Results 1 to 1 of 1

Thread: Privatizarea efectuata de guvernul Romniei-capitolul-II-

  1. #1
    Rang-N-04(Grup sp)
    Constantin Cojocaru's Avatar
    Join Date
    May 2010
    Location
    Romnia
    Posts
    287
    Blog Entries
    4
    Rep Power
    656

    Exclamation Privatizarea efectuata de guvernul Romniei-capitolul-II-

    Ţinnd seama de legile şi hotărrile adoptate pnă n prezent, concepţia despre privatizare a Guvernului Romniei se concretizează n următoarele :

    1. Prin Decretul-lege nr. 54/1990 privind libera iniţiativă s-a dat voie să se organizeze mici ntreprinderi particulare. Aceste ntreprinderi au putut fi organizate de către cei care au avut bani, capital, la data respectivă. Cei care au avut astfel de capital au fost şi snt privilegiaţii şi bişniţarii vechiului regim, nu masele largi de muncitori, ţărani, intelectuali, care din salariile şi retribuţiile plătite de către vechiul regim de-abia dacă au avut din ce să trăiască de azi pe mine, nicidecum să acumuleze capitaluri cu care să cumpere hoteluri, restaurante, terenuri etc.

    Un efect important al apariţiei acestor ntreprinzători-bişniţari a fost acela al nfloririi corupţiei şi speculei, prin care se jefuiesc de două ori masele largi de salariaţi ;

    - o dată pentru că o parte din munca lor, din avuţia, care, n prezent le aparţine, dar se găseşte., n proprietatea statului" trece pe gratis, prin tot felul de aranjamente, n proprietatea particulară ;

    - a doua oară, prin vnzarea, către cumpărători a produselor şi serviciilor la preţuri de speculă. In felul acesta, se mbogăţesc, fără muncă, att ntreprinzătorii-bişniţari, ct şi administratorii ntreprinderilor de stat (sticla de bere, n loc să fie vndută cu 5 lei, este vndută bietului cumpărător cu 25 lei, 5 lei intrnd n buzunarul statului, adică n proprietatea ntregului popor", 10 lei n buzunarul bişniţarului şi 10 lei n cel al funcţionarului ntreprinderii de stat, sub forma ciubucului, funcţionar care, mai devreme sau mai trziu, devine şi el ntreprinzător-bişniţar).
    Este o mare deosebire ntre situaţia de dinainte de Revoluţie , mai exact nainte de adoptarea Decretului-lege nr. 54/1990, atunci cnd proprietatea de stat", a ntregului popor" era singura existentă cnd din punct de vedere al salariaţilor, transferurile de avuţie dintr-o unitate economică ntr-alta nu aveau nici o importanţă şi situaţia de după Decretul-lege nr. 54/1990, cnd avuţia trece efectiv dintr-o proprietate ntr-o altă proprietate, de la proprietarul abstract, ntregul popor, la proprietarul concret, din proprietatea salariaţilor n proprietatea lui Popescu sau Georgescu.

    Prin această mişcare", domnul Popescu, posesor de capital bănesc, n cele mai multe cazuri de provenienţă ilicită, devine proprietar de avuţie reală hotel, restaurant, tractor, autobuz etc. n mod definitiv şi veşnic, n timp ce proprietatea salariaţilor" se micşorează continuu pnă la completa dispariţie.

    2. Prin Decretul-lege nr. 961990 s-a legiferat dreptul guvernului de a ncheia contracte de societăţi mixte cu ntreprinzătorii străini, societaţi n care o parte a capitalului va reprezenta avuţia n proprietate de stat", a ntregului popor romn", n timp ce o altă parte o va reprezenta avuţia ntreprinzătorului (particular) străin.

    Una dintre urmările acestui decret-lege este aceea că s-au ncheiat sau snt pe cale de a se ncheia contracte care au ca efect transferul neechivalent de avuţie din proprietatea ntregului popor romn" n aceea a ntreprinzătorilor particulari străini. A se vedea n acest sens articolul O afacere de un miliard" publicat n ziarul Adevărul" din 22 iulie 1990. Aceasta este posibil datorită faptului că partenerul" romn de afaceri nu este proprietarul averii n cauză, nici reprezentant al proprietarilor individuali ai averii respective, ci unul sau mai mulţi birocraţi guvernamentali, de regulă incompetenţi şi fără răspundere materială pentru consecinţele deciziilor şi actelor lor.
    3. Prin Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale, recent adoptată de către parlamentul Romniei, se stabileşte că :

    A. O parte importantă a unităţilor economice de stat cele din industria energetică, exploatarea minelor şi a gazelor naturale, poştă, transporturi feroviare, armament şi altele stabilite de guvern vor fi transformate n regii autonome. Trebuie observat că legea declară regia autonomă ca proprietară a bunurilor din patrimoniul său.

