nţeleg că nu Constituţia este enciclopedia lămuririi noţiunilor pe care le foloseşte, dar ea trebuie să determine univoc măcar sensul expresiilor de bază. Măcar n mare, ce nseamnă "buget", ce şi cum intră n el, cui aparţin banii respectivi- statului sau poporului? Este important, att n cazul surplusului bugetar- eventual capitalizat n valori, ct şi n cazul datoriei bugetare.
***
Este deci important să blocăm sifonarea avuţiei colective (naţionale sau locale) prin crdăşia dintre "reprezentanţii" locali şi cămătarii care roiesc n jurul oportunităţilor (de a acorda mprumuturi speculative, n numele unor nevoi inventate, banii ajungnd la "băieţii deştepţi", datoria la "prostime")?
***
TITLUL -IV- Economia şi finanţele publice
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 138: Economia şi finanţele publice - Bugetul public naţional
(1) Bugetul public naţional cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele locale ale comunelor, ale oraşelor şi ale judeţelor.
(2) Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat şi pe cel al asigurărilor sociale de stat, pe care le supune, separat, aprobării Parlamentului.
(3) Dacă legea bugetului de stat şi legea bugetului asigurărilor sociale de stat nu au fost adoptate cu cel puţin 3 zile nainte de expirarea exerciţiului bugetar, se aplică n continuare bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat ale anului precedent, pnă la adoptarea noilor bugete.
(4) Bugetele locale se elaborează, se aprobă şi se execută n condiţiile legii.
(5) Nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
105. Articolul 138 se modifică şi se completează, astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
(1) Bugetul public naţional cuprinde bugetul de stat şi bugetele locale ale comunelor, ale oraşelor şi ale judeţelor.
Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
(2) Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat, pe care l supune aprobării Parlamentului.
Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
(3) Guvernul este obligat să prezinte spre aprobarea Parlamentului numai bugete de stat echilibrate sau cu excedente.
Alineatul (4) va avea următorul cuprins:
(4) Este interzisă contractarea de mprumuturi pentru finanţarea cheltuielilor bugetului de stat sau a bugetelor locale.
Alineatul (5) va avea următorul cuprins:
(5) n caz de mobilizare sau de război ori la instituirea stării de asediu sau de urganţă, Guvernul poate contracta mprumuturi pentru acoperirea cheltuielilor bugetului de stat, cu aprobarea Parlamentului, n condiţiile legii.
După alineatul (5) se introduc trei noi alineate, (6), (7) şi (8), cu următorul cuprins:
(6) Dacă legea bugetului de stat nu a fost adoptată cu cel puţin 3 zile nainte de expirarea exerciţiului bugetar, se aplică bugetul de stat al anului precedent, pnă la adoptarea noului buget.
(7) Bugetele locale se elaborează şi se execută n conditiile legii.
(8) Nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare.


ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
nţeleg că nu Constituţia este enciclopedia lămuririi noţiunilor pe care le foloseşte, dar ea trebuie să determine univoc măcar sensul expresiilor de bază. Măcar n mare, ce nseamnă "buget", ce şi cum intră n el, cui aparţin banii respectivi- statului sau poporului? Este important, att n cazul surplusului bugetar- eventual capitalizat n valori, ct şi n cazul datoriei bugetare.

al.1 ncă nu s-a spus mare lucru n această "lămurire", cum că bugetul cuprinde bugetul. nţelegem că MCC a scos din el fondul de asigurare, dar ce legătură au bugetele locale cu cel central, nu e tocmai clar.

al.2 Ce menire şi forţă are planul bugetului de stat (deci şi al celor locale)? ţi poţi impune limite ferme la chetuieli, dar la ncasări, cum poţi planifica viitorul? De ce să nu poată poporul, care plăteşte taxele, să şi spună cuvntul privind cheltuielile, măcar ntr-o cotă? Nu ar fi greu, cu ocazia completării formularului anual, şi e foarte legitim, ca fiecare plătitor de taxe, dacă vrea, să precizeze unde ar dori să fie folosiţi banii luaţi de la el. Să spunem că fiecare ar avea dreptul de a dirija 66% (sau altă cotă, de preferat ct mai mare) din suma plătită, către serviciile care l interesează. S-ar vedea astfel ce vrea cu adevărat poporul să fie făcut cu banii săi (sinteza, la nivel naţional, a acestor alocări precizate de cetăţeni, fiind publicată) . După ce s-ar aloca sumele dirijate explicit, guvernul ar putea dispune, ntr-o anumită marjă, de restul (de 33%- de exemplu) colectat, dar nedirijat spre cheltuieli precizate, pentru a acoperi cheltuieli pe care le consideră utile (prioritar) societăţii- deşi nu au fost reclamate de cetăţeni (să spunem, pentru că aceştia nu conştientizează respectiva necesitate). Numai asfel, poporul capătă putere reală asupra maşinăriei statului. Ar fi bine ca era n care democraţia se opreşte la uşa fiscului- să apună. Căci ea a fost transformată ntr-o farsă, prin care o birocraţie nesătulă parazitează populaţia.

al. 3 actual şi 6 MCC Nu ar trebui să fie permisă o astfel de situaţie.

al. 4 actual şi 7 MCC Nu e clar ce snt bugetele locale (o cotă locală din averea ntregului popor, sau o proprietate comună - numai a celor din localitatea respectivă). Asta ca să nţelegem pe ce baze se poate hotăr central ct să se strngă local şi la ce să fie utilizaţi banii. Aici intervine problema autonomiei dar şi a echităţii naţionale, adică paradoxul suprapunerii nivelelor de decizie colectivă. De ce ar plăti un proprietar de teren arabil din fundul ţării- cum se ntmplă acum, taxe mult mai mari dect cel care deţine teren n mijlocul Bucurştiului?

al 3-5 MCC Pledez şi eu pentru varianta MCC, poate cu prevederea unor excepţii , n cazuri cu adevărat excepţionale. Dacă o cheltuială e cu adevărat inevitabilă, ea poate fi acoperită prin creşterea taxării. Este deci important să blocăm sifonarea avuţiei colective (naţionale sau locale) prin crdăşia dintre "reprezentanţii" locali şi cămătarii care roiesc n jurul oportunităţilor (de a acorda mprumuturi speculative, n numele unor nevoi inventate, banii ajungnd la "băieţii deştepţi", datoria la "prostime")?

al 5 actual şi 8 MCC ncă nu e suficient de clar ce nseamnă "stabilirea sursei". Nu este bugetul suma prelevărilor din taxe şi tot el - suma cheltuielilor programate? Condiţia de echilibrare nu e suficientă? Sau se merge spre soluţia propusă de mine mai sus, şi fiecare cheltuală e condiţionată de faptul că populaţia a dirijat taxele spre ea, n cotă suficientă?


Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -IV- Economia şi finanţele publice
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 139: Economia şi finanţele publice - Impozite, taxe şi alte contribuţii
(1) Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege.
(2) Impozitele şi taxele locale se stabilesc de consiliile locale sau judeţene, n limitele şi n condiţiile legii.
(3) Sumele reprezentnd contribuţiile la constituirea unor fonduri se folosesc, n condiţiile legii, numai potrivit destinaţiei acestora.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
106. Alineatul (1) al articolului 139 se modifică, astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
(1) Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat se stabilesc numai prin lege.

ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
Amintesc că pnă acum populaţia supusă taxării nu a avut cale de reacţie fiscală, nici măcar prin referendum! Ea poate alege data viitoare, ipotetice partide (persoane) care să nu o mai taxeze abuziv. E un feedback mult prea grosolan pentru o democraţie reală. Trebuie făcută aici o schimbare radicală, prevăzut limpede referendum fiscal- naţional şi local, ca reacţie la decizii de taxare nepopulare (nelegitime, nedemocratice, nefaste). Ştie fiecare că scăderea taxării scade suma disponibilă pentru servicii publice şi mai observă fiecare că deseori banii snt sifonaţi din buget, n interes privat. Fiecare cetăţean, bine informat , trebuie să poată decide cum reacţionează n faţa acestor situaţii. Te supui unei decizii colective, dacă participi cu adevărat la luarea ei. A pune la vot orice. n afară de ce face statul n buzunarul fiecăruia, nsemnă a acoperi sclavia modernă cu spoială democratică. Dect aşa , mai bine o dictatură făţisă, căci ea va strni rezistenţă, n timp ce pseudo-democraţia domesticeşte imparabil.


Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -IV- Economia şi finanţele publice
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 140: Economia şi finanţele publice
- Curtea de Conturi
(1) Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de ntrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public. n condiţiile legii organice, litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi se soluţionează de instanţele judecătoreşti specializate.
(2) Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public naţional din exerciţiul bugetar expirat, cuprinznd şi neregulile constatate.
(3) La cererea Camerei Deputaţilor sau a Senatului, Curtea de Conturi controlează modul de gestionare a resurselor publice şi raportează despre cele constatate.
(4) Consilierii de conturi sunt numiţi de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau nnoit. Membrii Curţii de Conturi sunt independenţi n exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe toată durata acestuia. Ei sunt supuşi incompatibilităţilor prevăzute de lege pentru judecători.
(5) Curtea de Conturi se nnoieşte cu o treime din consilierii de conturi numiţi de Parlament, din 3 n 3 ani, n condiţiile prevăzute de legea organică a Curţii.
(6) Revocarea membrilor Curţii de Conturi se face de către Parlament, n cazurile şi condiţiile prevăzute de lege.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
107. Articolul 140 se modifică şi se completează, astfel:
Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
(2) Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului şi Preşedintelui Romniei un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public naţional din exerciţiul bugetar expirat, cuprinznd şi neregulile constatate.
Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
(3) La cererea Parlamentului şi a Preşedintelui Romniei, Curtea de Conturi controlează modul de gestionare a resurselor publice şi raportează despre cele constatate.
Alineatul (4) va avea următorul cuprins:
(4) Cei 18 consilieri de conturi ai Curţii sunt aleşi, prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un mandat de 9 ani. Ei sunt independenţi n exercitarea mandatului lor. Ei sunt supuşi incompatibilităţilor prevăzute pentru judecători.
Alineatul (5) va avea următorul cuprins:
(5) Consilierii de conturi ai Curţii aleg, prin vot secret, preşedintele acesteia, pentru o perioadă de 3 ani.
Alineatul (6) va avea următorul cuprins:
(6) Curtea de Conturi se nnoieşte cu o treime din consilierii de conturi, din 3 n 3 ani, n condiţiile prevăzute de lege.
După alineatul (6), se introduc trei noi alineate, (7), (8) şi (9), care vor avea următorul cuprins:
(7) Prevederile articolelor 82, 84 alin.1, 95, 96, şi 97 se aplică, n mod corespunzător, şi consilierilor Curţii de Conturi.
(8) Oricare dintre consilierii Curţiii de Conturi este demis din funcţie, prin referendum, cu un număr de voturi mai mare dect cel cu care a fost ales, la cererea unui număr de alegători egal cu cel puţin 25% din numărul voturilor cu care a fost ales.
(9) Organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi se stabilesc prin lege organică.


ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
al.1 Şi ce rezultă din acest control? Decizii de ce factură? Există cetăţeni care pot supraveghea acum ce face Curtea de Conturi şi poate reacţiona la deturnările fiscale de nalt nivel? Cum? Unde snt publicate datele necesare urmăririi contabilităţii naţionale? Cum poate cineva analiza modul n care un stat, care a vndut un număr uriaş de active, şi a pauperizat populaţia a ajuns dator? n ce cadru se poate desfăşura necesarul Proces al Tranziţiei Criminale? Unde au loc procesele la "instanţele judecătoreşti specializate" şi cine poate participa la ele, ca parte? Propun ca orice cetăţean romn, n calitatea sa de co-proprietar al avuţiei naţionale şi co-subiect al sistemului de fiscalizare, să poată deschide acţiuni n justiţie, la acest nivel.

al 2. Şi respectivul raport este expus public pe Internet, pentru ca populaţia să poată face adnotări, de care factorii responsabili să ţină cont, sau să rişte penalizări.

al. 3 Sau la cererea unui număr de minim 10 000 de cetăţeni. Nu mai mult !

al 4 nţeleg nevoia de continuitate (experienţă). Dar 9 ani e prea mult. Şi nu văd de ce ar fi numiţi "consilieri". Nu le dăm puterea de a repara ce constată, sau măcar de a impune guvernului să o facă, adică statut de "controlori?

al. 5 Varianta MCC este evident preferabilă. O alta , poate mai practică, ar fi să se aleagă prin vot (la 4 ani) numai preşedintele acestui organism crucial, care să numească restul echipei.

al. 6 Aş renunţa la acest aliniat, n ambele variante.

al .7- 9 MCC Observaţiile obişnuite. Este bine ca şi aici populaţia nemulţumită să poată revoca "reprezentanţii" incorecţi. Şi ca "legea organică" să fie clar ncadrată de Constituţie


Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -IV- Economia şi finanţele publice
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 141: Economia şi finanţele publice - Consiliul Economic şi Social
Consiliul Economic şi Social este organ consultativ al Parlamentului şi al Guvernului n domeniile de specialitate stabilite prin legea sa organică de nfiinţare, organizare şi funcţionare.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
Varianta actuală revelează un exemplu tipic de cec n alb, care deschide larg poarta pseudo-democraţiei. Mă mir că nici varianta MCC nu umple golul. Ce mandat va avea acest CES? Ce nseamnă "consultativ"?

Ar dori cei care pretind că economia este o ştiinţă tare, să uităm ce a ieşit din activitatea consiliilor economice care au dat sfaturi inutile sau nocive, pe salarii frumoase, după 1990, guvernului Romniei? După ce ni s-a explicat ce bunăstare va produce terapia de şoc, liberalizarea preţurilor, privatizarea sălbatică, etc- mai au "teoreticienii" tupeul să pretindă poporului să se lase călăuzit de "experţi" (n loc să fie informat corect de ei) n domenii n care complexitatea face imposibilă analiza eficace? Sau tocmai asta trebuie să nţelegem prin "consultare": că , avnd n vedere riscurile şi nedeterminările, nimeni nu va răspunde de ce iese din sfaturile CES?


Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
Structura Constitutiei :

TITLUL -I- Principii generale (art.1-14)

TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi ndatoririle fundamentale (art.15-60)
CAPITOLUL -I- Dispoziţii comune (art.15-21)
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale (art. 22-53)
CAPITOLUL -III- ndatoririle fundamentale (art. 54-57)
CAPITOLUL -IV- Avocatul Poporului (art.58-60)

TITLUL -III- Autorităţile publice (art. 61-134)
CAPITOLUL -I- Parlamentul (art. 61-79)
SECŢIUNEA 1-a : Organizare şi funcţionare (art. 61-68)
SECŢIUNEA a 2-a: Statutul deputaţilor şi al senatorilor (art. 69-72)
SECŢIUNEA a 3-a: Legiferarea (art. 73-79)

CAPITOLUL -II- Preşedintele Romniei (art.80-101)

CAPITOLUL III- Guvernul (art.102-110)

CAPITOLUL IV- Raporturile Parlamentului cu Guvernul (art.111-115)

CAPITOLUL -V- Administraţia publică (art.116-123)
SECŢIUNEA 1-a: Administraţia publică centrală de specialitate (art.116-119)
SECŢIUNEA a 2-a: Administraţia publică locală (art.120-123)

CAPITOLUL -VI- Autoritatea judecătorească (art.124-134)
SECŢIUNEA 1-a: Instanţele judecătoreşti (art.124-130)
SECŢIUNEA a 2-a: Ministerul Public (art.131-132)
SECŢIUNEA a 3-a: Consiliul Superior al Magistraturii (art.133-134)

TITLUL -IV- Economia şi finanţele publice (art.135-141)
TITLUL -V- Curtea Constituţională (art.142-147)
TITLUL -VI- Integrarea euroatlantică (art.148-149)
TITLUL -VII- Revizuirea Constituţiei (art.150-152)
TITLUL -VIII- Dispoziţii finale şi tranzitorii (art.153-156)

[***]