietarul unei averi de 2,1 milioane lei (1.400 acţiuni X 1.500 lei/acţiune), īn al doilea caz el va fi proprietarul unei averi de numai 0,7 milioane lei (1.400 acţiuni X 500 lei/acţiune).

    Există deci posibilitatea ca o parte dintre cei īmproprietăriţi prin TDP-uri să devină proprietarii unei averi mai mari, alţii ai uneia mai mici.

    Nu este aceasta o inechitate, o nedreptate ? Este. Ea provine din două cauze :

    1. — valorile īnregistrate īn evidenţele noastre contabile nu corespund realităţilor şi ele nu vor corespunde nici dacă Ministerul de Finanţe va face cea mai „ştiinţifică" reevaluare din istoria omenirii; "

    2. — ţinīnd seama de climatul social şi politic existent īn prezent īn ţară, eu am acceptat principiul priorităţii actualilor şi foştilor salariaţi ai īntreprinderilor existente īn schimbul TDP-urilor pe acţiuni.

    Inechitatea menţionată poate fi īnlăturată prin renunţarea la această prioritate, adică prin vinderea, contra TDP-uri, a tuturor acţiunilor ale tuturor corporaţiilor, exclusiv prin licitaţia publică. Este o decizie pe care va trebui să o ia Parlamentul ţării, la definitivarea proiectului de lege pe care l-am propus.

    Īn condiţiile licitaţiei, schimbul de TDP-uri contra acţiuni nu se va mai face la valoarea nominală, ci īn funcţie de cererea pentru acţiunile corporaţiei „OŢELUL". Īn aceste condiţii, este posibil ca domnul Buzescu cu cele 1.400 TDP-uri (cu o valoare nominală de 1,4 milioane lei) să poată cumpăra nu 1.400 de acţiuni ci 2 800 (cu o valoare nominală de 2,8 milioane lei) sau numai 700 acţiuni (cu o valoare nominală de 0,7 milioane lei) ale corporaţiei .„OŢELUL".

    Īn primul caz, cererea pentru acţiunile corporaţiei „OŢELUL" va fi atīt de mică īncīt cu un TDP cu valoarea nominală de 1.000 lei vor putea fi cumpărate 2 acţiuni, fiecare cu o valoare nominală de 1.000 lei. īn urma acestui schimb, domnul Buzescu va deveni proprietarul unui procent de două ori mai mare din patrimoniul corporaţiei „OŢELUL", adică 0,28 %

    - Lucrurile ar sta complet invers īn al doilea caz, cīnd domnul Buzescu, pentru a intra īn posesia unei acţiuni de 1.000 lei, ar trebui să ofere două TDP-uri, fiecare cu o valoare de 1.000 lei, fiecare devenind proprietarul a numai 0,07% din patrimoniul societăţii „OŢELUL".

    De această dată, la vīnzarea acţiunilor pe piaţă, deoarece īnseşi acţiunile au fost obţinute īn condiţii de piaţă, deţinătorii lor vor putea obţine un preţ egal, sau aproape egal, cu valoarea TDP-urilor cu care au fost īmproprietăriţi. īn primul caz, domnul Buzescu va vinde cele 2.800 acţiuni cu 500 lei pe bucată, īncasīnd, deci, 1,4 milioane lei, īn al doilea caz, va vinde cele 700 acţiuni cu 1.500 lei pe bucată, adică tot 1,4 milioane lei.

    Indiferent deci de forma īn care se va realiza schimbul de TDP-uri contra acţiuni — cu sau fără licitaţie — īn funcţie de decizia pe care o va adopta Parlamentul īn acest domeniu — obţinerea de acţiuni şi/sau obligaţiuni, īn cazul regiilor autonome, va fi principala direcţie īn care se vor orienta cetăţenii ţării pentru investirea TDP-urilor primite prin īmproprietărire.

    In ambele situaţii, există posibilitatea ca domnul Buzescu să NU POATĂ schimba TDP-urile cu care a fost īmproprietărit cu acţiuni sau obligaţiuni:

    -acţiunile sau obligaţiunile unităţii īn care lucrează s-au vīndut prin licitaţie şi el n-a mai „apucat" şi nici „bancherul" său, cu toate eforturile, n-a mai găsit pe īntreaga piaţă a ţării nici o acţiune şi obligaţiune pe care să o poată cumpăra cu TDP-urile domniei sale.

    S-ar putea de asemenea īntīmpla ca domnul Buzescu să NU VREA să schimbe TDP-urile sale pe acţiuni sau obligaţiuni ale unei corporaţii sau regii autonome provenite din „fostele" unităţi economice de stat sau cooperatiste.

    Cum bine ştim, TDP-urile nu pot fi schimbate pe bani; ele TREBUIE investite īntr-o īntreprindere şi investiţia trebuie făcută repede deoarece viaţa TDP-urilor este limitată : numai doi-trei ani, după cum va hotărī Parlamentul ţării. Cum acţiunile īntreprinderilor existente nu mai sīnt de vīnzare sau nu sīnt „acceptate" de domnul Buzescu şi alţii ca el, vor trebui create noi īntreprinderi.

    A investi īntr-o nouă īntreprindere īnseamnă a-ţi asuma riscuri mai mari decīt a investi īntr-una existentă. Crearea acestor noi īntreprinderi, va īnsemna practic apariţia pe scena economiei romāneşti a adevăraţilor īntreprinzători romāni, competenţi, curajoşi şi, lucru foarte important, deţinătorii unui capital financiar considerabil, sub formă de TDP-uri.
    Domnul Buzescu este unul dintre aceştia şi īmpreună cu fiul său, plus un coleg al acestuia şi alţi cīţiva oameni de īncredere „īnjghebează" o nouă īntreprindere, cu active iniţiale formate, īn principal, din TDP-uri şi ceva active băneşti, necesare pentru cheltuielile mărunte de īnceput.

    Se pot organiza fie īn asociaţie, fie īntr-o corporaţie. īn cazul corporaţiei, să zicem că au pus laolaltă 30 de milioane de lei īn TDP-uri şi un milion de lei īn bancnote, deci un total de 31 de milioane. Corespunzător, noua corporaţie BOGA va emite 31.000 de acţiuni fiecare cu o valoare nominala de 1.000 lei.

    Aportul domnului Buzescu la activele noii corporaţii este format din cele 2,4 milioane TDP-uri (1,4 milioane ale sale, plus 1 milion al soţiei), plus 100 mii lei, care fuseseră depuse la CEC pentru cumpărarea unui autoturism Dacia, care, īn noile condiţii, mai poate să aştepte.

    Aşa se face că domnul Buzescu va primi 2.500 de acţiuni ale noii corporaţii BOGA, devenind acţionar, proprietar a 8% (2.500 :31.000) din acţiunile corporaţiei, participīnd cu procentul respectiv la vot şi la īnsuşirea dividentelor distribuite de consiliul de administraţie.

    Evident, domnul Buzescu poate lucra īn continuare la corporaţia OŢELUL, se poate pensiona de acolo — fiindcă vor fi ceva „disponibilizări" şi la OŢELUL — şi sta acasă, ca pensionar, aşteptīndu-şi pensia de la stat şi dividentele de la BOGA, sau se poate angaja la BOGA, ca maistru, sau şef de echipă şi va „īncasa" şi pensia şi dividentele şi salariul.
    Last edited by Constantin Cojocaru; 08-05-10 at 05:36 PM.
    Absolvent al Colegiului Naţional „Sf. Sava" şi al Academiei de Studii Economice din Bucureşti. Doctor īn economie, specialitatea management.
    Motto _ Patria este norodul, nu tagma jefuitorilor ! TUDOR VLADIMIRESCU
    Arhiva de lucrari: Index de lucrari publicate( repertoriu ) Prezentare: C.V. Manifest : GATA PDF : Grafice de evaluare
    PDF : Tabele de comparatie Website_01: Varianta COJOCARU Website_02: Eurosansa Contact: via E-mail(aici)

  2. #2
    Rang-N-04(Grup sp)
    Constantin Cojocaru's Avatar
    Join Date
    May 2010
    Location
    Romānia
    Posts
    287
    Blog Entries
    4
    Rep Power
    656

    Thumbs up Re : Un scenariu posibil pentru proprietarul de TDP-uri-capitolul-V-

    Īn ce sector se poate lansa corporaţia BOGA ?
    Īn oricare, fiindcă nevoie este peste tot. Avīnd īn vedere că Grigore, fiul cel mare al domnului Buzescu este un inginer priceput şi pasionat īn construcţii navale, īn īntreţinerea şi repararea unei game largi de ambarcaţiuni navale fluviale, ca şi faptul că īn acest sector se face simţită o mare cerere, sigură īn prezent şi previzibilă īn viitor, probabil că acesta va fi sectorul ales.

    Evident după o grijulie analiză a veniturilor şi cheltuielilor implicate, apelīndu-se la cunoştinţele unui economist competent, fără ca pentru asta să se facă o comandă īn valută la institutele de marketing din Los Angeles.

    Primele tranzacţii ale noii firme vor fi cele de transformare a capitalului financiar disponibil sub formă de TDP-uri īn activele reale necesare activităţii productive : un teren, o clădire, utilaje, care stau neutilizate dincolo de gardurile a numeroase unităţi economice de stat.

    Cu TDP-urile vor putea fi cumpărate şi echipamente şi materiale din producţia curentă a altor īntreprinderi indiferent de natura şi forma de organizare a proprietăţii acestora. O parte a TDP-urilor va putea ii utilizată drept garanţie pentru obţinerea de capital bănesc de la bănci care să fie adăugat milionului deja vărsat de către acţionari, cu capitalul bănesc respectiv plătindu-se salariile şi celelalte cheltuieli pentru care, conform legii, nu pot fi utilizate TDP-urile.

    Īn felul acesta, după cīteva luni de la īnfiinţare, partea stīngă a bilanţului contabil al corporaţiei BOGA va indica numai : active băneşti — bani īn casa proprie, bani īn cont la bancă —, alte active financiare — acţiuni ale altor corporaţii, obligaţiuni ale statului, cumpărate de BOGA pentru portofoliu — şi, bineīnţeles, active reale — terenuri, clădiri, maşini, echipamente, materiale, produse finite etc.

    Nici urmă de TDP-uri. Corporaţia BOGA poate naviga, acum, cu toate pīnzele sus, pe valurile economiei de piaţă, supunīndu-se „curenţilor" acesteia, uneori mai liniştiţi, alteori mai puţin liniştiţi.

    Pentru domnul Buzescu, există, desigur şi posibilitatea deschiderii unei īntreprinderi personale, īn care să fie singurul investitor, singurul proprietar, singurul şef, bos, patron. Este foarte posibil ca domnia sa să aibă un astfel de caracter īncīt să nu poată — sau să nu vrea — să colaboreze nici cu feciorul, nici cu prieteni, nici cu colegi.

    Este dreptul iui să aibă caracterul pe care-l are şi este dreptul lui să-şi investească TDP-urile cum vrea.Īn virtutea acestor drepturi, ei īşi poate deschide un mic atelier de strungărie īn propria curte sau, de ce nu, poate lua hotărīrea să se īntoarcă īn satul natal, să-şi investească TDP-urile īntr-un lot de pămīnt, pus īn vīnzare, sau īnchiriere, de un „fost IAS apropiat, īntr-un tractor şi alte maşini agricole ce i-ar fi necesare īntr-o astfel de īndeletnicire rentabilă (şi pentru el şi pentru ţară).

    Nu există, deci, nici un fel de restricţii īn ceea ce priveşte domeniul īn care domnul Buzescu īşi poate īncerca şi manifesta spiritul de īntreprinzător. Romānia va deveni pentru toţi cetăţenii săi, pentru toţi domnii Buzescu, un pămīnt al tuturor oportunităţilor. Nu mai este nevoie ca domnul Buzescu să emigreze īn America (LAND OF ALL OPPORTUNITIES), deoarece odată cu TDP-urile īnsăşi esenţa Americii, sistemul ei economic, va emigra pe dealurile şi şesurile din jurul Carpaţilor.

    Ceea ce li se va cere domnilor Buzescu este exact ceea ce li se cere şi misterilor Jackson : muncă, sudoare, iniţiativă, creer, capacitate de a-ţi asuma riscuri şi de a accepta succesul" altuia şi eşecul propriu.

    TDP-urile vor oferi īntr-adevăr domnilor Buzescu multe şi mari oportunităţi. īn aceeaşi măsură şi riscuri tot multe şi mari. Care sīnt aceste riscuri ?

    Īn varianta că TDP-urile vor fi schimbate pe acţiuni la valoarea nominală, īn condiţia acordării de priorităţi salariaţilor unităţilor īn cauză, există riscul ca unii să devină mai bogaţi decīt alţii. īn orice caz: şi unii şi alţii vor fi mai bogaţi decīt fără TDP-uri.
    Īn varianta schimbării de TDP-uri pe acţiuni prin licitaţii — cine dă mai mult — există riscul ca o parte a valorii nominale a TDP-urilor să fie consumată pe parcursul tranzacţiilor — sub formă de comisioane etc. — şi ca o parte din deţinătorii de TDP-uri să nu ajungă niciodată capitalişti financiari, adică proprietari de acţiuni şi obligaţiuni, fiind deci, constrīnşi, īn cele din urmă, să investească TDP-urile īn īntreprinderi noi, să devină capitalişti industriali.
    Īn ambele variante menţionate, din momentul intrării īn proprietatea capitalului financiar — acţiuni şi obligaţiuni — apare şi rămīne — riscul ca unele din aceste hīrtii să piardă din valoare, cu alte cuvinte deţinătorii lor să sărăcească. Mai mult, ne spune un mare economist romān, marea masă a oamenilor Romāniei, din cauza actualei stări de sărăcie, vor vinde acţiunile pe bani, cu mult sub valoarea lor nominală pentru a-şi putea cumpăra bunuri de consum, rămīnīnd, īn continuare săraci, īn timp ce cīţiva, cu acţiunile respective, cumpărate ieftin, se vor īmbogăţi.

    Un alt mare economist romān, evidenţiind volumul imens de capital financiar — mai multe mii de miliarde lei — ce va fi pus īn mīinile cetăţenilor Romāniei, īn condiţiile īn care aceştia, cetăţenii Romāniei, nu au experienţa de proprietari de astfel de capital, in timp ce ţara nu dispune nici de specialişti īn mānuirea tranzacţiilor financiare, descrie cu voluptate masele dezlănţuite de panică la cea mai mică adiere a cursurilor acţiunilor, urmate, cu repeziciune, de crahuri financiare apocaliptice şi, evident, de dezastrul economiei ţării.

    Īn varianta investirii TDP-urilor īn noi īntreprinderi — personale, asociaţii, corporaţii — a utilizării lor pentru cumpărarea de active, de mijloace de producţie, există riscul ca, din cauza nepriceperii īn gestionarea īntreprinderilor respective, proprietarii lor să dea faliment, adică să piardă parţial sau total TDP-urile cu care au fost īmproprietăriţi.

    Toate aceste riscuri sīnt reale. Există īntr-adevăr riscul ca o parte a celor ce vor fi īmproprietăriţi cu TDP-uri să le piardă parţial, sau integral, să ajungă la fel sau aproape la fel de săraci cum erau īnainte de TDP-uri. Mai săraci de atīta īnsă nu.
    Din ce cauză vor sărăci aceştia ? Din cauza sistemului de TDP-uri ? Nu, ci numai din cauza propriei nepriceperi. Există riscul ca o parte a celor ce vor fi īmproprietăriţi cu TDP-uri să se īmbogăţească. Din cauza TDP-urilor ? Nu, ci numai din cauza propriei priceperi.

    Īntr-un sistem economic care nu dispune de capital financiar — cum a fost cazul Romāniei — nu există riscul apariţiei de dezechilibre financiare. Sistemelor economice care dispun de capital financiar le este inerent riscul apariţiei de dezechilibre. Frecvenţa şi amplitudinea acestor dezechilibre depind de... priceperea şi voinţa celor ce controlează sistemele financiare īn cauză, īn cazul Romāniei această pricepere şi voinţă īncepe cu Preşedintele şi Parlamentul care numesc guvernatorii Băncii Naţionale a Romāniei, care, ia rīndul lor, construiesc şi controlează īntregul sistem financiar al ţării.
    Cine sīnt cei ce hotărăsc priceperea şi voinţa de care depind dezechilibrele financiare ? Evident, domnii Buzescu, cetăţenii Romāniei, prin votul dat preşedintelui şi parlamentarilor.

    Iată, deci, că, īn esenţă şi īn cele din urmă, īntreaga problematică a reformei economice, a tranziţiei la economia de piaţă, a privatizării, a TDP-urilor, se reduce la domnul Buzescu, sub forma īntrebării : este domnul Buzescu, adică poporul romān, pregătit să se bucure de oportunităţile, de avantajele ce i le conferă economia de piaţă, şi, īn acelaşi timp să-şi asume riscurile la care-l supune un astfel de sistem economic ?

    Īn ceea ce mă priveşte, răspunsul este categoric : DA.

    Deoarece există şi păreri contrare, exprimate public, de către mari specialişti ai ţării, economişti şi de alte profesii, cred că disputa ar trebui rezolvată direct, de către cel īn cauză, adică de către domnul Buzescu, de către poporul romān, prin referendum naţional.
    Ce ziceţi, domnule Buzescu ?
    Last edited by Constantin Cojocaru; 08-05-10 at 05:50 PM.
    Absolvent al Colegiului Naţional „Sf. Sava" şi al Academiei de Studii Economice din Bucureşti. Doctor īn economie, specialitatea management.
    Motto _ Patria este norodul, nu tagma jefuitorilor ! TUDOR VLADIMIRESCU
    Arhiva de lucrari: Index de lucrari publicate( repertoriu ) Prezentare: C.V. Manifest : GATA PDF : Grafice de evaluare
    PDF : Tabele de comparatie Website_01: Varianta COJOCARU Website_02: Eurosansa Contact: via E-mail(aici)

Similar Threads

  1. Un scenariu de razboi bantuie internetul: nimiciti in patru ore!?-de Cristian Negrea
    By Cristian Negrea in forum Geopolitică-Geostrategie-Zone de interes si influentă
    Replies: 1
    Last Post: 04-09-12, 10:36 PM
  2. Posibilă Soluţie pentru ieşirea din Criză
    By Ţeavă Gheorghe in forum 07) Miscarea DACIA - schimbarea paradigmei
    Replies: 0
    Last Post: 31-10-11, 05:06 PM
  3. Partidul Lege şi Ordine - Cum a fost posibil să se intāmple aşa ceva?
    By Old Shatterhand in forum Diverse partide, miscari politice, tendinte
    Replies: 0
    Last Post: 16-05-11, 01:48 PM
  4. Anul 1859, un scenariu actual
    By Golem in forum Situaţia Romāniei: criza identitară, politică, socială, sistemică
    Replies: 0
    Last Post: 08-08-10, 05:21 PM
  5. Cea mai veche Ţară Romană -capitolul -I-
    By Lexington in forum Romānii din Cadrilater (Bulgaria)
    Replies: 0
    Last Post: 31-03-10, 11:23 AM

Tags for this Thread

Liens sociaux

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •