Chiar nu putem măcar ncerca să punem capăt hoţomăniei celei mai mari, care ne pauperizează n avalanşă şi produce putrezirea democraţiei? Cum să justifici obligaţia unei generaţii de a plăti datoriile făcute n numele alteia, care nu a fost consultată, şi care - de regulă, nu a profitat de sumele respective - ajunse la complicii celor care au intermediat marea jăcmăneală? Propun forma tare: "Este interzisă contractarea de mprumuturi n numele poporului romn, dacă nu există garanţii (referendum) că populaţia beneficiară solicită mprumutul şi că se angajează că l va plăti ea, nu urmaşii ei". Şi justificarea tare: numai cine face un mprumut, poate fi obligat să-l retureze/ returneze. Cu consecinţa crucială: avem absolută nevoie de o instituţie fiabilă a reprezentării.
***
Cuprins:
#
Banca Naţională a Romniei, #Rezervele internaţionale ale Romniei, #Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, #Comisia Naţională de Supraveghere a Asigurărilor, #Comisia Naţională de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, #Casa de Economii şi Consemnaţiuni...


TITLUL -IV- Economia şi finanţele publice
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 137: Economia şi finanţele publice - Sistemul financiar
(1) Formarea, administrarea, ntrebuinţarea şi controlul resurselor financiare ale statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale instituţiilor publice sunt reglementate prin lege.
(2) Moneda naţională este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul. n condiţiile aderării la Uniunea Europeană, prin lege organică se poate recunoaşte circulaţia şi nlocuirea monedei naţionale cu aceea a Uniunii Europene.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
99. Articolul 137 se modifică şi se completează, astfel:
Denumirea articolului va fi: Banca Naţională a Romniei
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
(1) Banca Naţională a Romniei este banca centrală a Romniei, avnd personalitate juridică.

Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
(2) Banca Naţională a Romniei este o instituţie publică autonomă.


După alineatul (2) se introduc şaptesprezece noi alineate, (3),(4), (5), (6), (7), (8), (9), (10), (11), (12), (13), (14), (15), (16), (17), (18) şi (19), cu următorul cuprins:
(3) Obiectivul fundamental al Băncii Naţionale a Romniei este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor.
(4) Principalele atribuţii ale Băncii Naţionale a Romniei sunt:
a) emiterea bancnotelor şi a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul Romniei;
b) supravegherea activităţii băncilor şi celorlalte instituţii de credit, promovarea şi monitorizarea bunei funcţionări a sistemelor de plăţi pentru asigurarea stabilităţii financiare;
c) supravegherea pieţii valutare, calcularea şi publicarea cursurilor medii de schimb valutar, pentru evidenţa statistică;
(5) n teritoriul naţional al Romniei nimeni nu poate crea bani, n afară de Banca Naţională a Romniei.
(6) Cantitatea de numerar n circulaţie nu poate creşte mai repede dect Produsul Intern Brut.
(7) Moneda naţională este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul.
(8) Banca Naţională a Romniei este obligată să folosească toate cantităţile de numerar rezultate din emisiunile monetare pentru cumpărarea de aur, cu prioritate din producţia internă, n vederea sporirii tezaurului ţării.
(9) Pe teritoriul Romniei, persoanele fizice şi juridice romne nu pot efectua operaţiuni de ncasări şi plăţi, sau de creditare, dect n moneda naţională, leul.
(10) n Romnia, băncile şi instituţiile de credit nu pot acorda mprumuturi dect pentru investiţii productive, pentru crearea de capacităţi de producţie noi, sau pentru dezvoltatea şi modernizarea capacităţilor de producţie existente.
(11) Prin excepţie de la prevederile alineatului (10), casele de ajutor reciproc pot acorda orice fel de credite membrilor lor, potrivit legii şi statutelor lor.
(12) Cetăţenii Romniei pot cumpăra valută, n orice cantitate, pe care o folosesc pentru efectuarea de plăţi către persone fizice şi juridice străine.
(13) nlocuirea monedei naţionale cu o altă monedă se aprobă de poporul romn, prin referendum.
(14) Banca Naţională a Romniei este condusă de un guvernator ales de popor, prin vot universal, egal, direct, secret, şi liber exprimat.
(15) Funcţia de guvernator al Băncii Naţionale a Romniei este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din nvăţămntul superior.
(16) Guvernatorul Băncii Naţionale a Romniei trebuie să aibă pregătire economică superioară, naltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani n activităţi financiar-bancare sau n nvăţămntul economic superior şi să nu fi fost membru al Parlamentului sau al Guvernului.
(17) Prevederile articolelor 81,82, 83, 84 alin. (1), 95, 96, 97, se aplică, n mod corespunzător, şi Guvernatorului Băncii Naţionale a Romniei.
(18) Guvernatorul Băncii Naţionale a Romniei este demis din funcţie, prin referendum, cu un număr de voturi mai mare dect cel cu care a fost ales, la cererea Preşedintelui Romniei, a Preşedintelui Camerei Reprezentanţilor ori a cel puţin 200.000 de cetăţeni cu drept de vot.
(19) Organizarea şi funcţionarea Băncii Naţionale a Romniei se stabilesc prin lege.

ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
Cred că nu ar trebui pierdută, din formularea actuală de la aliniatul 1, ideea că " Formarea, administrarea, ntrebuinţarea şi controlul resurselor financiare ale statului" trebuie tratate unitar, pe baza mandatului constituţional de principiu-expus nainte de a se proceda la detalierea propusă de MCC mai jos. Ceea ce presupune, nainte de a spune cum se va proceda, să se spună de ce. Am citit şi eu suficiente eseuri despre ce snt banii, ca să ştiu că o anume ambiguitate noţională, probabil inevitabilă, ar merita tranşată, prin definiţii constituţionale. După ce se precizează ce fel de bun snt banii - pentru poporul romn, prevederile subsecvente pot fi urmărite raţional. De exemplu, ar fi cazul, avnd n vedere viziunea economică expusă la articolele anterioare, să aflăm dacă banii creaţi de Banca Naţională snt o proprietate, a statului romn, sau a poporului romn (statul fiind numai administrator - folosind Banca Naţională - ca instrument). Este esenţial să nţelegem cui acordăm "seigneurie"- dreptul de a plăti(la lansarea n circuit) cu bani noi, creaţi din nimic(ţinnd cont şi de decuplarea monezii de echivalentul n aur, care ne-a aruncat n era speculaţiilor).
Trec acum la propunerea MCC.

al.1-2 Are această personalitate juridică/ instituţie publică, patrimoniu privat? Care este raportul ei cu banii pe care i produce, administrează şi retrage?

al.3. Obiectivul fundamental ar putea fi un etaj mai sus, n zona misiunilor sociale, "asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor" fiind doar un instrument, poate nu singurul. n unele situaţii, poţi ucide populaţia pentru asigurarea stabilităţii preţurilor.

al.4a Emit bani şi falsificatorii. A permite crearea de bani este un privilegiu extrem, care se poate acorda doar sub garanţia că e folosit n interesul poporului romn. Aş dori deci să fie stipulat dreptul de control public operaţional (ncepnd cu transparenţa totală) asupra procesului de creare a banilor. Şi, pentru ca să nu păţim un Federal Rezerve - să se precizeze explicit că emiterea de monedă (unde Banca Naţională conform al.5- are exclusivitate), nu poate fi delegată de BN unor entităţi private şi nu poate ocaziona cştiguri private.

al. 4b Supraveghere da, asistenţă da, garantare - nu, ceea ce trebuie precizat. Garanţia de stat oferită băncilor private, permite jefuirea populaţiilor din toată lumea. Oamenii depun banii, aceştia snt imediat folosiţi n speculă bancară (cu limitarea insuficientă, numită "fractional reserve"), bancherii făcnd beneficii uriaşe - la cştig. n schimb, la pierdere (care nu ar trebui să poată fi justificată, din moment ce mulţi bani nu snt depuşi explicit - pentru speculaţii) se invocă interesul social - şi statul jefuieşte toată populaţia pentru a acoperi găurile. Acest abuz trebuie stăvilit şi constituţional. Băncile (străine!?) să nu se poată nstăpni peste populaţia sclavă a Romniei - spus negru pe alb. Băncile naţionale publice (de stat) vor fi n schimb garantate.

al. c Nu ajunge monitorizarea şi evidenţa! Poporul trebuie apărat de jefuire prin atacuri speculative sau prin fixarea unor cursuri de schimb injuste, spoliatoare, care permit cumpărarea pe nimic a bunurilor, produselor şi proprietăţilor noastre. Un prim pas concret, pe care eu l-aş stipula constituţional ar fi denunţarea criminalităţii inflaţiei explozive care ne-a sărăcit n timpul tranziţiei. Ar trebui cercetaţi vinovaţii şi pedepsiţi - ca să se creeze un precedent, n direcţia "responsabilităţii financiare". Dacă măsurile protectoare implică renunţarea la sacrosanta "liberalizare", ele trebuie legitimate constituţional.

al 5. Nu cunosc cum se va proceda n momentul n care am trece la Euro. Fiecare ţară şi va mai crea liber monedă (euro) sau seigneuria se mută n altă parte? Pe ce temei ? Poate lămureşte un expert, consecinţele pentru acest punct?

al. 6 Am mai notat rezervele mele pentru PIB ca indicator al capitalului total real. Ca măsură a fluxurilor comerciale (de bani) el pare mai adecvat (dacă nu am avea o asemenea economie subterană). Aş dori precizări despre cine, cum şi de ce calculează PIB-ul. Ca să se nţeleagă ce mă frămntă, revin asupra remarcilor mele anti-consumiste. Să zicem că luăm toţi obiceiul să ne schimbăm apartamentele o dată pe an (dacă nu ne ajută un bombardament să relansăm construcţiile, că doar totul e să creştem, şi de la zero e cel mai uşor), să ne schimbăm hainele lunar, să ne schimbăm maşina şi mai des, să ne tundem pe bani unii pe alţii, să ne taxăm cnd stăm de vorbă - pentru ideile livrate, să ne punem inele peste tot, să ne uităm continuu la clipuri noi, să ne taxăm soţii pentru serviciile casnice, să cumpărăm şi aer - nu numai apă, să ne educăm continuu - pe bani, să purtăm umbrela o singură zi - ca paharele de unică folosinţă, etc. etc. PIB-ul explodează. Banii curg frenetic, ca nişte bile de biliard isterizate. E bine atunci să mărim automat, proporţional cu delirul, masa monetară, devaloriznd banii care cumpără mai mult fleacuri, după ce am risipit energii (şi distrus resurse) pentru a mercantiliza colaborările umane şi produce incontinent lucruri inutile sau dăunătoare? Poate că a ţine inflaţia sub o cotă ar fi mai firesc.

al 7. Care ar trebui, sau nu, să aibă o garanţie, de exemplu n aur (leul greu)?

al. 8 Pe lngă cumpărare, BN nu poate/trebuie să extragă aur (n ce cote, n ce condiţii?) din rezervele naturale ale Romniei? Nu este singura instituţie care poate face asta - aurul, ca şi banii, fiind proprietatea publică a poporului? Sau tocmai asta se nţelege n textul MCCC prin cumpărare? Poate constituţia pune punct escrocheriilor gen Roşia Montană?

al 9. Just, n afară de raportul dintre două persoane fizice. Ar fi poate bine de spus scurt şi de ce. Ca să afle poporul că există colonialism monetar.

al 10-11 Este clară aici intenţia. Poate că se poate contracara mai dur cămătăria, de şanţ sau bancară, declarnd-o activitate antisocială. Pe de altă parte, pentru ca omul n restrişte să aibă instrumente de salvare, ar trebui făcut mai mult pentru sprijinirea caselor de ajutor reciproc (şi a CEC-ului naţional, vezi articolul de mai jos). Stipulnd de exemplu obligaţia Băncii Naţionale de a le sprijini, cu prioritate. Sau cernd reconstrucţia unui sistem bancar de stat.
Nu văd de ce Banca Naţională nu ar sprijini băncile cu capital romnesc cu prioritate, faţă de celelalte. Ct vom mai suporta propaganda care pretinde că o bancă străină este benefică? Plecnd din Romnia cu mai mult dect a adus, sau punnd mna pe active reale, după ce se joacă cu hrtii şi valori fictive - deci fiind un cămătar parazitar al naţiunii

al. 12 Cumperi valută şi cu marfă, pe export. Oare e bine să nu existe nici o restricţie, nici măcar o recomandare constituţională de principiu, privind atitudinea patriotică, la acest capitol? După ce ţările OPEC s-au umplut cu petrodolari tipăriţi liber, golindu-şi subsolul, noi vom continua nelimitat să ne vindem resursele pe bileţele de hrtie, care ntr-o bună zi vor fi declarate nule? Exact ca africanii care primeau oglinjoare şi baticuri pe fildeş, pietre scumpe şi aur, n zorii . pieţei libere? Fără a pretinde că aş şti care ar fi mijlocul (constituţional) de apărare, semnalez că am avea nevoie de unul. Fie el şi educaţional. Sau monopolizarea comerţului cu valută de către stat ar fi o soluţie?

al 13. Just. Cu menţiunea: după ce se poate dovedi că populaţia a fost bine informată privind toate consecinţele, de către comisii de experţi, care le-au studiat şi şi asumă răspunderea concluziilor.

al 14-18 Aceleaşi observaţii ca la aliniatele similare din articolele anterioare.

al 19 Cu condiţia să respecte spiritul prevederilor constituţionale şi ca autorii lor să-şi asume răspunderea pentru efecte.

ntrebare finală: Dacă snt permise operaţiile bancare (conturile) n valută, snt cumva ncurajate conturile n lei? Dacă snt permise băncile cu capital străin, snt cumva ncurajate cele cu capital romnesc?

Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***

ؔ
Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC)
:
100. După articolul 137, se introduce un articol nou, 137.1, astfel:
Denumirea articolului va fi: Rezervele internaţionale ale Romniei
Cuprinsul articolului va fi:
Articolul 137.1
(1) Rezervele internaţionale ale Romniei sunt alcătuite din:
a) aur deţinut n tezaur n ţară;
b) active externe, sub formă de bancnote şi monede emise de alte state, sau de Uniunea Europeană, deţinute n conturi de depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni a Romniei.

(2) Rezervele internaţionale ale Romniei se creează prin cumpărarea de aur şi active externe cu sumele băneşti provenite din:
a) emisiunile monetare efectuate de Banca Naţională a Romniei;
b) excedentele bugetului public naţional.

(3) Este interzisă contractarea de mprumuturi pentru sporirea sau completarea rezervelor internaţionale ale Romniei.
(4) Este interzisă acordarea de mprumuturi din rezervele internaţionale ale Romniei.
(5) Rezervele internaţionale ale Romniei sunt folosite numai pentru efectuarea de plăţi externe n situaţii excepţionale, cnd ţara se află n stare de mobilizare, de război, de urgenţă sau de asediu.
(6) Rezervele internaţionale ale Romniei se află n proprietatea publică a poporului romn şi sunt administrate de către statul romn, prin Ministerul Finanţelor Publice.



ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
Snt pe un teritoriu puţin cunoscut mie. Aşa că fac numai remarci generale.

al. 1
Aş adăuga c) Active externe datorate statului romn, pe care Banca Naţională este obligată să facă toate demersurile pentru a le recupera (tezaurul jefuit de URSS, creanţa Germaniei - semnalată de domnul Radu Golban, datoria Iraq-ului - la care nu poporul romn a renunţat, etc.)

al. 2 Aş adăuga c) Extracţia de aur (şi alte minerale - valori), din rezervele naţionale. Ct priveşte punctul b-reamintesc că s-au exprimat dubii, n dosarul CAFR. Poate că, n mod corect, surplusul bugetar al unui an trebuie retrocedat celor taxaţi (eventual prin scăderea sumelor respective din sarcinile anilor viitori)- pentru a nu apare "banii statului". Sau , n viziunea unitară MCC, orice excedent bugetar aparţine poporului, n comun?

al. 3 Am militat pentru această prevedere, pe care aş dori-o extinsă la ORICE mprumuturi făcute n numele poporului romn. Chiar nu putem măcar ncerca să punem capăt hoţomăniei celei mai mari, care ne pauperizează n avalanşă şi produce putrezirea democraţiei? Cum să justifici obligaţia unei generaţii de a plăti datoriile făcute n numele alteia, care nu a fost consultată, şi care - de regulă, nu a profitat de sumele respective - ajunse la complicii celor care au intermediat marea jăcmăneală? Propun forma tare: "Este interzisă contractarea de mprumuturi n numele poporului romn, dacă nu există garanţii (referendum) că populaţia beneficiară solicită mprumutul şi că se angajează că l va plăti ea, nu urmaşii ei". Şi justificarea tare: numai cine face un mprumut, poate fi obligat să-l retureze/ returneze. Cu consecinţa crucială: avem absolută nevoie de o instituţie fiabilă a reprezentării.

al. 4 Just şi asta. Dacă respingem cămătăria, să ne abţinem de la practicarea ei.

al. 5 Just. Am totuşi ntrebări. Am putea considera ca excepţională situaţia actuală, cnd avem nevoie de bani pentru a relansa economia, a forma fondul de proprietate distributivă, sau pentru a răscumpăra unele active "privatizate" ale profitorilor locali sau străini? Să scoatem, de exemplu, noi, nu alţii, nişte aur din pămnt , pentru a ncerca să stopăm dispariţia noastră ca naţiune independentă?
Sau, n condiţiile actuale de putreziciune, asta ar ocaziona şi jefuirea rezervelor noastre? Mă mai ntreb, n context, dacă e normal să crape romnii de foame, pentru ca rezervele să fie crescute - nu pentru a se putea cumpăra ceva la nevoie. ci ca garanţie că facem faţă atacurilor bursiere speculative asupra monezii. Nu cumva am putea folosi mult mai trofic aceşti bani, lichidnd altfel respectivele riscuri, de exemplu, găsind căi de a limita expunerea Romniei la speculaţii valutare? Poate - constituind rezervele numai din aur? Sau folosind rezerva valutară mai activ, cu performanţe obligatorii? E desigur - o ntrebare pentru experţi.

al. 6 Aici e cuiul/viciul care transformă toată teoria n farsă: slăbiciunea "reprezentării". Primarul vinde pe nimic bunurile comune ale sătenilor. Miniştrii şi oamenii lor ne vnd pe nimic ntreprinderile, petrolul sau aurul. Baiul cel mai mare nu e "legea"15/90 ( pe care desigur, are tot rostul să o anulăm cu folos)! Căci, "reprezentanţii", ar fi vndut totul pe nimic şi n numele poporului, nu neapărat al statului. Şi un patron privat poate fi pus pe butuci de un "reprezentant" (administrator) - şi mpotriva acestui risc au apărut tot felul de medicamente juridice. Numai despre reprezentarea falsă a poporului juriştii tac chitic. Poporul - proprietar nu are de fapt atributele teoretice ale proprietăţii. Nu el decide acum ce se face cu banii săi, cum şi cnd se fac mprumuturi etc. Alţii hotărăsc, n numele poporului, dar n interesul lor şi al vulturilor bancari internaţionali - cu care mpart prada.

Principalul lucru pe care l aştept de la o Constituţie pentru popor, este ca acest fenomen să fie măcar combătut energic, dacă nu poate fi stăvilit. De exemplu , impunnd, fără excepţie, ca NICI O REPREZENTARE A POPORULUI SĂ NU FIE BAZATĂ DOAR PE NCREDERE (CEC N ALB) CI PE CONTRACT DE REPREZENTARE, cu precizarea limitelor mandatului şi mai ales a răspunderii "reprezentanţilor" pentru daunele produse de ei celor "reprezentaţi". De ce să ţintim numai acaparatorii avuţiei naţionale şi nu şi pe cei care le-au făcut-o cadou, cu care au mpărţit prada? Să ncadrăm drastic reprezentarea, la toate nivelele! Rămn convins că aceasta este problema fundamentală a societăţii.

Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***

ؔ
Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC)
:
101. După articolul 137.1, se introduce un nou articol, 137.2, astfel:
Denumirea articolului va fi: Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare
Cuprinsul articolului va fi:
Articolul 137.2
(1) Comisia Naţionala a Valorilor Mobiliare este autoritate administrativă a statului romn, cu personalitate juridică, al cărui obiect de activitate constă n administrarea legislaţiei naţionale referitoare la piata de capital financiar, precum şi la institutiile specifice acesteia.

(2) Comisia Naţionala a Valorilor Mobiliare are drept obiective fundamentale:
a) stabilirea şi menţinerea cadrului necesar dezvoltării pieţei de capital;
b) promovarea ncrederii n piaţa de capital şi n investiţiile n instrumente financiare;
c) asigurarea protecţiei operatorilor şi investitorilor mpotriva practicilor neloiale, abuzive şi frauduloase;
d) promovarea funcţionarii corecte şi transparente a pieţei de capital;
e) prevenirea manipularii pieţei şi a fraudei şi asigurarea integritatii pieţelor reglementate.

(3) n piaţa de capital financiar din Romnia nu pot fi tranzacţionate dect valori mobiliare şi instrumente financiare emise contra aporturi n numerar sau n natură, cu valoare stabilită prin expertiză autorizată. Este interzisă tranzacţionarea de instrumente financiare derivate.
(4) Valorile mobiliare şi instrumentele financiare pot fi tranzacţionate numai pe pieţe reglementate şi numai prin procedura licitaţiei, cu plata n numerar, n momentul efectuării tranzacţiilor.
(5) Folosirea de informaţii confidenţiale, ca şi orice altă formă de manipulare a preţurilor pe piaţa de capital financiar, n vederea obţinerii de avantaje, de orice fel, se pedepseşte cu nchisoarea pe viaţă şi cu confiscarea ntregii averi a faptuitorilor.
(6) Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare este compusa din 5 membri, dintre care un preşedinte, un vicepreşedinte si 3 comisari.
(7) Membrii Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare sunt numiţi, pe funcţii, de către Guvernatorul Băncii Naţionale a Romniei.
(8) Membrii Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare trebuie să aibă pregătire economică superioară, naltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani n sectorul financiar-bancar sau n nvăţămntul economic superior.
(9) Funcţia de membru al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din nvăţămntul superior.
(10) Organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare se stabilesc prin lege.


ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
Pot face doar cteva remarci generale, pentru că snt pe un teritoriu acoperit, premeditat, cu multă ceaţă. Nici in formularea MCC nu e perfect clar ce se nţelege prin "piaţa de capital" (numai activităţi de tip bursă, sau şi alte forme de comerţ cu active?). Mă tem că măsurile prevăzute aici, cnd foarte drastice, cnd ineficace, nu vor fi acceptate, putnd sugruma piaţa de capital, n numele regularizării.

Punctul meu de vedere este mai simplu: dect să ne batem cu speculaţia legală, mai bine o scoatem n afara legii. Nu cred că beneficiile aduse societăţii de piaţa (speculativă) de capital snt mai mari dect daunele pe care le produce. Şi aştept să fiu convins de cineva de contrariu, riguros, pe baza unor valori umane bine precizate, a datelor reale privind fenomenele constatate şi a unor calcule/raţionamente pe care să le pot urmări, ca matematician. Deocamdată, deşi am pierdut ceva timp ncercnd să rezolv această problemă, nu am găsit temeiuri pentru a ncuraja alunecarea suplimentară spre speculaţie, deja prezentă n omul parşiv, pe care o produce piaţa de capital. Şi aşa am mari ndoieli că ghişeftul / gheseftul comercial nemeritat se ncadrează n spiritul echităţii postulat de Constituţie, sau că are efectele benefice trmbiţate, deci că are vreo altă legitimitate dect că nu poate fi contenit, ţinnd de condiţia umană ne-emancipată. Pot nţelege gustul unora pentru jocurile de noroc (economia de cazino), admit că bursa creează facilităţi de finanţare, dar consider că asta nu cntăreşte ct efectul pervers pe care l aduce apariţia ei ntr-o societate (avnd smburele infecţiei - n delictul de iniţiat). Nimic nu mai merge corect, după ce toată lumea devine interesată de falsificare: cştigi proporţional cu numărul celor păcăliţi . Şi nici o echitate nu mai e posibilă - cnd apropierea de putere scade indicele de risc. E suficient să deduci ce efecte vor avea măsurile pe care le vei lua n curnd, ca participant la guvernare, şi-ţi mbogăţeşti uşor şi fără urme complicii, spunndu-le cum să joace pe bursă. E drept că poţi indica amicilor direcţia cştigătoare a unor investiţii şi fără bursă, dar aceasta amplifică puternic eficacitatea schemei de transformare a puterii n bani şi a banilor n putere. E iarăşi drept că tocmai urmărirea analitică a jocului bursier ar putea da indicii privind "insider trading" - dar deocamdată asta nu se ntmplă.
După această mărturisire de credinţă (că aş dori să se interzică , prin Constituţie, orice activitate speculativă - inclusiv bursa - să se denunţe ca antisociale cştigurile nemeritate, etc.) voi ncerca mă mărginesc la observaţii n cadrul aparent mai concesiv, propus de MCC, pentru CNVM.

al. 1 Necazul aici e cel semnalat anterior: reprezentantul poate trăda, cu cştig. Şi ca atare, de regulă - o face.

al 2. Formularea e amăgitoare. ncepe (prin aliniatele a-b) pe un ton iritant pentru unul ca mine (promovarea ncrederii?), dnd impresia că dezvoltarea pieţei de capital ar fi un obiectiv fixat statului, spre bucuria speculatorilor. Entuziasmul lor va scade la aliniatele b, c , d - unde se enunţă obiective foarte ndepărtate de mobilurile lor. Dar duşul rece ncepe la al.3-5, cnd ncep să apară instrumentele concrete de contenire a indicelui de speculativitate frauduloasă. Interzicerea derivatelor? Evaluarea prin expertiză? Plată pe loc? Dar unde ne aflăm, ntr-o "piaţă" de genul celei unde mergem după cartofi? Exact libertăţile restrnse aici snt incitativul real pentru frenezia bursieră n fine ultimii amatori vor ngheţa de teroare cnd vor citi aliniatul 5: nchisoare pe viaţă şi confiscarea integrală a averii pentru şarlataniile bursiere?
Cred că se ajunge tot la soluţia mea - "cazinourile de capital" nu vor fi interzise dar se vor goli. Plus obişnuitele remarci la aliniatele 6-10 De data asta chiar nu mi imaginez cine ar avea cei 18 ani de experienţă pertinentă. Un susţinător al speculei cu capital, sau un adversar al ei?

Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***

ؔ
Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC)
:
102. După articolul 137.2, se introduce un nou articol, 137.3, astfel:
Denumirea articolului va fi: Comisia Naţională de Supraveghere a Asigurărilor
Cuprinsul articolului va fi:
Articolul 137.3
(1) Comisia Naţionala de Supraveghere a Asigurărilor este autoritate administrativă a statului romn, cu personalitate juridică, al cărui obiect de activitate constă n administrarea legislaţiei naţionale referitoare la asigurări şi reasigurări, precum şi la institutiile specifice acestora.
(2) Obiectivul fundamental al Comisiei Naţionale de Supraveghere a Asigurărilor constă n apărarea drepturilor asiguraţilor şi promovarea stabilităţii activităţii de asigurare n Romnia.
(3) Comisia Nationala de Supraveghere a Asigurărilor este compusa din 5 membri, dintre care un presedinte, un vicepresedinte si 3 comisari.
(4) Membrii Comisiei Naţionale de Supraveghere a Asigurărilor sunt numiţi, pe funcţii, de către Guvernatorul Băncii Naţionale a Romniei.
(5) Membrii Comisiei Naţionale de Supravegherea a Asigurărilor trebuie să aibă pregătire economică superioară, naltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani n sectorul asigurărilor, n sectorul financiar-bancar sau n nvăţămntul economic superior.
(6) Funcţia de membru al Comisiei Naţionale de Supraveghere a Asigurărilor este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din nvăţămntul superior.
(7) Organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de Supraveghere a Asigurărilor se stabilesc prin lege.


ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
al 1-2 Este bine ca şi lumea asigurărilor să fie aşezată pe temelii constituţionale, pentru a se putea verifica dacă şi respectă menirea de instrument al solidarismului. S-ar putea rafina misiunea socială: de ce, şi cu ce condiţii susţine statul această activitate? Sigur- nu pentru ca anumite firme să facă mari profituri, dnd faliment dacă asigurările trebuie chiar plătite. Iar pe lngă drepturile asiguraţilor, să se facă aici vorbire şi despre drepturile cetăţenilor de a se asigura cu cine vor, şi numai dacă vor. Adică să se impună existenţa concurenţei şi lipsa obligativităţii
. Plus obişnuitele remarci la aliniatele 3-7 Adaug nevoia de a se lămuri şi raportul cu sistemele naţionale de asigurare de sănătate şi şomaj 135.4 si 135.3. Ar trebui evitat fenomenul tipic "tranziţiei": tot ce nu e privat e distrus, pentru că nimeni nu se opune.

Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
103. După articolul 137.3, se introduce un nou articol, 137.4, astfel:
Denumirea articolului va fi: Comisia Naţională de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private
Cuprinsul articolului va fi:
Articolul 137.4
(1) Comisia Naţionala de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private este autoritate administrativă a statului romn, cu personalitate juridică, al cărui obiect de activitate constă n administrarea legislaţiei naţionale referitoare la sistemul de pensii private, precum şi la institutiile specifice acestuia.
(2) Obiectivul fundamental al Comisiei Naţionale de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private constă n apărarea drepturilor şi intereselor participanţilor la sistemul de pensii private şi ale beneficiarilor acestuia, prin asigurarea unei funcţionări eficiente a sistemului de pensii private.
(3) Participarea la fondurile de pensii private este facultativă. Nici o lege şi nici un alt act normative nu poate să oblige cetăţenii Romniei să devină participanţi la fonduri de pensii private.
(4) Comisia Nationala de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private este compusa din 5 membri, dintre care un presedinte, un vicepresedinte si 3 comisari.
(5) Membrii Comisiei Naţionale de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private sunt numiţi, pe funcţii, de către Guvernatorul Băncii Naţionale a Romniei.
(6) Membrii Comisiei Naţionale de Supravegherea a Sistemului de Pensii Private trebuie să aibă pregătire economică superioară, naltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani n sectorul pensiilor, asigurărilor, n sectorul financiar-bancar sau n nvăţămntul economic superior.
(7) Funcţia de membru al Comisiei Naţionale de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din nvăţămntul superior.
(8) Organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private se stabilesc prin lege.


ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
Trebuie lămurit raportul cu sistemul naţional de pensii- 135.2 Nu cumva, pensiile private, susţinute de interese private, prin metode de marketing manipulator, pot şubrezi funcţionarea sistemului public (determinnd sustragerea de la plata pensiilor publice, n speranţa că banii salvaţi astfel pot fi investiţi mai rentabil)? Sau invers: nu cumva un sistem public rău gestionat, va păgubi grav contributorii, siliţi să participe la schema naţională, şi apoi lăsaţi n mizerie, la bătrneţe)? Să nu uităm că apariţia microbuzelor a ucis trenul şi a centralelor de apartament a ucis ncălzirea centrală Ne mai putem ntreba dacă gestionarii fondurilor de pensii private, mai au plajă suficientă de manevră, avnd n vedere regulile propuse pentru pieţele de capital? Plus obişnuitele remarci la aliniatele 4-8 Iar aliniatul 3, aşa cum am spus deja la 137.3, poate fi aplicat şi n cazul asigurărilor private.

Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***

ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
104. După articolul 137.4, se introduce un nou articol, 137.5, astfel:
Denumirea articolului va fi: Casa de Economii şi Consemnaţiuni
Cuprinsul articolului va fi:
Articolul 137.5
(1) Casa de Economii şi Consemnaţiuni, prescurtat CEC, este instituţie de credit, cu personalitate juridică, al cărui capital se află n proprietatea publică a poporului romn şi n administrarea statului romn.
(2) Casa de Economii şi Consemnaţiuni are ca obiectiv fundamental dezvoltarea spiritului de economisire şi de buna gospodrire a banului, precum şi pstrarea n siguranţă a disponibilităţilor băneşti ale cetăţenilor ţării şi investirea acestora pentru creşterea capacităţilor de producţie ale ţării.
(3) Disponibilităţile băneşti ale Casei de Economii şi Consemnaţiuni sunt folosite, exclusiv, pentru acordarea de credite pentru investiţii ntreprinderilor mici şi mijlocii.
(4) Casa de Economii şi Consemnaţiuni este condusă de un Consiliu de administraţie compus din 5 membri, dintre care un presedinte, un vicepresedinte si 3 comisari.
(5) Membrii Consiliului de administraţie sunt numiţi, pe funcţii, de către Guvernatorul Băncii Naţionale a Romniei.
(6) Membrii Consiliului de administraţie trebuie să aibă pregătire economică superioară, naltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani n sectorul financiar-bancar sau n nvăţămntul economic superior.
(7) Funcţia de membru al Cosiliului de administraţie al Case de Economii şi Consemnaţiuni este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din nvăţămntul superior.
(8) Organizarea şi funcţionarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni se stabilesc prin lege.


ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
Excelent. CEC-ul ar putea să fie smburele refacerii capitalului bancar public, administrat de stat. Dar cum facem să nu se poată repeta modul n care au fost devalizate băncile de stat n tranziţie - fără jenă, fără limite, fără milă, fără riscuri.
Trebuie prevăzute măsuri eficace de control public, de eficientizare, penalizare, prioritizare a CEC-ului faţă de orice bancă - ca instrument financiar principal al poporului romn. Căci ne aflăm ntr-o mocirlă infestată de descurcare, n care dau trcoale specialiştii care au pus băncile statului pe butuci, prin metodele cunoscute: creditări fără acoperire şi cu dobnzi sub inflaţie, etc. O clasică manifestare a sindromului falsei reprezentări poate duce CEC-ul spre dezastru. A investi n ntreprinderile mici şi mijlocii, nu e neapărat securitar, iar n climatul romnesc e previzibil riscant. Superficialitatea n acest punct - ar ucide.
Dacă vrem un succes, trebuie să tratăm CEC-ul ca un obiectiv strategic, de securitate naţională.


Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
Structura Constitutiei :

TITLUL -I- Principii generale (art.1-14)

TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi ndatoririle fundamentale (art.15-60)
CAPITOLUL -I- Dispoziţii comune (art.15-21)
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale (art. 22-53)
CAPITOLUL -III- ndatoririle fundamentale (art. 54-57)
CAPITOLUL -IV- Avocatul Poporului (art.58-60)

TITLUL -III- Autorităţile publice (art. 61-134)
CAPITOLUL -I- Parlamentul (art. 61-79)
SECŢIUNEA 1-a : Organizare şi funcţionare (art. 61-68)
SECŢIUNEA a 2-a: Statutul deputaţilor şi al senatorilor (art. 69-72)
SECŢIUNEA a 3-a: Legiferarea (art. 73-79)

CAPITOLUL -II- Preşedintele Romniei (art.80-101)

CAPITOLUL III- Guvernul (art.102-110)

CAPITOLUL IV- Raporturile Parlamentului cu Guvernul (art.111-115)

CAPITOLUL -V- Administraţia publică (art.116-123)
SECŢIUNEA 1-a: Administraţia publică centrală de specialitate (art.116-119)
SECŢIUNEA a 2-a: Administraţia publică locală (art.120-123)

CAPITOLUL -VI- Autoritatea judecătorească (art.124-134)
SECŢIUNEA 1-a: Instanţele judecătoreşti (art.124-130)
SECŢIUNEA a 2-a: Ministerul Public (art.131-132)
SECŢIUNEA a 3-a: Consiliul Superior al Magistraturii (art.133-134)

TITLUL -IV- Economia şi finanţele publice (art.135-141)
TITLUL -V- Curtea Constituţională (art.142-147)
TITLUL -VI- Integrarea euroatlantică (art.148-149)
TITLUL -VII- Revizuirea Constituţiei (art.150-152)
TITLUL -VIII- Dispoziţii finale şi tranzitorii (art.153-156)

[***]