    Prin această hotărre, Parlamentul şi depăşeşte atribuţiile, deoarece bunurile respective snt proprietatea poporului romn şi ele nu pot fi transferate, fără compensaţie, n nici o altă proprietate, fără consimţămntul direct prin Constituţie sau referendum naţional al poporului romn.

    De fapt, prin alte prevederi ale legii, statul, adică guvernul, con*tinuă să exercite atribuţiile de proprietar, n principal acelea de a numi managementul (conducerea) şi de a-şi nsuşi beneficiile unităţilor econo*mice n cauză.

    B. Restul unităţilor economice de stat vor fi transformate n societăţi (comerciale) pe acţiuni. La nceput, adică n momentul cnd va fi adoptată legea n cauză, n ceea ce priveşte proprietatea, nici aceste societăţi nu vor fi altceva dect aceeaşi Mărie clar cu altă pălărie". Vor fi aceleaşi unităţi economice de stat cu numele schimbat n SOCIETĂŢI PE ACŢIUNI. Deşi şi societăţile snt declarate proprietare ale patrimoniului lor, tot statul, guvernul, va rămne adevăratul proprietar, el fiind acela care va numi managementul SOCIETĂŢII şi care-şi va nsuşi beneficiile acesteia.
    4. După cum se ştie, acţiunile SOCIETĂŢILOR exprimă o relaţie foarte importantă, şi anume dreptul de proprietate al celor care le deţin asupra unei părţi din capitlul societăţilor respective.

    Eemplu: SOCIETEA PE ACŢIUNI AURORA", să zicem, are un capital de 10 000 000 lei. Aceasta este valoarea clădirilor, utilajelor, maşinilor, materialelor ce formează averea ei. SOCIETATEA va emite 10 000 de acţiuni a cte 1 000 lei fiecare (10 000 X 1 000 10 000 000 lei). Dacă cineva deţine 5 100 acţiuni, asta nseamnă că el are 51 la sută din totalul acţiunilor Aurora", ceea ce i asigură majoritatea de voturi necesare pentru numirea membrilor consiliului de administraţie şi, evident, 51 la sută din beneficiile ce vor fi realizate de către SOCIETATE. Cel care deţine acţiunile, acţionarul, este proprietarul lor şi el le poate vinde liber pe piaţă, pe bani.

    Preţul real de piaţă al acţiunilor poate fi, dar de regulă nu este egal cu valoarea lor nominală. O acţiune din exemplul de mai sus, cu o valoare de 1 000 lei, poate fi vndută şi cu 1 000 lei, dar şi cu 900 lei sau 1 100 lei. Preţul real de piaţă al acţiunilor depinde de capacitatea SOCIETĂŢII de a realiza beneficii : cu ct SOCIETATEA este mai rentabilă, adică realizează beneficii mai mari, cu att acţiunile ei au un pret mai mare, se vnd mai bine".

    5. Din prevederile Legii privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale rezultă că, la nceput, singurul acţionar, singurul proprietar al tuturor acţiunilor, ale tuturor SOCIETĂŢILOR va fi statul, guvernul.

    Articolul 23 al legii prevede că, n perioada următoare, o parte din aceste acţiuni, şi anume pnă la 30 la sută din acţiunile noilor societăţi", va intra n mod gratuit n proprietate particulară, aşa fel nct populaţia, indivizii vor deveni proprietari de acţiuni, acţionari.

    Mecanismul prin care cele 30 de procente din capitalul societăţilor" vor intra n proprietate particulară este următorul : fiecare SOCIETATE constituită prin reorganizarea unei unităţi de stat va emite un TITLU DE VALOARE egal cu 30 la sută din capitalul său social o bucată de hrtie, pe care va fi nscrisă o anumită valoare, n cazul nostru, al societăţii AURORA 3 000 000 lei.

    Titlurile de valoare emise de SOCIETĂŢI vor fi trimise la AGENŢIA NAŢIONALA DE PRIVATIZARE (A.N.P.) ; Agenţia le va nsuma şi va calcula totalul valorii lor pe ţară, să zicem, 75 miliarde lei ; această sumă urmează a fi distribuită, n mod egal şi gratuit, tuturor cetăţenilor romni cu domiciliul n ţară, care pnăla data de 31 decembrie 1990 au mplinit vrsta de 18 ani" (legea exclude de la distribuire" anumite categorii de condamnaţi", care nu prezintă nsă importanţă pentru subiectul nostru) ;

    -să presupunem că cei ndreptăţiţi la distribuire snt n număr de 15 milioane ; mpărţind cele 75 de miliarde (titluri de valoare) la cei 15 milioane rezultă că fiecare cetăţean romn va fi ndreptăţit la 5 000 lei;

    -pentru această sumă, Agenţia va emite o altă hrtie, denumită NSCRIS NOMINATIV, pe care va fi tipărită va*loarea de 5 000 lei;

    -se nţelege că s-ar putea să rezulte ca fiecare cetăţean să primească, nu unul, ci două sau mai multe nscrisuri nominative, fiecare cu valoare de 5 000 lei;

    -rămne de văzut, legea nu ne-o spune ; timp de un an de la data publicării legii, NSCRISURILE NOMINATIVE nu vor avea nici o valoare, nu se va putea face nimic cu ele, vor trebui ţinute la ciorap sau la oglindă, numai după un an ele vor deveni negociabile, adică vor putea fi vndute pe bani;

    -această vnzare nu se va putea face nsă direct, şi nici printr-o bursă de valori, ci numai prin intermediul Agenţiei naţionale pentru privatizare, care va trebui să nregistreze fiecare, adică toate zecile de milioane de tranzacţii cu nscrisuri nominative ;

    -oricum, n final, cu nscrisurile nominative, negociate şi nregistrate ca atare, o dată sau de mai multe ori la A.N.P,, posesorii lor le vor putea schimba numai pe ACŢIUNI ale societăţilor ;

    -cum, pe ce criterii, legea nu ne spune, ea asigurndu-ne numai că A.N.P.-ul o să reglementeze astfel de probleme.

    Acesta este mecanismul prin care 30 la sută dintr-o parte a actualei proprietăţi de stat se va transforma n proprietate particulară, privată.. Am subliniat o parte" ca să nu uităm că o altă parte, cu o valoare foarte mare, va rămne complet n proprietatea statului, sub formă de regii autonome. Este foarte posibil ca cei 30 la sută să se transforme n 6 la sută, de exemplu, adică mai nimic.
    Acest mecanism de privatizare prin NSCRISURILE NOMINATIVE respective prezintă mai multe dezavantaje, att de natură etică, ct şi economică şi socială.

    Etic, aplicarea n practică a mecanismului propus va crea o mare nedreptate : este nedrept ca un salariat care s-a angajat de 2 zile să primească ca şi cel care a lucrat 30 de ani n fabrica respectivă aceeaşi sumă, să zicem de 10 000 lei;

    Social, mecanismul NSCRISURILOR NOMINATIVE, aşa cum este el conturat n lege, va favoriza, mai departe, proliferarea bişniţarilor, datorită faptului că ele vor fi negociabile, adică vor putea fi schimbate pe bani, nainte de a fi schimbate pe acţiuni.

    Bişniţarii dispun de o poziţie avantajoasă faţă de marea masă a salariaţilor, att prin puterea lor de cumpărare dispun de bani, n condiţii de sărăcie generalizată a restului populaţiei ct şi prin putere informaţională snt mai aproape" de informaţia pertinentă referitoare la valoarea acţiunilor unei societăţi" sau alteia.
    Principalul dezavantaj al mecanismului NSCRISURILOR NOMINATIVE este de natură economică: ele nu vor aduce capitalul necesar pentru demararea de noi ntreprinderi particulare, romneşti, sănătoase capabile să creeze noi locuri de muncă (contracararea şomajului) şi noi produse şi servicii pe piaţă -(contracararea inflaţiei, a speculei, a corupţiei).
    Singurul lor efect pozitiv toate celelalte snt negative va consta n faptul că n unele foste unităţi economice de stat 30 la sută din acţiuni vor fi deţinute de particulari. Efect pozitiv, dar de valoare aproape nulă, deoarece 70 la sută din acţiunile SOCIETĂŢILOR şi 100 la sută din capitalul regiilor autonome vor rămne n proprietatea statului, acesta dndu-i guvernului dreptul fundamental de a hotăr cine conduce, adică cine decide soarta societăţilor pe acţiuni şi a regiilor autonome.

    Economia romnească va rămne astfel tot monopolist-statală, tot ineficientă, tot producătoare de sărăcie, ca şi nainte.
    6. O altă modalitate de privatizare nsuşită de guvern este aceea a vnzării avuţiei aflate n proprietatea lui către particulari. Această vnzare se va realiza pe două căi : vnzarea de acţiuni şi vnzarea de active (activ nseamnă orice bun material ce intră n patrimoniul unităţilor economice Clădiri, maşini, echipamente, terenuri, materiale etc).

    n ceea ce priveşte acţiunile, se prevede ca pe lngă cele 30 la sută care vor intra n proprietatea populaţiei, mai mult sau mai puţin gratuit, aşa cum am văzut, statul să poată vinde pe piaţă, contra lei şi valută, restul acţiunilor societăţilor provenite din fostele unităţi economice de stat.

    Cine le va,cumpăra ? Evident, cei care au lei şi valută ! n buzunarul cui vor intra leii şi valuta ? 70 la sută n buzunarul statului şi 30 la sută n buzunarul celor care au fost mproprietăriţi" inechitabil prin nscrisusurile nominative. Cu precizarea că, treptat, treptat, procentul mproprietăriţilor" pe seama speculei şi corupţiei va creşte de la 30 n sus, pnă vor stăpni integral economia romnească.

    Vnzarea de active ale societăţilor către sectorul particular nseamnă schimbarea lor pe lei şi valută, lei şi valută care vor avea aceeaşi destinaţie şi aceleaşi consecinţe descrise mai sus la vnzarea de acţiuni.
    7. Concluzionnd, putem spune că privatizarea preconizată de guvern se va materializa n :

    a) dezvoltarea n economie a unui sector particular bazat pe capital acumulat n vechea economie monopolist-statală, prin privilegii şi furt din avuţia statului şi n noua economie statal-bişniţărească, prin corupţie, speculă şi furt din avuţia att a statului ct şi a populaţiei ;

    b) păstrarea dominaţiei n economie a sectorului de stat care s-a dovedit ntotdeauna şi oriunde ineficient, incapabil să asigure prosperitate şi bunăstare pentru populaţie : continuarea actualei stări de criză, de indisciplină şi dezorganizare, cu tot cortegiul de lipsuri şi umilinţe pe care-1 vedem la tot pasul ;

    c) lipsa surselor de capital pentru constituirea de noi ntreprinderi particulare romneşti eficiente, sănătoase, singurele capabile să asigure noi locuri de muncă şi noi produse şi servicii pentru populaţie ;

    d) punerea economiei interne ntr-o permanentă situaţie de inferioritate faţă de capitalul străin.
    Last edited by Constantin Cojocaru; 08-05-10 at 03:43 PM.
    Absolvent al Colegiului Naţional Sf. Sava" şi al Academiei de Studii Economice din Bucureşti. Doctor n economie, specialitatea management.
    Motto _ Patria este norodul, nu tagma jefuitorilor ! TUDOR VLADIMIRESCU
    Arhiva de lucrari: Index de lucrari publicate( repertoriu ) Prezentare: C.V. Manifest : GATA PDF : Grafice de evaluare
    PDF : Tabele de comparatie Website_01: Varianta COJOCARU Website_02: Eurosansa Contact: via E-mail(aici)

Similar Threads

  1. Proiect de lege privind mproprietarirea Populatiei Romniei-capitolul-IV-
    By Constantin Cojocaru in forum Mecanismele economiei - Privatizarea. De ce? Cum? Pentru cine?
    Replies: 1
    Last Post: 17-10-17, 02:54 PM
  2. Privatizarea de care are nevoie Romnia-capitolul-III-
    By Constantin Cojocaru in forum Mecanismele economiei - Privatizarea. De ce? Cum? Pentru cine?
    Replies: 1
    Last Post: 08-05-10, 03:50 PM
  3. Cea mai veche Ţară Romană-capitolul -II-
    By Lexington in forum Romnii din Cadrilater (Bulgaria)
    Replies: 0
    Last Post: 31-03-10, 11:33 AM
  4. Cea mai veche Ţară Romană -capitolul -I-
    By Lexington in forum Romnii din Cadrilater (Bulgaria)
    Replies: 0
    Last Post: 31-03-10, 11:23 AM

Tags for this Thread

Liens sociaux

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •