Results 1 to 1 of 1

Thread: Constituţia cetăţenilor - MCC-2013, TITLUL -IV- Economia şi finanţele publice art. 135-136/p-12

  1. #1

    Question Constituţia cetăţenilor - MCC-2013, TITLUL -IV- Economia şi finanţele publice art. 135-136/p-12

    "Economia Romniei este economie democratică, propunndu-şi răspndirea bunăstării pe merit, promovarea muncii creatoare de valoare (n dauna speculei şi parazitismului) şi a egalităţii şanselor fiecărui cetăţean ca agent economic (n dauna clanurilor comerciale), pe baza proprietăţii private asupra capitalului - larg distribuită n masa cetăţenilor ţării, a liberei iniţiative şi a concurenţei loiale".

    "Combaterea atacurilor de acaparare de tip neocolonialist, cu rezilierea contractelor abuzive făcute de uzurpatorii unor poziţii de decizie n stat, care nu au reprezentat interesele poporului romn (pe principiul anulării "datoriilor odioase"). Cu pedepsirea exemplară a celor care au comis acest gen de trădare, subminnd economia naţională. De la ei trebuie să-şi recupereze eventualele pierderi, cumpărătorii externi (la preţuri ridicole), a unor resurse strategice pentru Romnia ".
    ***
    Cuprins:
    #Fondul Naţional de Capital Distributiv, #Răscumpărarea capitalului naţional, #Regia Naţională de Exploatare a Resurselor Naturale, #Regiile autonome, #Fondul Naţional pentru Asigurări de Sănătate, #Fondul Naţional de Şomaj, #Fondul Naţional de Pensii Publice
    Constituţia Romniei - ARTICOLUL 135: Economia şi finanţele publice - Economia
    (1) Economia Romniei este economie de piaţă, bazată pe libera iniţiativă şi concurenţă.
    (2) Statul trebuie să asigure:
    a) libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie;
    b) protejarea intereselor naţionale n activitatea economică, financiară şi valutară;
    c) stimularea cercetării ştiinţifice şi tehnologice naţionale, a artei şi protecţia dreptului de autor;
    d) exploatarea resurselor naturale, n concordanţă cu interesul naţional;
    e) refacerea şi ocrotirea mediului nconjurător, precum şi menţinerea echilibrului ecologic;
    f) crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calităţii vieţii;
    g) aplicarea politicilor de dezvoltare regională n concordanţă cu obiectivele Uniunii Europene.
    (Constituţia Romniei 2003)
    ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
    90. Articolul 135 se modifică şi se completează, astfel:
    Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
    (1) Economia Romniei este economie democratică, bazată pe proprietatea privată asupra capitalului, larg distribuită n masa cetăţenilor ţării, pe libera iniţiativă şi pe concurenţă.


    Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
    (2) Statul este obligat să ia măsuri care să asigure:
    a) libertatea comerţului şi protecţia concurenţei loiale;
    b)
    remunerarea echitabilă a factorilor de producţie, astfel nct remunerarea muncii să reprezinte cel puţin două treimi din PIB, iar remunerarea capitalului cel mult o pătrime din PIB;
    c)
    distribuţia echitabilă a veniturilor obţinute din muncă, astfel nct salariul minim brut să reprezinte cel puţin trei pătrimi din salariul mediu brut realizat n economie;
    d) constituirea şi administrarea Fondului Naţional de Capital Distributiv, care să colecteze cel puţin o cincime din PIB şi să fie utilizat pentru mproprietărirea cetăţenilor ţării cu capital productiv: terenuri, construcţii, maşini, utilaje, echipamente, brevete, licenţe etc, pentru crearea de locuri de muncă;
    e)
    constituirea şi administrarea fondului naţional de pensii publice, astfel nct pensia publică să reprezinte cel puţin trei pătrimi din salariul mediu realizat de fiecare participant n perioada minimă de contribuţie, stabilită prin lege;
    f)
    protejarea capitalului national, astfel nct acesta să deţină o pondere de cel puţin trei pătrimi n totalul capitalului utilizat n economia naţională;
    g) stimularea cercetării ştiinţifice şi tehnologice naţionale, astfel nct valoarea produselor şi serviciilor realizate cu tehnologii romneşti să deţină o pondere de cel puţin trei pătrimi n PIB;
    h)
    exploatarea resurselor naturale ale ţării, aflate n proprietate publică, n concordanţă cu interesul naţional, prin regii autonome;
    i) furnizarea de servicii publice gratuite, de bună calitate, pentru toţi cetăţenii ţării, n domeniul educaţiei, sănătăţii, apărării naţionale, ordinii publice, justiţiei, infrastructurii de comunicaţii, gospodăririi localităţilor etc;
    j) ocrotirea mediului nconjurător şi menţinerea echilibrului ecologic;
    k)
    aplicarea politicilor de dezvoltate economică ale Uniunii Europene, n concordanţă cu interesul naţional.


    După alineatul (2) se introduce un nou alineat, (3), cu următorul cuprins:

    (3) Statul este obligat să ţină evidenţa indicatorilor economici prevăzuţi la alineatul (2), literele b)-g) şi să publice nivelul şi dinamica acestor indicatori n Anuarul Statistic al Romniei.

    După alineatul (3) se introduce un nou alineat, (4), cu următorul cuprins:

    (4) Este interzisă ncheiarea de contracte de natură economică cu clauze secrete ntre statul romn, regiile autonome, instituţiile publice şi autorităţile publice locale romne, pe de o parte, şi terţi, pe de altă parte.

    ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
    Notă generală: Dacă şi celelalte articole din noua Constituţie vor lua un format plin, adică vor prevedea şi modul n care se vor realiza principiile enunţate, atunci formula concretizatoare propusă de MCC pentru articolele economice se va ncadra firesc n ansamblu. Dacă nsă numai articolele economice vor adopta această poziţie tare a Constituţiei faţă de restul sistemului de legi, şi celelalte articole vor rămne vagi, atunci iniţiativa MCC va apare ca o ncercare de strecurare n Constituţie... a legii Cojocaru.

    al. 1. Aici MCC face pasul crucial spre democraţia reală, care nu poate exista fără democraţie economică (economie democratică, distributism, etc). De aceea formularea completă a aliniatului este importantă. Eu aş adăuga la misiunea economică constituţională a statului: apărarea echităţii, garantarea şanselor tuturor celor muncitori, cinstiţi şi creativi. Combaterea cştigurilor speculative, a nşelăciunii şi tendinţelor parazitare, organizării n clanuri pentru defavorizarea cetăţenilor nenhăitaţi. Capitalul se va reface n minile celor care nu au scrupule morale, dacă o sarcină fundamentală a statului nu devine apărarea jocului economico-comercial cinstit, sportiv, just - prin protocoale de stabilire echitabilă a contractelor şi mecanisme de control al respectării acestor protocoale.

    Ajung astfel la o formulare de genul: "Economia Romniei este economie democratică, propunndu-şi răspndirea bunăstării pe merit, promovarea muncii creatoare de valoare (n dauna speculei şi parazitismului) şi a egalităţii şanselor fiecărui cetăţean ca agent economic (n dauna clanurilor comerciale), pe baza proprietăţii private asupra capitalului - larg distribuită n masa cetăţenilor ţării, a liberei iniţiative şi a concurenţei loiale".

    al. 2. Propunerea MCC face completări cruciale. Eu doar comentez şi adaug prghii pentru protejarea echităţii şi sănătăţii economice.
    a. (actual şi MCC) Este o ipocrizie să nu recunoşti contradicţia ntre "libertatea comerţului" şi "protecţia concurenţei loiale", ntre care, eu aş pune "cu": libertatea comerţului CU protecţia concurenţei loiale". Ca să demascăm trucul principal al propagandei pentru liberalismul sălbatic, care, mbrobodindu-ne cu poveşti despre "mna invizibilă", face jocul "ghearelor invizibile" care se manifestă plenar n realitatea economică de azi. Eliberaţi de frne morale, intoxicaţi de pofta cştigului cu orice preţ şi narmaţi cu nenumărate instrumente de influenţare a pieţei şi a regulilor fixate de politicieni cumpărabili, marii rechini au transformat micile firme, forme de manifestare a cetăţeanului liber - producător n planton economic. Măsurile propuse mai jos de MCC vizează echitabilizarea jocului economic, dar eu cred că naintea enumerării lor, acest scop trebuie afirmat explicit, răspicat.

    a. actual şi b,c - n varianta MCC. Actuala Constituţie a lăsat valorizarea muncii la cheremul profitoriilor ei. Nici nu puteau proceda altfel promotorii capitalismului speculativ şi parazitar, care au trecut de la justificarea exploatării dezumanizante la legitimarea mbogăţirii fără merit - prin escrocherii ("inginerii", mai mult sau mai puţin legale) : contracte cu statul, trafic de influenţă, delict de iniţiat, clauze secrete, mprumuturi externe etc. Măsurile propuse de MCC pentru apărarea valorii muncii snt binevenite, dar trebuie ntărite cu altele, pentru a fi deturnate mai greu. De exemplu- munca bine plătită şi foarte taxată, urmată de sifonarea banilor, din buget, de către "băieţii deştepţi", n numele unor contracte cu valoare crescută (ca urmare a urcării salariilor) ne poate mpinge, circular, de unde am plecat. O altă obiecţiune - care ar trebui depăşită aici, este aceea că ntreprinderile care ar plăti salarii mari, ar deveni necompetitive, pe plan extern (admiţnd că intern ar fi toate obligate să facă pasul de a funcţiona pentru salariaţi, nu numai pentru patroni). Va fugi capitalul, dacă nu se mai poate nmulţi, pe spatele muncii romneşti La acest risc trebuie răspuns cu un "foarte bine!"- explicat riguros.

    b. actual şi f.- MCC S-a văzut clar că simpla enunţare a acestui principiu, nu mpiedică jefuirea, distrugerea, trădarea, aservirea şi colonizarea Romniei. De aceea, este binevenită concretizarea operată de MCC. Dar cele trei pătrimi snt prea mari la start şi insuficiente la final - ca scop pentru o ţară liberă şi prosperă, stăpnă pe propria economie. Eventual se poate formula astfel : "o pondere importantă din totalul capitalului utilizat n economia naţională, pe care puterile statului vor lua toate măsurile pentru a o face, ct mai rapid, ct mai aproape de 100%". Menţiunea actuală despre protejarea intereselor noastre n activitatea "financiară şi valutară", nu trebuie pierdută nici n varianta MCC, care concretizează n alte articole principul respectiv.

    d - MCC. Evident că legea Cojocaru nu ncape ntr-un articol din Constituţie, deci acest aliniat, care doar emite principiul, a trebuit dezvoltat n articole separate. Marea problemă este dacă astfel de prevederi au ce căuta n Constituţie, impunnd tuturor o formulă particulară de organizare a vieţii economice, dintre attea alternative - din care cetăţenii Romniei au voie să aleagă. Era altceva un referendum separat - pe acest unic subiect, aşa cum s-a ncercat (ca şi n cazul unuia pentru forma de guvernămnt, sau pentru rămnerea n UE). Introducerea legii Cojocaru, la pachet cu toate celelalte prevederi ale noii Constituţii, mie, nu mi se pare fericită. Pentru că eu cred că la acest nivel, trebuie să figureze numai regulile juste de negociere, protocoalele de confruntare non-violentă ntre punctele de vedere şi interesele diferite, ntru stabilirea unor norme colective, de legitimitate maxim posibilă. Şi nu să se impună , prin Constituţie, viziunea unei părţi a populaţiei asupra altora, aşa cum a făcut PCR cnd a enunţat, n Constituţie, că puterea absolută aparţine partidului comunist Ca să fie legitim ca organism definit constituţional, FNCD ar putea fi privit ca ceva similar cu sistemul de impozitare la buget (căruia i face de fapt concurenţă) - dar atunci, şi sistemul de impozite trebuie mult mai bine precizat n Constituţie.

    e-MCC. Aceleaşi observaţii - n spirit, ca la aliniatul precedent. Aici era normal să se prevadă că din fondul public de pensii nu se poate lua pentru alte scopuri (deci, că trebuie retrocedat ce s-a furat din el). Şi ca principiu - n ce măsură plăţile vor fi echitabile (n funcţie de contribuţii) sau solidare (dinspre bogaţi spre săraci). Cu interzicerea pensiilor speciale. Pricipalul transfer aici avnd loc pe principiul probabilistic: de la contributorii decedaţi repede spre cei longevivi (căci altfel , de exemplu, contribuind cu 10% din salariu timp de 30 de ani, nu ai cum să acoperi plata pensiei, la 75% din salariu, dect patru ani) . Nu văd cum se pot impune constituţional indicatori care depind de calcule actuariale.

    c. actual şi g -MCC. n cazul "cercetării ştiinţifice şi tehnologice naţionale" e bine că varianta MCC vine cu indicatori controlabili. Dar ar trebui să se precizeze de unde vor proveni fondurile care vor sprijini această renaştere a cercetării (stăvilind şi distrugerea nvăţămntului, sau hemoragia creierelor). E bine că nu se mai amestecă aici arta. Trebuie nsă spus ceva despre "protecţia dreptului de autor". Dacă aceasta va nsemna asumarea unor convenţii ca ACTA, atunci ne-am sinucis, din punct de vedere al cercetării. Nu avem de ce ne supune la neruşinata pretenţie ca să blocăm creativitatea romnească, aşteptnd 50 de ani pentru a putea pune la punct tehnologii şi produse, la care, rămnerea normală n urmă ar fi mult mai mică. Că doar n-o să ne lăsăm populaţia să crape, pentru că nu avem voie să amestecăm nişte prafuri ieftine n medicamente, şi asta pentru că snt patentate aiurea? Sau să lăsăm agricultorii romni n ghearele Monsanto, forţaţi să depindă de seminţe patentate.

    d. actual şi h. - MCC. Eu aş menţiona explicit şi: "Combaterea atacurilor de acaparare de tip neocolonialist, cu rezilierea contractelor abuzive făcute de uzurpatorii unor poziţii de decizie n stat, care nu au reprezentat interesele poporului romn (pe principiul anulării "datoriilor odioase"). Cu pedepsirea exemplară a celor care au comis acest gen de trădare, subminnd economia naţională. De la ei trebuie să-şi recupereze eventualele pierderi, cumpărătorii externi (la preţuri ridicole), a unor resurse strategice pentru Romnia ".

