...Puţine instituţii s-au dovedit mai nefaste pentru democraţie, dect o Curte Constituţională umplută, de către facţiunile fesniste concurnd pentru prada politică, cu "jurişti" tributari mentalitaţii comuniste (n care au fost formaţi) şi intereselor postcomuniste (de care snt legaţi ombilical). Un sistem juridic controlat la vrf de ticăloşi e mai rău dect unul anarhic. nzestrat cu o putere excesivă şi feriţi de rigorile alegerii/recuzării populare, CC a fost un instrument cheie n mpiedicarea revoluţiei politice, frnarea schimbării, evitarea eliberării Romniei. E suficientă lectura deciziilor CC pentru a verifica aceste acuzaţii grave. Au legitimat mecanic abuzurile puterii, anulnd numai prevederile neconvenabile unor clici. Nu se putea dovadă mai bună că peştele de la cap se mpute şi că reprezentarea incorectă (uzurparea) e cancer pentru umanitate.
***

TITLUL -V- Curtea Constituţională
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 142: Curtea Constituţională Structura
(1) Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei.
(2) Curtea Constituţională se compune din nouă judecători, numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau nnoit.
(3) Trei judecători sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de Preşedintele Romniei.
(4) Judecătorii Curţii Constituţionale aleg, prin vot secret, preşedintele acesteia, pentru o perioadă de 3 ani.
(5) Curtea Constituţională se nnoieşte cu o treime din judecătorii ei, din 3 n 3 ani, n condiţiile prevăzute de legea organică a Curţii.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
108. Articolul 142 se modifică şi se completează, astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
(1) Curtea Constituţională este garantul Supremaţiei Constituţiei.
Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
(2) Curtea Constituţională se compune din nouă judecători, aleşi prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau nnoit.
Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
(3) Rezultatul alegerilor pentru funcţia de membru al Curţii Constituţionale este validat de nalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Alineatul (4) va avea următorul cuprins:
(4) Judecătorii Curţii Constituţionale aleg, prin vot secret, preşedintele acesteia, pentru o perioadă de 3 ani.
Alineatul (5) va avea următorul cuprins:
(5) Curtea Constituţională se nnoieşte cu o treime din judecătorii săi, din 3 n 3 ani, n condiţiile prevăzute de legea organic a Curţii.
După alineatul (5) se introduc trei noi alineate, (6), (7) şi (8), cu următorul cuprins:
(6) Prevederile articolelor 82 alin 2, 84, 95, 96 şi 97 se aplică, n mod corespunzător, şi membrilor Curţii Constituţionale.
(7) Oricare dintre consilierii Curţiii Constituţionale este demis din funcţie, prin referendum, cu un număr de voturi mai mare dect cel cu care a fost ales, la cererea unui număr de alegători egal cu cel puţin 25% din numărul voturilor cu care a fost ales.
(8) Organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale se stabilesc prin lege organică.


ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
al.1 "Curtea Constituţională trebuie să fie garantul Supremaţiei Constituţiei." Nu aş folosi "este", ca să ascund un conjunctiv (optativ- condiţional?). Căci şi acum ea "este" garantul , conform constituţiei dar nu şi dacă observăm realitatea.Puţine instituţii s-au dovedit mai nefaste pentru democraţie, dect o Curte Constituţională umplută, de către facţiunile fesniste concurnd pentru prada politică, cu "jurişti" tributari mentalitaţii comuniste (n care au fost formaţi) şi intereselor postcomuniste (de care snt legaţi ombilical). Un sistem juridic controlat la vrf de ticăloşi e mai rău dect unul anarhic. nzestrat cu o putere excesivă şi feriţi de rigorile alegerii/recuzării populare, CC a fost un instrument cheie n mpiedicarea revoluţiei politice, frnarea schimbării, evitarea eliberării Romniei. E suficientă lectura deciziilor CC pentru a verifica aceste acuzaţii grave. Au legitimat mecanic abuzurile puterii, anulnd numai prevederile neconvenabile unor clici. Nu se putea dovadă mai bună că peştele de la cap se mpute şi că reprezentarea incorectă (uzurparea) e cancer pentru umanitate.

al. 2 Aleşi- fără discuţie. Dar de ce 9 ani? Nu există jurişti de schimb? Dacă se doreşte valorificarea experienţei aici, se pot permite două legislaturi, de cte patru ani.
al. 3 actual- trebuie neaparat să cadă şi poate fi nlocuit cu al. 3 al MCC. Doar să se spună n ce constă "validarea?"
al. 4 O altă formulă, poate mai practică, ar fi ca să fie ales prin vot popular, la 4 ani, numai preşedintele, care să numească ceilalţi membri.
al. 5 - ar trebui eliminate.
al. 6 Nu consider potrivite aceste trimiteri la analogii, care cer aplicarea "n mod corespunzător". n fiecare loc trebuie spus, fie şi repetat, ce se stipulează. Căci se ajunge să nu mai poţi urmări uşor textul, să nu mai poţi evalua pe loc implicaţiile. Şi eu am recurs la economia asta n comentarii-dar n Constituţie, nu ar trebui să se facă aşa ceva.
al. 7. Poate că demiterea referendară a preşedintelui CC ar fi suficientă, combinată cu dreptul dat acestuia de a demite pe cine nu corespunde din echipă.
al. 8 Hm Iar se delegă prea mult. Eu vreau să ştiu din constituţie funcţionarea, măcar n linii foarte mari. Altfel CC va putea merge n orice direcţie. Sau ndrăznim să cerem candidaţilor la postul de preşedinte al CC un "program electoral de apărare a Constituţiei", pe care s-ar angaja să-l respecte- şi tocmai asta ar permite electoratului departajarea, pe criterii de substanţă?


Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***

TITLUL -V- Curtea Constituţională
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 143: Curtea Constituţională -Condiţii pentru numire
Judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, naltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani n activitatea juridică sau n nvăţămntul juridic superior.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
109. Articolul 143 se modifică şi va avea următorul cuprins:
Denumirea articolului va fi: Condiţii pentru candidatură
Cuprinsul articolului va fi:
Articolul 143
Judecătorii Curţii Constituţionle trebuie să aibă pregătire juridică superioară, naltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani n activitatea juridică sau n nvăţămntul juridic superior.


ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
Se pare că de aici vine clauza cu 18 ani, care a infestat toate propunerea MCC? Repet atunci sintetic ce am mai semnalat: nu e o cerinţă legitimă şi nici fastă, pentru o ncercare de revoluţie democratică, prin reformă constituţională.


Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -V- Curtea Constituţională
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 144: Curtea Constituţională Incompatibilităţi
Funcţia de judecător al Curţii Constituţionale este incompatibilă cu oricare altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din nvăţămntul juridic superior.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
Am mai spus şi faptul că nu văd necesitatea acestei excepţii. Domnii respectivi pot fi invitaţi să vorbească studenţilor, cnd e cazul. Sau să le predea, după ce se achită cu brio de un mandat prea exigent ca să permită disiparea pe activităţi colaterale.Ce facem cu judecătorul recuzat prin referendum, care a intoxicat şi studenţii, n numele autorităţii sale?


Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -V- Curtea Constituţională
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 145: Curtea Constituţională - Independenţa şi inamovibilitatea
Judecătorii Curţii Constituţionale sunt independenţi n exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe durata acestuia.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
110. Articolul 145 se modifică şi va avea următorul cuprins:
Denumirea articolului va fi: Independenţa
Cuprinsul articolului va fi:
Articolul 145 Judecătorii Curţii Constituţionale sunt independenţi n exercitarea mandatului lor.

ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
Justă şi substanţială modificarea propusă de MCC! Nimeni nu trebuie să fie "inamovibil" n democraţia reală, pentru ca să existe ieşire din situaţia trădării mandatului (feedback social). E bine că ocupanţii altor noduri de putere n stat nu pot rezilia mandatul popular dat judecătorilor din CC. Dar "reprezentaţii" au nevoie de prghii de apărare n faţa abuzului de reprezentare. Dacă s-ar reţine propunerea mea, ca numai preşedintele CC să fie ales (pentru că e mai uşor să distingi o personalitate credibilă pentru această poziţie, dect nouă) , atunci acest preşedinte ar trebui să fie singurul capabil să demită pe cei din CC care nu dau satisfacţie, pe motive solide, explicate public. Daca populaţia este deranjată de deciziile liderului CC, l poate demite prin referendum şi noul venit va reface ntreaga echipă (pe care poate, ar trebui să o precizeze n campania electorală)


Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -V- Curtea Constituţională
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 146: Curtea Constituţională - Atribuţii
Curtea Constituţională are următoarele atribuţii:
a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, nainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui Romniei, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a naltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;
b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri internaţionale, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;
c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;
d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate n faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial; excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului;
e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui Romniei, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;
f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui Romniei şi confirmă rezultatele sufragiului;
g) constată existenţa mprejurărilor care justifică interimatul n exercitarea funcţiei de Preşedinte al Romniei şi comunică cele constatate Parlamentului şi Guvernului;
h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui Romniei;
i) veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia;
j) verifică ndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni;
k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic;
l) ndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
111. Literele a), b), c) şi e) ale articolului 146 se modifică, astfel:
Litera a) va avea următorul cuprins:
a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, nainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui Romniei, a Preşedintelui Camerei Reprezentanţilor, a naltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 30 de parlamentari, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;
Litera b) va avea următorul cuprins:
b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri internaţionale, la sesizarea Preşedintelui Camerei Reprezentanţilor sau a unui număr de cel puţin 30 de parlamentari;
Litera c) va avea următorul cuprins:
c) se pronunţă asupra constituţionalitaţii Regulamentului Camerei Reprezentanţilor, la sesizarea Preşedintelui Camerei Reprezentanţilor, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 30 deparlamentari;
Litera e) va avea următorul cuprins:
e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţiile publice, la cererea Preşedintelui Romniei, a Preşedintelui Camerei Reprezentanţilor, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii.

ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
al.a Cred că şi avocatul poporului trebuie să poată determina aceste pronunţări. Şi de ce nu, chiar populaţia, dacă strnge un număr de semnături , să zicem 10 000.
al. b Şi aici ar fi bine ca şi avocatul poporului, sau populaţia care strnge un număr de semnături, să poată provoca analiza constituţionalităţii
Adaug: Se va pronunţa ori de cte ori este apelată, conform regulilor enunţate mai sus, fără a putea invoca autoritatea unor pronunţări anterioare.

al.c Numai ca bucătărie internă? Şi de ce nu ar putea şi poporul (prin avocatul său, sau printr-o listă de X semnături ) să ceară o analiză de constituţionalitate, sesiznd un abuz faţă de care parlamentarii snt solidari (de exemplu creşterea salariilor lor, pensii speciale, imunităţi nejustificate, votarea secretă etc.)

al. d Văd că MCC lasă aşa o situaţie care, pe teren, dăunează puternic impunerii constituţiei ca temei fundamental de drept. De ce să fie analizate numai "excepţiile de constituţionalitate" ridicate n faţa instanţelor, sau de către avocatul poporului? ncălcarea Constituţiei prin legi nu trebuie corectată, ndiferent de unde vine sesizarea? Aş fixa foarte jos pragul de la care o listă de plngeri cu astfel de sesizare trebuie luată n seamă de CC, dacă se doreşte ca legile neconstituţionale să fie reperate la timp, nainte de a produce efecte grave (aşa cum s-a ntmplat- apropo, nu stabilim cine plăteşte n astfel de cazuri?). Pe de altă parte, de ce nu se dă voie şi judecătorilor, care s-au văzut siliţi să aplice legi strmbe, să contribuie la corectarea legislaţiei, sesiznd CC prin proceduri simplificate? n fine, nu văd nici o justificare ca n această materie, CC să nu poată.- şi chiar să trebuiască-, să se auto-sesizeze.

al. e De ce nu şi fără nici o cerere, dacă respectivele conflicte se produc?
al.f Presupun că se aplică şi la toate celelalte poziţii elective. Dar ncă nu am aflat ce nseamnă "veghează" n această constituţie? Aşa cum a "vegheat" n 1990, cnd Ion Iliescu a păstrat Romnia n gheare, deşi exista un aliniat care interzicea candidatura persoanelor compromise n fostul regim, şi un fost nomenclaturist de vrf se ncadra evident n această categorie? Ca unul dintre cei cărora li s-a respins atunci contestaţia, aş dori precizări la acest aliniat. Să nu mai fim niciodată la cheremul unei puteri care poate nscena alegeri ca la 20 mai 1990, prin metode similare celor din 1946, folosite de aceleaşi forţe

al. g, h S-au dovedit insuficient de bine precizate. Ce rost are un "aviz consultativ"?
al. i-j Foarte importante ar fi detaliile, pentru noua constituţie- pronunţat referendară. Să nu se poată ajunge la cenzurarea referendumurilor de către CC!
al. k Hm Sună bine dar poate ocaziona degenerări şi ntinde capcane. Un partid pro-democratic, dar care propune schimbări radicale, inclusiv la nivelul Constituţiei, ar putea fi blocat ca "neconstituţional", fără să se poată apăra. Partidele afirmate fac tot ce pot să nu permită altora să se ridice. După experienţa de pnă acum, cred că nu ar trebui să tolerăm boicotarea noilor partide (actualele clauze prohibitive privind condiţiile de nfiinţare şi participare la alegeri trebuind drastic schimbate, dacă vrem ca să mai poată ajunge sămnţa schimbării copac). Fără garanţii că şi trei persoane, dacă vor, pot nfiinţa un partid şi intra cu el n alegeri, pe un program net reformist, ba chiar, că pot cştiga un loc, fără a trebui să ndeplinească cote la scară natională)- controlul legalităţii partidelor se poate transforma n armă mpotriva democratizării societăţii.

al. l De evitat genul ăsta de "precizări", care au permis dreptului comunist să aibă două feţe: una pentru vitrina internaţională, şi alta pentru măcelărit poporul romn, pe baza nenumăratelor "şi altele", "de regulă", "etc"

Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -V- Curtea Constituţională
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 147: Curtea Constituţională - Deciziile Curţii Constituţionale
(1) Dispoziţiile din legile şi ordonanţele n vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, şi ncetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, n acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.
(2) n cazurile de neconstituţionalitate care privesc legile, nainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat să reexamineze dispoziţiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale.
(3) n cazul n care constituţionalitatea tratatului sau acordului internaţional a fost constatată potrivit articolului 146 litera b), acesta nu poate face obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate. Tratatul sau acordul internaţional constatat ca fiind neconstituţional nu poate fi ratificat.
(4) Deciziile Curţii Constituţionale se publică n Monitorul Oficial al Romniei. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
112. Alineatul (1) al articolului 147 se modifică, astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
(1) Dispoziţiile din legile şi ordonanţele n vigoare, precum şi cele din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Camerei Reprezentanţilor, constatate ca fiind neconstituţionale, şi ncetează efectele juridice la 45 zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, n acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de accord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.

ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
al.1-2 Şi ce se ntmplă dacă legea nu a fost crpită? Rămne chestiunea n aer, aşa cum s-a ntmplat - de exemplu- cu decretul 221/2009, prin care se recunoşteau victimelor regimului comunist drepturile fireşti la despăgubiri, pentru daunele suferite, datorită abuzurilor judiciare (că nici măcar nu au fost erori...)? Studiind explicaţiile totalmente groteşti oferite de CC pentru declararea neconstituţionalităţii acestui decret, sesizăm că o lege legitimă a fost sugrumată printr-o invocare abuzivă de neconstituţionalitate. Aşa au făcut tovarăşii din CC şi ca să paralizeze anchetele privind genocidul comunist şi fesenist , declararnd neconstituţională continuarea cercetărilor ncepute la procuratura militară, pentru că criminalii au ieşit la pensie. Această schemă a permis puterii de la Bucureşti să simuleze intenţii democratice, dnd legile reclamate de victime si susţinute n strainatate, pentru ca sa le scoata din funcţie, prin intervenţia CC. Nu ar trebui ca această stratagemă să poată fi folosită n continuare. Pentru aceasta este crucial ca deciziile abuzive ale CC, constatate de un alt organism (eventual dupa recuzarea populară prevazută n propunerea MCC) să conducă la pedepse foarte aspre- pentru sabotarea mecanismului democratic

al.3 O situaţie de neconstituţionalitate este prea gravă ca să poată rămne n picioare pe baza "autorităţii" de lucru judecat. La ce bun să demitem echipele CC care fac rău democraţiei , dacă după aceea, deciziile lor greşite nu mai pot fi corectate ?!

al. 4 Aici se ridică probleme grele, probabil parţial insolubile. Constituţionalitatea este temeiul aplicării legilor. O lege declarată neconstituţională este nulă de drept (ca un act nul) şi deci efectele ei ar trebui corectate, att ct se mai poate. Şi aici ne interesază extrem cazul convenţiilor externe abuzive (odioase) declarate ulterior anticonstituţionale. Dacă admitem că "au putere numai pentru viitor", ne punem ştreangul de gt. Atrag atenţia că juriştii fac aici o scamatorie : invocă "principiul non-retroactivităţii" ca absolut, ca şi cum el ar veni de la Dumnezeu, ntr-o formă care nu permite interpretare şi adecvare la realitate (context). Dar dacă i ntrebi UNDE scrie că nu se pot corecta situaţii trecute, provocate de legi şi măsuri denunţate ca abuzive, nu au spre ce arăta , mai sus dect constituţia (şi cine ştie ce prevedere CEDO- aplicată impropriu ). Dacă noi, poporul romn, n mod democratic, stabilim prin constituţie că, n numele dreptului de a ne salva ţara de la dezastru, vom corecta abuzurile , fără nici o restricţie de tip nonretroactivitate, prescripţie, amnistie- nimic pe lume nu ne poate opri. După care, va fi suficient să invocăm constituţia...


Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***