    Atrag atenţia şi asupra unei alte probleme, profunde. Cui aparţin resursele Romniei? Numai populaţiei actuale, sau şi celor care vor veni, şi care au fost, care formează fluviul poporului romn? Dacă strămoşii noştri ne-au lăsat mai mult dect o suprafaţă stearpă şi un subsol golit de resurse, atunci şi noi avem obligaţii faţă de urmaşii noştri, nu putem folosi patrimoniul naţional după bunul plac, consumnd toate avuţiile ntr-o generaţie, ca să ne simţim ct mai bine. Aş vrea ca acest lucru să fie amintit n Constituţie, prin formule ca "n concordanţă cu interesul naţional: al nostru, al străbunilor şi al urmaşilor noştri".

    e. actual şi j. -MCC. Este foarte importantă menţionarea acestui criteriu, pentru echilibrarea tendinţelor "creşterii economice" explozive, canceroase, distrugătoare a mediului, vieţii şi condiţiei omului integrat n natură. Aş dori deci aici o justificare explicită. Şi chiar, cu curaj, o condamnare constituţională a consumismului exacerbat - adevăratul motor al cancerului ecologic.

    f. actual şi i-MCC. Varianta MCC depăşeşte -şi aici- stilul premeditat vag al actualei Constituţii, care promite generic şi nu garantează nimic. Ar fi nsă necesar, pentru ca angajamentele precise să nu fie utopice, să se precizeze sursa fondurilor necesare. Poate fi alta dect bugetul? Ori acesta, a fost deja grevat (indirect) prin prevederea salarizării puternice şi a punerii deoparte a celor 20% pentru FNCD. Dacă buzunarele şi firmele majorităţii absorb bani mult mai mulţi, bugetul nu va scade, la acelaşi PIB? Nu ar urma, mai curnd, privatizarea respectivelor servicii - executate socio-echitabil tocmai de multitudinea de firme mici create? Sau va creşte totul- inflaţionist şi cercul se nchide? Sau se speră o explozie (cam magică) de productivitate, care nu văd cum ar face casă bună cu ponderarea ecologică şi conservarea resurselor? Cum va convinge MCC că aici nu e vorba de demagogie?

    g. actual şi k.- MCC. Oportună adăugarea " n concordanţă cu interesul naţional ". Dar simt nevoia de precizări. Ce se ntmplă dacă politicile UE de dezvoltare regională nu snt n concordanţă cu interesul naţional? Primează acesta ? Cu ce consecinţe asumate?

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
    ***
    ؔ
    Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC)
    :
    91. După articolul 135, se introduce un nou articol, 135.1, astfel:
    Denumirea articolului va fi: Fondul Naţional de Capital Distributiv
    Cuprinsul articolului va fi:
    Articolul 135.1
    (1) Fondul Naţional de Capital Distributiv se alimentează din următoarele surse:
    a) impozit progresiv pe proprietăţi;
    b) venituri din capitalul aflat n proprietatea statului;
    c) venituri ncasate de stat prin aplicarea prevederilor legale referitoare la controlul averilor;
    d) alte surse prevăzute de lege.
    (2) Impozitul progresiv pe proprietăţi se stabileşte astfel nct, din sursele prevăzute la alineatul 1, să se asigure preluarea la Fondul Naţional de Capital Distributiv a echivalentului a o cincime din PIB, n fiecare an.

    (3) Fondul Naţional de Capital Distributiv este folosit pentru finanţarea de proiecte de investiţii, elaborate n conformitate cu prevederile Planului Naţional de Dezvoltare.

    (4) Sunt finanţate cu bani de la Fondul Naţional de Capital Distributiv proiectele de investiţii prezentate de cetăţeni romni, ca persoane fizice autorizate, sau de persoane juridice romne, care au ca asociaţi, sau acţionari, numai cetăţeni romni: asociaţii familiale, societăţi cu răspundere limitată, societăţi pe acţiuni, cooperative, etc.

    (5) Sumele colectate n Fondul Naţional de Capital Distributiv sunt puse la dispoziţia tuturor cetăţenilor ţării, gratuit, eşalonat, prin concursuri de proiecte.
    (6) Capitalul rezultat din realizarea proiectelor de investiţii intră, gratuit, n proprietatea privată a celor care au solicitat finanţarea.
    (7) Activele achiziţionate cu bani primiţi de la Fondul Naţional de Capital Distributiv nu pot fi nstrăinate, ele putnd fi lăsate moştenire, conform legii.
    (8) Organizarea, funcţionarea şi administrarea Fondului Naţional de Capital Distributiv se stabilesc prin lege.
    (9) Administratorul Fondului Naţional de Capital Distributiv este numit de Preşedintele Romniei.
    (10) Administratorul Fondului Naţional de Capital Distributiv trebuie să aibă pregătire economică superioară, naltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani n activităţi financiar-bancare sau n nvăţămntul economic superior.
    (11) Funcţia de Administrator al Fondului Naţional de Capital Distributiv este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din nvăţămntul superior.


    ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
    n discuţii anterioare (exemplu la : http://www.piatauniversitatii.com/ne...oriale-2012-11 ) mi-am spus pe larg punctul de vedere pe acest subiect. Acum voi fi sintetic, amintind domnului Cojocaru comentarii mai vechi.

    al 1. Aş dori să fie arătat, măcar ca la aliniatul 2- pentru calea a, ce nseamnă - căile b, c, d.- ca să nu apară o nedeterminare excesivă. Ce capital aflat ncă n proprietatea statului (sau a poporului?) se are n vedere? ntră aici resursele strategice? ntră ce urma să distribuie fondul Proprietatea? Pe ce gen confiscări se mizează? Numai acelea n care se dovedeşte ncălcarea legii - cum am nţeles din discuţiile de pnă cum? Sau acelea n care nu se poate justifica provenienţa - cum era fosta lege a ilicitelor? Sau tot ce s-a luat poporului romn prin acte anulabile (cum pledează domnul Şerban Popa)? Sau cele rezultate din penalităţile asociate condamnărilor penale pentru participarea la genocidul şi jaful comunist şi postcomunist (cum insist eu)? Ce gen de "alte surse"se are n vedere?

    al 2. nţeleg de aici că această cale va funcţiona ca un regulator. Dacă celelalte surse se dovedesc bogate, valoarea prelevărilor prin impozit pe averi scade. Dacă celelalte surse nu aduc mare lucru, calea c va duce greul alimentării fondului. Nu lasă asta prea multă marjă de manevră? Care snt totuşi limitele n care ar putea varia impozitul progresiv pe averi, care este justificarea lui şi ce proprietăţi ar viza?

    Am semnalat deja că nu nţeleg raportarea la "PIB", din care ar urma să fie calculată cincimea de impozitat, căci aceasta nu măsoară capital, ci un volum de circulaţie globală, care depinde de debitul freneziei mercantile. Un leu trecut n o sută de mini aduce 100 de ei la PIB. Nu am primit ncă răspunsul promis la ntrebările mele, care contestau PIB-ului valoarea - ca indicator. ntrebasem de exemplu: dacă toate soţiile ncep să-şi taxeze partenerii pentru serviciile casnice, copiii plătesc - cu amnare - serviciile părinţilor, vecinii nu se mai ajută dect pe bani, apa şi aerul snt distrubuite comercial, răspunsul la orice ntrebare costă, producţia şi consumul de inutilităţi creşte exploziv, obiectele snt vndute n cascadă, etc- deci PIB-ul urcă ameţitor, de ce ar antrena asta creşterea corespunzătore a FNCD?

    al. 3 Cum controlează poporul elaborarea (de către cine şi n ce condiţii?) a Planului Naţional de Dezvoltare? Poate un cetăţean ca, n loc să elaboreze un proiect propriu, pe care să-l supună aprobării, să şi asume participarea la un proiect gata elaborat n PND, deci automat aprobat? Prevede Constituţia criterii preferenţiale pentru obiectivele acestor proiecte, sau delega această precizare spre gestionarii PND?

    al. 4 De ce nu "cetăţeni romni cu domiciliul n Romnia"? Sau se vor permite proiecte cu implementare n afara ţării? Ce garanţii se pot da că asocierile n vederea accedării comune la fond nu vor crea noi oportunităţi de nşelăciune?

    al. 5 Eşalonat pe cţi ani? Pentru romni de ce vrstă? Văd că nu se spune nimic despre procesul de selectare a proiectelor acceptate - şi nu e normal. Nici la observaţia mea că vorba de o uriaşă birocraţie, consumatoare de fonduri publice şi suspectabilă de tratamente preferenţiale (cu ocazia "eşalonării"), prilej uriaş pentru un nou val de corupţie - nu am primit ncă răspuns.

    al.6 Poate că se putea spune şi "reintră"- dacă se admite că e vorba aici de o retrocedare a valorii muncii din lagărul comunist, similară celor făcute n cazul confiscărilor de case şi terenuri. Dar atunci ar fi trebuit ca suma primită să fie n funcţie de numărul de ani munciţi nainte de 1990 - deci nu retrocedarea pare intenţia principală ci democraţia economică continuă. Totuşi, după ce şi va primi porţia toată populaţia actuală adultă, cum va continua procesul ? Căci numărul celor care vor mplini 18 ani după ce se termină prima etapă (şi numai lor ar urma să li se aloce noi fonduri) va fi incomparabil mai mic dect la start. Să deducem de aici că norocoşii ncă nematurizaţi (nenăscuţi) vor primi din ce n ce mai mult, din munca celor ajutaţi azi, pe măsură ce PIB-ul va creşte (şi FNDC o dată cu el), cnd beneficiarii vor fi de zeci de ori mai puţini ca la nceput?

    al.7 Bun. Deşi poate şi o formulă de troc public, de tip bursă pe Internet - pentru proiecte mici, care să ncurajeze şi finanţarea suplimentară - ar fi fost interesantă.

    al.8 fără a putea deroga de la spiritul articolelor din Constituţie

    al. 9 şi imaginează cineva că n fotoliul stăpnului, vremelnic dar absolut, pregătit prin această Constituţie (numeşte miniştrii , prefecţii, administratorul FNDC şi arbitrează celelalte puteri ) nu poate ajunge cineva care să nu folosească puterea n folosul poporului, aşa cum promit toţi? De ce să fie ales prin vot şi gestionarul capitalului naţional distributiv?

    al 10. Ce nseamnă repetiţia obsedantă a acestor 18 ani de vechime obligatorie? O maturitate n ce? O perpetuare a ce? Să fiu tnăr, aş fi deranjat de această insistenţă discriminatorie. Şi dacă apare un geniu al domeniului, cu 17 ani vechime, sau cu 17 luni de mare performanţă - l ţinem pe tuşă?

    al .11 Nici repetarea excepţiei "didactice" nu mă convinge, deşi i cunosc justificarea. Lăsaţi studenţii n pace, pe mna unor profesori dedicaţi educării lor. Dacă e nevoie, naltele feţe pot veni ca invitaţi, să şi etaleze experienţa.

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei

    ***ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
    92. După articolul 135.1, se introduce un nou articol, 135.2, astfel:
    Denumirea articolului va fi: Fondul Naţional de Pensii Publice
    Cuprinsul articolului va fi: Articolul 135.2
    (1) Fondul Naţional de Pensii Publice se alimentează cu contribuţiile pentru pensii publice plătite de salariaţi şi angajatori, stabilite prin lege organică.
    (2) Disponibilităţile băneşti ale Fondului Naţional de Pensii Publice sunt investite n valori mobiliare emise de societăţi comerciale romneşti.
    (3) Contribuţiile pentru pensii publice sunt astfel stabilite şi administrate nct să se asigure fiecărui participant la fond o pensie egală cu cel puţin trei pătrimi din salariul mediu realizat de el n perioada de contribuţie, stabilită prin lege;
    (4)Pensiile de la Fondul Naţional de Pensii Publice se calculează şi se acorda pe baza principiului contributivităţii.
    (5) Este interzisă utilizarea resurselor Fondului Naţional de Pensii Publice pentru finanţarea cheltuielilor bugetului public naţional.
    (6) Administratorul Fondului Naţional de Pensii Publice este numit de Preşedintele Romniei.
    (7) Administratorul Fondului Naţional de Pensii Publice trebuie să aibă pregătire economică superioară, naltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani n activităţi financiar-bancare sau n nvăţămntul economic superior.
    (8) Funcţia de Administrator al Fondului Naţional de Pensii Publice este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din nvăţămntul superior.


    ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
    Am semnalat deja, la articolul 135 al. e -MCC, că este bine ca reglementarea fondului de pensii să aibă rădăcini (principiale) n Constituţie, dar prevederile nu pot ncălca artificial matematica actuarială, ea nsăşi bazată pe o logică probabilistică, deci dependentă şi de factori imprevizibili (cum ar fi evoluţia duratei medii de viaţă) .

    al 1. Snt necesare lămuriri, pentru că n cada Fondului Naţional de Pensii Publice, volumul de bani strns (disponibil) la un moment dat depinde de ce s-a plătit pnă la respectivul moment . Mulţi pensionari norocoşi (care iau pensie ndelungat) cred că nu consumă dect ce au depus - fără a-şi da seama că snt cştigătorii unui joc de noroc (beneficiarii unui contract de asigurare reciprocă) - trăiesc mai ales din ce a rămas de la cei dispăruţi prematur.

    Prelungirea şi scumpirea vieţii pot crea mari probleme şi unui sistem corect. Dacă statul fură din fondul de pensii, cum s-a ntmplat la noi, situaţia devine dramatică. Este justă şi oportună ncercarea Constituţiei MCC de a corecta acest abuz. Trebuie nsă evitată demagogia. Dacă toţi am trăi pnă la 90 de ani (şi ne pensionăm la 60, după 30 de ani de contribuţie), putem asigura 75% din salariu, dacă plătim, toţi cei 30 de ani de activitate, o contribuţie de 75% din salariu. Dacă, pentru că nu ne-am aşteptat la viaţă lungă n masă, am plătit numai 25%, vom avea pensia dorită numai 10 ani, sau vom primi o treime, de-a lungul celor 30 de ani. Aşadar, soluţia pe care o propune proiectul MCC nu poate fi impusă prin ucaz, realitatea va impune o echilibristică problematică. Rezolvarea acestei probleme s-a făcut prin alimentarea fondului curent de la mai mulţi contributori dect cei din trecut, care au ajuns la momentul pensionării - deci pe baza creşterii populaţiei. Cnd panta se răstoarnă (din motive demografice sau excepţionale - cum ar fi depopularea criminală a Romniei, după 1990), acest truc nu mai funcţionează, ba chiar lucrează negativ, deci protejarea depunătorilor cere ca plăţile să fie decuplate de prezent, adică să fie returat măcar ceea ce oamenii au investit. Doar decuplarea aceasta ar putea fi postulată aici.

    al.2 Nu nţeleg acest aliniat. Fixăm prin Constituţie cum să fie gestionaţi banii, sau doar garantăm statal că nu vor dispare? Probabil măsura propusă e legată de volatilitatea absolută a monezii, pe care a reuşit-o modernitatea financiară. nct s-a ajuns ca să nu poţi depune o valiză la gară şi să o ceri napoi intactă, ca şi cum ar fi plină cu lucruri perisabile.

    al. 3 Din păcate, cnd plăteşti pensia , nu mai poţi schimba fostele contribuţii! Iar cnd fixezi contribuţia nu poţi şti realitatea statistică din momentul cnd va fi plătită pensia. Asta e, din păcate, situaţia. nct eu nu nţeleg cum ar funcţiona acest aliniat : măreşti contribuţia lui Ion pentru a acoperi pensia tatălui său, care a contribuit insuficient , sau pentru ca să o primească pe a lui, indiferent de ct va contribui fiul său? Trebuie prevăzute aici posibilitatea unor măsuri speciale, n caz de forţă majoră.

    al 4 E o soluţie prea "de dreapta".Peste tot n lume se face un compromis ntre contributivitate şi solidarism. Şi asta nu e numai moral sau sănătos social ci şi corector faţă de următoarea nedreptate: bogaţii trăiesc mai mult, din motive absolut evidente (am ncercat să evaluez exact fenomenul, dar la direcţia de statistică, datele reţinute nu conţin situaţia materială a decedatului). Aşadar un om care a avut salariu mai mare şi a contribuit proporţional, primind pensia mai ndelungat (n medie statistică) este avantajat puternic faţă de sărac (care nici nu mai ajunge la pensie, dacă regimul ia măsuri genocidare, n numele unor "terapii de şoc"). Ca să nu mai vorbim de pensiile speciale decuplate de contribuţii-absolut inadmisibile. O soluţie mai echitabilă ar fi ca să existe bazine de pensionare diferite, pentru indici de risc diferiţi (şi femeile, de exemplu, snt avantajate la pensie, contrar prevederilor egalitare ale Constituţiei) - dar asta e greu de explicat publicului şi administrat. Este deci firesc să se mbine contributivitatea cu echitatea reală şi solidarismul, aşa cum ar trebui postulat la acest aliniat.

    al. 5 Şi ce se face cu cei care au făcut asta? Ne plecăm nedemn n faţa non-retroactivităţii?
    Dar invers, dacă apar situaţii de criză, statul poate sprijini temporar fondul de pensii din buget?

    al 6-8. Aceleaşi observaţii ca la articolul precedent.

    al 9. Nu ar trebui spus ceva şi despre situaţia pensionării, prin integrarea n UE? Cum se va calcula pensia pentru romnii care au plecat masiv, n care ar intra ca sursă fondul de acasă, dar şi cel din ţara de adopţie? Dar pentru cei care se vor ntoarce, după un număr de ani de muncă cu contribuţie la fondul de pensii de cine ştie unde? Dar pentru străinii care se vor stabili la noi, o dată cu topirea graniţelor Europei? A analizat cineva care vor fi efectele tratatelor internaţionale asupra sistemului de pensionare romnesc?

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
    ***

    ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
    93. După articolul 135.2, se introduce un nou articol, 135.3, astfel:
    Denumirea articolului va fi: Fondul Naţional de Şomaj
    Cuprinsul articolului va fi:
    Articolul 135.3 (1) Fondul Naţional de Şomaj se alimentează cu contribuţiile pentru şomaj plătite de salariaţi şi angajatori, stabilite prin lege organică.
    (2) Disponibilităţile băneşti ale Fondului Naţional de Şomaj sunt investite n valori mobiliare emise de societăţi comerciale romneşti.
    (3) Contribuţiile pentru şomaj sunt astfel stabilite şi administrate nct să se asigure fiecărui participant la fond o indemnizaţie de şomaj de 6 luni, egală cu cel puţin trei pătrimi din salariul mediu realizat de el n ultimii 3 ani de angajare;
    (4) Administratorul Fondului Naţional de Şomaj este numit de Preşedintele Romniei.
    (5) Administratorul Fondului Naţional de Şomaj trebuie să aibă pregătire economică superioară, naltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani n activităţi financiar-bancare sau n nvăţămntul economic superior.
    (6) Funcţia de Administrator al Fondului Naţional de Şomaj este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din nvăţămntul superior


    ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
    Binevenită şi această ntemeiere, n Constituţie, a unui fenomen de mare importanţă socială. Ar merita - cred- ca să se fixeze aici şi obiectivul micşorării numărului de şomeri! (ceea ce la pensionari, nu face sens). Aici calculaţia se loveşte de mai puţine probleme şi variabile, datorită intervalului de timp restrns. Ar merita totuşi să se precizeze dacă gestiunea acestui fond va fi guvernată de principii contributiste, solidariste, de joc de noroc, sau mixte. De unde se va plăti un şomaj n masă endemic, n care perioadele de lucru scurte snt urmate de cte 6 luni de asistenţă (uneori, acest mecanism este folosit pentru sifonarea fondului, de către angajatori nţeleşi cu salariaţii "concediaţi")? Ce se va face cu banii acumulaţi, dacă şomajul scade dramatic? Cum se rezolvă relaţia cu şomajul salariatului european? Cel ce pleacă la muncă afară şi pierde contribuţia sau o transferă? Dar cel ce revine sau vine? O menţiune ar trebui să privească şi relaţia cu fondurile de pensie private.
    n rest am observaţii similare cu cele pentru articolul 135.3, la articolele 2, 4,5, 6.

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
    ***

    ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
    94. După articolul 135.3, se introduce un nou articol, 135.4, astfel:
    Denumirea articolului va fi: Fondul Naţional pentru Asigurări de Sănătate

    Cuprinsul articolului va fi:

    Articolul 135.4
    (1) Fondul Naţional pentru Asigurări de Sănătate se alimentează cu contribuţiile pentru asigurări de sănatate plătite de salariaţi şi angajatori, stabilite prin lege organică.
    (2) Disponibilităţile băneşti ale Fondului Naţional pentru Asigurări de Sănătate sunt investite n valori mobiliare emise de societăţi comerciale romneşti.
    (3) Contribuţiile pentru asigurări de sănătate sunt astfel stabilite şi administrate nct să se asigure fiecărui participant la fond servicii medicale gratuite, pe tot parcursul vieţii;
    (4) Administratorul Fondului Naţional pentru Asigurări de Sănătate este numit de Preşedintele Romniei.
    (5) Administratorul Fondului Naţional pentru Asigurări de Sănătate trebuie să aibă pregătire economică superioară, naltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani n activităţi financiar-bancare sau n nvăţămntul economic superior.
    (6) Funcţia de Administrator al Fondului Naţional pentru Asigurări de Sănătate este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din nvăţămntul superior.


    ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
    Binevenită şi această ntemeiere n Constituţie, a unui alt fenomen de mare importanţă socială. Ar merita - cred- ca să se fixeze aici obiectivul micşorării cheltuielilor necesare - doar prin: creşterea sănătăţii publice, a eficacităţii sistemului medical şi a accesibilităţii medicamentelor. Adică - rămnnd pe poziţii umaniste! (aşa cum s-a prevăzut la alt articol). Decesul celor bolnavi uşurează gestiunea fondului de pensii şi a celui de sănătate... Unii "pragmatici" ar putea vedea aici un temei ca să ncurajeze acest deces! Trebuie să prevedem, n Constituţie, că această poziţie este inadmisibilă, că noi, cetăţenii, nu sntem animale de povară care trebuie eliminate cnd devin povară şi nici simple "mijloace de producţie"- ci valoarea supremă pe care o apără sistemul politic. Deci, la nevoie, acest fond poate şi trebuie alimentat şi din buget, n dauna unor ţinte de importanţă inferioară (armată, SRI, cultură, etc.)- ceea ce eu aş menţiona n Constituţie.

    Precizarea aceasta e cu att mai imperioasă, cu ct calculaţia de echilibrare a acestui fond se loveşte de probleme redutabile, fiind practic imposibile calcule şi previziuni riguroase. Ceea ce poate fi precizat este că orice atentat la fondul de asigurări medicale (prin inginerii care să mărească artificial cheltuielile, sau să defavorizeze industria naţională de medicamente n dauna unor multinaţionale farmaceutice etc. - se vor considera atentat la siguranţa naţională). Statul este obligat nu numai să asigure servicii medicale gratuite, pe baza acestui fond, completat - la nevoie - din buget, ci şi să pună n funcţie o industrie publică, care să producă medicamente gratuite sau ieftine, la limita costurilor de producţie, fără profit. Este cea mai mare ipocrizie să te plngi că nu ajung fondurile de asigurare medicală, n timp ce multinaţionalele farmaceutice fac profituri uriaşe, monopoliznd farmaciile. O menţiune ar trebui să privească şi relaţia cu medicina privată şi fondurile de asigurare medicală privată. Sau, cum se rezolvă relaţia cu asigurările medicale europene? n rest, am observaţii similare cu cele pentru articolul 135.3, la articolele 2, 4, 5, 6.

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
    ***

    ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
    95. După articolul 134.4, se introduce un nou articol, 135.5, astfel:
    Denumirea articolului va fi: Regiile autonome

    Cuprinsul articolului va fi:
    Articolul 135.5
    (1) Regiile autonome sunt instituţii publice, cu personalitate juridică, avnd ca obiect de activitate administrarea capitalului aflat n proprietatea publică a poporului romn.
    (2) Regiile autonome se constituie n acele sectoare ale economiei naţionale care au carater de monopol natural sau care prezintă importanţă strategică pentru poporul şi statul romn.
    (3) Regiile autonome se nfiinţează, prin lege, n subordinea Guvernului sau a autorităţilor publice locale.
    (4) Toate societăţile naţionale şi companiile naţionale provenite din regii autonome nfiinţate prin aplicarea prevederilor Legii 15/1990 se reorganizează ca regii autonome.


    ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
    Evident - un articol foarte important. Salut folosirea sintagmei clare "proprietatea publică a poporului romn", pentru care a militat domnul Şerban Popa. Cum rămne nsă cu Legea 15/1990? Ea apare aici ca un act valid (cu toate consecinţele sale), operndu-se n sens invers (n măsura reversibilităţii remanente) - prin prezenta prevedere. Nu mi se pare o astfel de abordare nici corectă, nici fastă. Aşa cum domnul Cojocaru a demonstrat necruţător, Legea 15 NU a fost un act acceptabil, ci un jaf prin care avuţia poporului comun a fost declarată a statului, apoi a "societăţilor şi companiilor naţionale", care trebuiau numai să o administreze, şi care au privatizat-o, fără a avea acest drept, nefiind adevăraţii proprietari.

    Eu aş denunţa această ilegalitate monumentală şi aş declara că toate actele care au decurs din ea snt lovite (imprescriptibil) de nulitate absolută şi cei care s-au pretat la ele, ştiind foarte bine ce fac, nu s-au comportat ca nişte cumpărători de bună credinţă - ci ca agresori economici ai poporului romn. Ca atare, aici este vorba de anularea legii 15 şi de reconstituirea , şi nu de constituirea regiilor autonome (chiar dacă vor fi altfel structurate, ca urmare a schimbări situaţiei), ca administratore repuse n funcţie a avuţiei recuperabile a poporului romn. De unde - obligaţia ca să fie cercetate şi pedepsite toate manevrele abuzive de privatizare comise de la emiterea ilegalei, neconstituţionalei şi letalei legi 15. Să fie anulate toate actele subsecvente, cumpărătorii care se vor dovedi totuşi de bună credinţă (n sensul că au achitat sume rezonabile), fiind despăgubiţi de cei care i-au nşelat. Cu aplicarea, n această speţă , a prevederilor internaţionale privind cooperarea ntru combaterea crimei organizate. Cu cercetarea daunelor irecuperabile şi imputarea lor vinovaţilor (repatriind sumele scoase de ei n afara ţării) şi cu pedepsirea lor, conform codului penal. Astfel, zestrea regiilor autonome ar creşte şi autoritatea statului romn s-ar reface. Dacă poporul romn vrea, se poate impune această soluţie justă, nvingnd democratic opoziţia reţelei criminale care se opune reparării marelui jaf, şi prin aceasta, fac ca Romnia să nu poată deveni "un stat de drept".

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
    ***

    ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
    96. După articolul 135.5, se introduce un nou articol, 135.6, astfel:
    Denumirea articolului va fi: Regia Naţională de Exploatare a Resurselor Naturale

    Cuprinsul articolului va fi:
    Articolul 135.6
    (1) Regia Naţională de Exploatare a Resurselor Naturale funcţionează cu capital aflat n proprietate publică şi n administrarea statului romn şi are ca obiect de activitate exploatarea şi punerea n valoare a tuturor resurselor naturale aflate n proprietate publică şi n administrarea statului romn.
    (2) Organizarea, funcţionarea şi administrarea Regiei Naţionale de Exploatare a Resurselor Naturale se stabilesc prin lege.
    (3) Profiturile realizate de Regia Naţională de Exploatare a Resurselor Naturale se fac venituri la Fondul Naţional de Capital Distributiv.
    (4) Administratorul Regiei Naţionale de Exploatare a Resurselor Naturale este numit de Preşedintele Romniei.
    (5) Administratorul Regiei Naţionale de Exploatare a Resurselor Naturale trebuie să aibă pregătire economică superioară, naltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani n activităţi financiar-bancare sau n nvăţămntul economic superior.
    (6) Funcţia de Administrator al Regiei Naţionale de Exploatare a Resurselor Naturale este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din nvăţămntul superior


    ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
    Nu prea mi este clar care este raportul dintre articolele 135.6 şi 135.5 Regiile autonome nu se pot ocupa şi de gestiunea unei resurse naţionale? Regia naţională ar fi un fel de umbrelă peste astfel de regii autonome? Aici se va implementa unitar politica de prezervare la care m-am referit undeva mai sus (apărarea drepturilor urmaşilor şi naintaşilor noştri)? Sar peste observaţiile obişnuite (pentru aliniatele 4-6).

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
    ***

    ؔ
    Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC)
    :

    97. După articolul 135.6, se introduce un nou articol, 135.7, astfel:
    Denumirea articolului va fi: Răscumpărarea capitalului naţional
    Cuprinsul articolului va fi:
    Articolul 135.7
    (1) Statul romn este obligat să răscumpere ntregul capital naţional pe care şi l-a nsuşit prin Legea 15/1990 şi pe care l-a vndut, apoi, prin aşa-zisa privatizare.
    (2) Răscumpărarea se face la preţul cu care capitalul a fost vndut, corectat cu investiţiile făcute de cumpărători din surse proprii şi cu profiturile nsuşite de aceşti cumpărători prin exploatarea capitalului cumpărat de la statul romn.
    (3.) Răscumpărarea capitalului naţional se face cu bani din Fondul Naţional de Capital Distributiv.
    (4.) Capitalul naţional răscumpărat va fi trecut, gratuit, n patrimoniul Fondului Naţional de Pensii Publice, pnă la completarea valorii activului net al acestuia şi n patrimoniul Fondului Naţional de Capital Distributiv şi, ulterior, n proprietatea privată a cetăţenilor ţării.


    ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
    nţeleg motivele care au dus la acest compromis. Se ncearcă să se facă omletă, fără să se spargă ouă. După cum am făcut cunoscut domnului Cojocaru , am altă abordare aici. n mare, mi-am reiterat poziţia cunoscută, la art 135.5. Consider că nu trebuie să ne lăsăm paralizaţi de frica faţă de reacţia străinătăţii complice la jaf, sau a "juriştilor" autohtoni, crescuţi n cultul primatului formalului asupra realului. n Constituţia noastră, nu au ce căuta neadevăruri "strategice".

    al 1. Statul romn nu trebuie să răscumpere ce a vndut ilegal unor escroci din alte ţări, dacă salvgardăm cteva adevăruri:
    1. Statul nu era proprietarul bunurilor vndute;
    2. Legea 15/1990 nu este constituţională şi nu a fost emisă de un regim care să reprezinte cu adevărat poporul romn, ci de o grupare criminală care a deturnat revoluţia, mpiedicat judecarea crimelor comunismului şi jefuit genocidar populaţia
    3. Privatizările s-au făcut ca o crimă organizată, fiind -toate- prezumabil incorecte
    4. Cei care s-au pretat la a profita de acest jaf, cumpărnd bunurile furate poporului romn la preţuri vădit subevaluate snt complici - şi nu cumpărători de bună credinţă.
    5. Similar conceptului de "datorie odioasă", făcută mpotriva intereselor unui popor, de o garnitură care a uzurpat puterea n stat, este vorba la noi de o "nstrăinare odioasă" a capitalului naţional.

    al. 2. Doar n cazul n care cumpărătorii au achitat un preţ just şi s-au achitat de obligaţiile conexe asumate, se poate pune problema dezdăunării lor. Aceasta trebuie făcută de cei care i-au nşelat, vnzndu-le marfă de contrabandă, rezultată dintr-un furt bine cunoscut public. Doar atunci cnd, din motive temeinice, nu se poate recurge la această soluţie, statul romn va dezdăuna cumpărătorul de bună credinţă dovedită, cu valoarea plătită, după care, n mod obligatoriu, se va ndrepta n regres spre cei care au profitat (autorii sau moştenitorii lor) de pe urma tranzacţiei incorecte, "răscumpărate" din bani publici. Dacă nici astfel nu se recuperează pierderile integral, cei responsabili nu pot rămne n libertate. Numai cu statele care vor respecta convenţiile internaţionale de repatriere a datoriilor faţă de statul romn, scoase afară, se poate pune problema răscumpărării.

    al 3. Să zicem. Dar asta nseamnă, dacă nu se face recuperarea n regres la care m-am referit la aliniatul anterior, că populaţia şi cumpără propria avuţie, pe care nu a vndut-o ea ci nişte escroci - care au "păpat" banii, neajunşi la popor! Mai este atunci vorba, după recuperare, de o proprietate publică sau de una privată, n devălmăşie, a ntregului popor romn plătitor al "răscumpărării"? Sau poporul devine creanţier privilegiat asupra statului hoţ, care nu va putea plăti nici unei terţe părţi despăgubiri sau datorii, de orice factură, pnă nu se va achita cumva de datoria faţă de propria populaţie ? Dar cum să se achite statul de datorie faţă de popor dacă el nu are nimic n proprietate? Nu cumva ar fi util ca să concedem că există şi proprietate privată a statului (definind foarte precis din ce poate fi compusă) ca să fie posibil ca din aceasta , să despăgubească poporul, prin trecerea unor valori din proprietatea sa privată n proprietatea publică, ntotdeauna a poporului? Poate că ne ajută cineva să limpezim aceste complicaţii, de exemplu, nţelegnd ce se ntmplă cnd snt vndute populaţiei titluri de stat. Ce se cumpără atunci, o bucăţică din averea statului. sau a poporului? Datoriile externe (deseori frauduloase), snt făcute de agenţii statului , n crca poporului, nu-i aşa? Nu este acest proces, deseori, la fel de nelegitim ca lanţul legea 15/privatizări/vnzări pe nimic?

    al. 4 Din cele de mai sus, se poate vedea că, eu cel puţin, nu mai pot verifica legitimitatea transferurilor propuse la acest aliniat. Poporul a avut un bun. I-a fost vndut de un stat hoţ, care nu răspunde material, pentru că nu are nimic n patrimoniu! Responsabilii individuali nu snt forţaţi să plătească şi nici nu se mai poate recupera toată pierderea de la ei. Poporul plăteşte atunci propriul său bun, pentru ca să nu supere cumpărătorii "de bună credinţă". După care, cum se justifică trecerea n FNPP sau FNCD ? Cum e legată proprietatea publică imprescriptibilă a poporului cu fondul de pensii? Trecnd peste toate aceste contorsiuni, care se datorează poate numai insuficientei mele priceperi, şi dispar dacă se merge pe calea anulării fără răscumpărare, aş dori să aflu măcar cum se va face trecerea finală a bunului răscumpărat, după ce a trecut prin cele două fonduri, n proprietatea privată a cetăţenilor ţării?

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
    ***

    TITLUL -IV- Economia şi finanţele publice
    Constituţia Romniei - ARTICOLUL 136: Economia şi finanţele publice - Proprietatea
    (1) Proprietatea este publică sau privată.
    (2) Proprietatea publică este garantată şi ocrotită prin lege şi aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale.
    (3) Bogăţiile de interes public ale subsolului, spaţiul aerian, apele cu potenţial energetic valorificabil, de interes naţional, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, precum şi alte bunuri stabilite de legea organică, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice.
    (4) Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. n condiţiile legii organice, ele pot fi date n administrare regiilor autonome ori instituţiilor publice sau pot fi concesionate ori nchiriate; de asemenea, ele pot fi date n folosinţă gratuită instituţiilor de utilitate publică.
    (5) Proprietatea privată este inviolabilă, n condiţiile legii organice.
    (Constituţia Romniei 2003)
    ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
    98. Articolul 136 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    (1) Proprietatea este publică sau privată.
    (2) Proprietatea publică aparţine poporului şi este administrată de stat sau de autorităţile publice locale.
    (3) Bogătiile de orice natură ale subsolului, minele, terenurile şi pădurile din fondul funciar al poporului, spaţiul aerian, căile de comunicaţie, de uz şi interes public, apele, izvoarele de energie naturală, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, baza materială a instituţiilor publice, precum şi alte bunuri stabilite de legea organică, fac obiectul exclusiv al proprietătii publice.
    (4) Fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice şi activele financiare şi reale trecute n proprietatea statului romn prin aplicarea prevederilor Legii nr. 15/1990.
    (5) Bunurile proprietate publică sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile. In condiţiile legii organice, ele pot fi date in administrare regiilor autonome ori instituţiilor publice.
    (6) Proprietatea privată aparţine cetăţenilor ţării şi este inviolabilă, n conditiile legii organice.
    (7) Statul romn este obligat să recupereze şi să treacă n proprietate public toate proprietăţile restituite şi retrocedate prin ncălcarea legii şi a intereselor poporului romn.


    ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
    Cred că articolele adăugate după 135, trebuie să vină după 136, pentru că nţelegerea lor depinde critic de definirea tipurilor de proprietate - vezi mai sus dificultăţile pe care le-am ntmpinat n lectură, şi din acest motiv.

    al 1-2. Presupun că proprietatea personală (sau asociativă - comună, n devălmăşie sau pe cote părţi) este privată, dar este orice proprietate privată personală (sau a unei asociaţii)? Sau poate avea şi statul proprietate privată, rezultată din investirea unor bani bugetari?

    Aş vrea să insist aici asupra scandalului pe care l-a produs n SUA revelarea faptului că statele americane folosesc, pe lngă contabilitatea bugetară- care cuprinde numai balanţa impozite-cheltuieli, o a doua contabilitate (CAFR- Comprehensive Annual Financial Report) n care snt trecute şi beneficiile realizate din proprietăţile achiziţionate (probabil pe baza unor surplusuri bugetare, n anumiţi ani)! Plec de la faptul (relevant) că statele respective făceau mprumuturi la bănci, pentru a acoperi temporare "găuri bugetare", deşi aveau un surplus mult mai mare n CAFR, ca să ntreb (pe cineva care se pricepe) : nseamnă asta că n CAFR este contabilizată o proprietate publică a poporului din statul respectiv, diferită de cea privată - care intervine numai n fluxul impozite-cheltuieli? Sau nu există nici acolo proprietate privată de stat?

    Dar atunci, consiliile noastre comunale şi judeţene, care au fost "nzestrate" cu proprietăţi private, prin legi similare Legii 15/90, a cui proprietate o gestionează (sau vnd): a locuitorilor din respectiva localitate, a tuturor romnilor sau a primăriei? Cui aparţin de fapt terenurile pe care primăriile le vnd la acoliţii coţcarilor strecuraţi la ciolane? Cum au putut dispare islazurile comunale? Studiaţi legile privind proprietatea publică şi veţi vedea că nu se nţelege esenţa, căci nu poţi răspunde la ntrebarea "Ce nsemnă de fapt trecerea unui teren, din regim public n regim privat?" Ca cetăţean - proprietar virtual, mă simt n drept ca treaba asta să-mi fie lămurită.

    al 3. Şi atunci, ce ar putea face obiectul proprietăţii private a statului sau a unei subunităţi administrative?

    al 4.-MCC Din păcate, o astfel de formulare, contravine denunţării legii 15, ca nulă de drept. Se poate găsi o formă de a justifica recuperarea acestor firmituri rămase de la marele ospăţ al hienelor, fără a face o concesie de asemenea importanţă principială. De exemplu: "Fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice şi activele financiare şi reale trecute abuziv n proprietatea statului romn, prin aplicarea prevederilor Legii nr. 15/1990, nule de drept".

    al 4 actual, 5.- MCC Este foarte importantă eliminarea dreptului de "concesionare şi nchiriere" care a stat la baza a nenumărate potlogării. n plus, nu văd nici un obstacol n a preciza "Toate concesiunile şi nchirierile făcute snt anulate, ncepnd din acest moment. Transformarea concesiunilor n vnzări (ilicită - n principiu) este şi ea anulată. Se vor cerceta condiţiile n care s-au făcut aceste concesiuni şi se vor lua măsuri de pedepsire a ilegalităţilor şi de despăgubire a poporului, măcar pentru beneficiul nerealizat ". Cum se pot justifica concesionările pe 50 de ani , pe nimic , a unor proprietăţi publice?

    al 5, actual 6 -MCC Tot nu nţeleg dacă există proprietate privată de stat. Varianta MCC pare a respinge radical acest lucru, dacă e limpezită astfel: "aparţine cetăţenilor ţării, individual sau n asocieri - altele dect poporul romn". Islazul comunal este proprietate privată, sau publică-locală?

    al 7 Foarte important, deci merită detaliat. Nu avem de ce admite retrocedările frauduloase, dacă respingem jaful privatizării abuzive. n numele unui "restitutio in integrum" selectiv (deseori n favoarea unor persoane din străinătate") au fost făcute nenumărate "retrocedări" sau "despăgubiri" ilicite, care trebuie anulate. "Recuperatorii" care au intermediat aceste "inginerii", prelund prin cesionare speţele pe care proprietarii nu le-au putut cştiga - pentru că judecătorii făceau parte din schemă, sau cumpărnd de la pionii intermediari bunurile "reconstituite"- trebuie să fie condamnaţi exemplar. La fel şi cei care au mpins retrocedările sub pragul anului 1946, anulnd abuziv reformele agrare legale si legitime, care mproprietăriseră cetăţeni romni.

    Notă : peste tot, mai sus ar trebui scris "Legea 15", n loc de Legea 15/90.


    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
    ***
    Structura Constitutiei :

    TITLUL -I- Principii generale (art.1-14)

    TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi ndatoririle fundamentale (art.15-60)
    CAPITOLUL -I- Dispoziţii comune (art.15-21)
    CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale (art. 22-53)
    CAPITOLUL -III- ndatoririle fundamentale (art. 54-57)
    CAPITOLUL -IV- Avocatul Poporului (art.58-60)

    TITLUL -III- Autorităţile publice (art. 61-134)
    CAPITOLUL -I- Parlamentul (art. 61-79)
    SECŢIUNEA 1-a : Organizare şi funcţionare (art. 61-68)
    SECŢIUNEA a 2-a: Statutul deputaţilor şi al senatorilor (art. 69-72)
    SECŢIUNEA a 3-a: Legiferarea (art. 73-79)

    CAPITOLUL -II- Preşedintele Romniei (art.80-101)

    CAPITOLUL III- Guvernul (art.102-110)

    CAPITOLUL IV- Raporturile Parlamentului cu Guvernul (art.111-115)

    CAPITOLUL -V- Administraţia publică (art.116-123)
    SECŢIUNEA 1-a: Administraţia publică centrală de specialitate (art.116-119)
    SECŢIUNEA a 2-a: Administraţia publică locală (art.120-123)

    CAPITOLUL -VI- Autoritatea judecătorească (art.124-134)
    SECŢIUNEA 1-a: Instanţele judecătoreşti (art.124-130)
    SECŢIUNEA a 2-a: Ministerul Public (art.131-132)
    SECŢIUNEA a 3-a: Consiliul Superior al Magistraturii (art.133-134)

    TITLUL -IV- Economia şi finanţele publice (art.135-141)
    TITLUL -V- Curtea Constituţională (art.142-147)
    TITLUL -VI- Integrarea euroatlantică (art.148-149)
    TITLUL -VII- Revizuirea Constituţiei (art.150-152)
    TITLUL -VIII- Dispoziţii finale şi tranzitorii (art.153-156)

    [***]
    Last edited by Arthur; 15-06-13 at 10:57 AM.

Similar Threads

  1. Constituţia cetăţenilor - MCC-2013, TITLUL -VII-,-VIII- Revizuirea Constituţiei, art. 150-156/p-17
    By Arthur in forum Noua Constitutie a Romaniei - Constitutia Cetatenilor
    Replies: 0
    Last Post: 15-06-13, 11:34 AM
  2. Constituţia cetăţenilor - MCC-2013, TITLUL -V- Curtea Constituţională, art. 142-147/p-15
    By Arthur in forum Noua Constitutie a Romaniei - Constitutia Cetatenilor
    Replies: 0
    Last Post: 15-06-13, 11:19 AM
  3. Constituţia cetăţenilor - MCC-2013, T. -III- Autoritati publice, c.-III- Guvernul art. 102-110/p-8
    By Arthur in forum Noua Constitutie a Romaniei - Constitutia Cetatenilor
    Replies: 0
    Last Post: 11-06-13, 11:24 AM
  4. Constituţia cetăţenilor - MCC-2013, T. -III- Aut. publice, cap. -II- Preşedintele art. 80-101/p-7
    By Arthur in forum Noua Constitutie a Romaniei - Constitutia Cetatenilor
    Replies: 0
    Last Post: 11-06-13, 11:14 AM
  5. Constituţia cetăţenilor - MCC-2013, TITLUL -III- Aut. publice, cap -I- Parlamentul art. 61-79/p-6
    By Arthur in forum Noua Constitutie a Romaniei - Constitutia Cetatenilor
    Replies: 0
    Last Post: 11-06-13, 10:51 AM

Tags for this Thread

Liens sociaux

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •